6,700 matches
-
lăsîndu-și capul În jos ca un spărgător de seifuri. A deschis ușa un homalău masiv, flasc, Între două vîrste, cu tatuaje pe antebraț și chiar și pe dosul palmelor. - Ăsta-i Joey, a zis Jack. Și Joey a zis: - Noroc. Jack a scos o hîrtie de cinci dolari din buzunar și i-a dat-o lui Joey. - Ia-ne o sticlă de Schenley, bine? Joey și-a tras pe el un pardesiu și a ieșit. În multe apartamente de bloc ieftine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
era Herman. - Un prieten de-al meu. Are niște morfină pe care vrea s-o mărite. Herman a dat din umeri și-a făcut un gest cu mîna. - Nu cre’ că vreau să mă bag. Pe bune. - OK, a zis Jack, o să vindem la altcineva. Hai, Bill. Ne-am dus În sufragerie. În cameră erau un mic aparat de radio, un Buddha chinezesc cu o lumînare votivă În față, bibelouri ieftine. Un tip zăcea Întins pe o canapea. CÎnd am intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
tip zăcea Întins pe o canapea. CÎnd am intrat În cameră, s-a ridicat și-a zis salut și a zîmbit prietenos, dînd la iveală niște dinți maronii, pătați. Avea o voce cu inflexiuni din sud și un accent est-texan. Jack a spus: - Roy, el e un prieten de-al meu. Are niște morfină de vînzare. Tipul s-a Îndreptat și și-a coborît picioarele de pe canapea. Falca Îi atîrna, chipul căpătîndu-i astfel un aer absent. Pielea de pe față Îi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
eu. M-a-ntrebat cum putem intra-n legătură și i-am dat numărul meu de telefon. Joey s-a-ntors cu whisky-ul și-am băut toți un rînd. Herman și-a băgat capul pe ușă din bucătărie și i-a zis lui Jack: - Po’ să vorbesc cu tine un minut? I-am auzit certîndu-se În legătură cu ceva. Apoi Jack s-a-ntors și Herman a rămas În bucătărie. - Asociatul meu scotocea prin casă. Tipul dormea și eu stăteam deasupra lui cu o bucată de țeavă de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Joey s-a-ntors cu whisky-ul și-am băut toți un rînd. Herman și-a băgat capul pe ușă din bucătărie și i-a zis lui Jack: - Po’ să vorbesc cu tine un minut? I-am auzit certîndu-se În legătură cu ceva. Apoi Jack s-a-ntors și Herman a rămas În bucătărie. - Asociatul meu scotocea prin casă. Tipul dormea și eu stăteam deasupra lui cu o bucată de țeavă de-un metru care-o găsisem În baie. Țeava avea un robinet la capăt, Înțelegi? Brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
robinet și el fuge mai departe În camera ailaltă, cu sîngele țîșnindu-i din cap trei metri la fiecare bătaie a inimii. A făcut un gest cu mîna ca și cum ar fi pompat. - I se vedea creieru’ și sîngele curgîndu-i din el. Jack a-nceput să rîdă necontrolat. - Prietena mea mă aștepta afară-n mașină. M-a făcut... ha-ha-ha!... mi-a zis... ha-ha-ha!... ucigaș cu sînge rece. A rîs pînă s-a-nroșit la față. *** La cîteva seri după Întîlnirea cu Roy și Herman am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
o namilă ca ăsta tre’ să ai o strategie. Am fost proscriși cu toții la Angle, care curînd după asta și-a schimbat numele În Roxy Grill. Într-o seară m-am dus la adresa de pe strada Henry să-l caut pe Jack. I-a deschis ușa o fată Înaltă, cu părul roșu. - Eu sînt Mary, a zis. Intră. Se pare că Jack era În Washington, cu treburi. - Vino-n sufragerie, mi-a zis, dînd la o parte o perdea de catifea roșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
a schimbat numele În Roxy Grill. Într-o seară m-am dus la adresa de pe strada Henry să-l caut pe Jack. I-a deschis ușa o fată Înaltă, cu părul roșu. - Eu sînt Mary, a zis. Intră. Se pare că Jack era În Washington, cu treburi. - Vino-n sufragerie, mi-a zis, dînd la o parte o perdea de catifea roșie. În bucătărie vorbesc cu proprietarii și cu Încasatorii de facturi. De locuit locuim aici. M-am uitat În jur. Bibelourile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ca un local chinezesc. Prin jur erau Împrăștiate mese lăcuite În negru și roșu, iar ferestrele erau acoperite cu perdele negre. Pe tavan fusese desenată o roată colorată, cu pătrățele și mici triunghiuri colorate, care creau un efect de mozaic. - Jack a făcut-o, a spus Mary, arătînd spre roată. Trebuia să-l fi văzut. A-ntins o scîndură Între două scări și s-a lungit pe ea. Vopseaua i se tot scurgea pe față. Îi place să facă lucruri de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
negru și pe unul era desenat cu lac roșu un personaj chinezesc. - Nu știm ce-nseamnă, a zis ea. - Cămăși la treiș’unu de cenți, am sugerat eu. Mi-a adresat surîsul ei rece, inexpresiv. A-nceput să vorbească despre Jack. - SÎnt nebună după Jack, a zis. Își dă silința ca hoț la fel ca-n orice meserie. Venea noaptea acasă și-mi dădea pistolul lui: „Dosește-l!” Îi place să lucreze prin casă - vopsește, văruiește, face mobile. În timp ce vorbea, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
era desenat cu lac roșu un personaj chinezesc. - Nu știm ce-nseamnă, a zis ea. - Cămăși la treiș’unu de cenți, am sugerat eu. Mi-a adresat surîsul ei rece, inexpresiv. A-nceput să vorbească despre Jack. - SÎnt nebună după Jack, a zis. Își dă silința ca hoț la fel ca-n orice meserie. Venea noaptea acasă și-mi dădea pistolul lui: „Dosește-l!” Îi place să lucreze prin casă - vopsește, văruiește, face mobile. În timp ce vorbea, se mișca prin casă, aruncîndu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
benzedrină și două pastile. Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din Brooklyn s-au strecurat Înăuntru cu figuri Încremenite și mîinile-n buzunare, cu o mișcare stilizată, ca la balet. Îl căutau pe Jack. Le dăduse o țeapă cu nu știu ce combinație. Cam asta era ideea, În mare. Transmiteau ce-aveau de spus mai puțin prin cuvinte, cît prin zvîcniri semnificative din cap, defilînd prin apartament și sprijinindu-se de pereți. După o vreme, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
apăs și cînd să iau piciorul de pe frînă la intersecții. Mă injectam de-acum În fiecare zi. Herman se mutase la mine, pe Strada Henry, căci nu mai rămăsese nimeni să achite chiria pentru apartamentul pe care-l Împărțise cu Jack și cu Mary. Jack căzuse la o prădăciune și era la Închisoarea municipală din Bronx, În așteptarea procesului. Mary plecase În Florida cu un „gagiu”. Lui Herman nu i-ar fi trecut prin cap să plătească el chiria. Locuise toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
iau piciorul de pe frînă la intersecții. Mă injectam de-acum În fiecare zi. Herman se mutase la mine, pe Strada Henry, căci nu mai rămăsese nimeni să achite chiria pentru apartamentul pe care-l Împărțise cu Jack și cu Mary. Jack căzuse la o prădăciune și era la Închisoarea municipală din Bronx, În așteptarea procesului. Mary plecase În Florida cu un „gagiu”. Lui Herman nu i-ar fi trecut prin cap să plătească el chiria. Locuise toată viața În apartamentele altora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
organ de investigație complet independent, limitându-se la cântărirea argumentelor de ambele părți, Comisia Independentă Anticorupție (ICAC) s-a stabilit doar la câteva luni după publicarea Raportului său. Comisia avea să fie într-adevăr complet independentă de Poliție, directorul principal, Jack Carter, raportând direct guvernatorului. Deși ICAC nu a fost niciodată preocupată în mod special de corupția politică, nefiind o problemă majoră în Hong Kong, în contextul său, în organizare și prin mandat conține elemente care sunt relevante pentru aceasta. În primul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
dubios cu persoana mea. Și că de-aia, argumenta perfect logic femeia, ezitam io să sun la interfon. Așteptam să iasă careva, să pătrund fraudulos în bloc și să căsăpesc alte vreo câteva tipe nevinovate. Vă dați seama, pe lângă mine, Jack Spintecătorul era un diletant împuțit. Totul se întâmpla într-o zi splendidă, știu că mă repet, dar chiar așa era. Pe cuvânt. Și io mă uitam lung la babă. Iar ea privea cu reproș la mine, ca și cum îmi făcea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
toți ăștia, intrați prin blocuri și umpleți cutiile poștale cu fluturași și pliante de-alea de la Metro. Dintr-o dată căpătasem un nou statut. Din ucigaș plătit devenisem ceva între poștaș și comis voiajor. Și asta mi-a displăcut profund. Măcar Jack Spintecătorul avea ceva de artist, știa meserie. Condiția de factor poștal, de rotiță birocratică îmi displăcea de-a binelea. Baba n-avea pic de percepție interpersonală. I-am spus că m-a jignit nevăzând în mine altceva decât un jalnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
talkshow. Ce mai citim se discută acum. Bălănescu n-a mai pus mâna decât pe cotații bursiere în ultimul timp. Registre contabile și alte prostii. Miruna își oamoară timpul cu Martin Eden. Pif a citit-o și el. Îi place Jack London. Îi plac ăștia, proletarii, mai mizerabili, de-aia nici nu mergem la cârciumile din centru, rămânem aici pe baricade. Nu ca snobilimea. Odată i-a cumpărat soră-sii Colț Alb de la anticariat. Și, în ziua aia, a consumat vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
romantiques; limba română - devine treptat o limbă a nostalgiei, a părerii de rău față de trecut, prezent și viitor, o limbă de crudă și dureroasă resemnare. Limba doinelor... Există trei romancieri din care mi-aș fi făcut cei mai buni prieteni: Jack London, Stefan Zweig și Somerset Maugham. L-am uitat pe Gide, dar nu cred că ar fi avut prietenie pentru mine: ne asemănăm prea mult! Prea puțin importă ca arta adevărată, care a fost întotdeauna apanajul unei elite restrânse, să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
George Călinescu. "Notre époque souffre d'encombrement" (Epoca noastră suferă de îngrămădire), declară artistul. Dacă ar fi văzut cum arată Bucureștiul zilelor noastre, sau Parisul! 20 iunie 2004 Sărbătoarea Muzicii, inițiativă din anii `80 a fostului ministru al culturii francez Jack Lang, cunoaște un mare succes la Geneva. Parcurile orașului sunt împânzite de scene ridicate ad-hoc, tarabe de bere și tarabe cu mâncare "etnică", gen orez parfumat amestecat cu banane și ananas, preparat la botul calului, sub drapelul jamaican. Ca mică
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Amsterdam 47. Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul 48. George Orwell, Ferma Animalelor 49. Ilf și Petrov, America fără etaje 50. Haruki Murakami, La capătul lumii și în țara aspră a minunilor 51. Cătălin Dorian Florescu, Zaira 52. Charles Bukowski, Femei 53. Jack Kerouac, Pe drum 54. N.V. Gogol, Mantaua • Nasul • însemnările unui nebun 55. Nora Iuga, Sexagenara și tînărul 56. José Saramago, Evanghelia după Isus Cristos 57. Marguerite Yourcenar, Ca o apă care curge 58. John Kennedy Toole, Conjurația imbecililor 59. Filip
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Nicolae Busuioc) Mircea Eliade afirmă că “ sunt asemenea cărți care au valoarea unui tonic, a căror lectură depășește bucuria intelectuală sau estetică a unei simple cărți bine gândite și frumos scrise. Să ne amintim bunăoară de Martin Eden a lui Jack London sau de Un om sfârșit a lui Giovanni Papini. Aceste cărți au o discutabilă valoare estetică și morală, dar lectura lor este covârșitoare “ Credem că e necesar să se facă distincție între deprinderea de a citi și obișnuința sau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui Daudet sufletul arzător și senzibil al patriei sale îndepărtate. Îl înțelegea așa de bine și-l iubea așa de mult pe duiosul autor al lui "Petit Chose" și al lui "Jack", încât nu s-ar fi putut să nu-mi transmită și mie dispozițiunea aceasta a ei, preferința pe care o arăta compatriotului său, când mai toate gândurile, sentimentele și preferințele noastre erau și s-au menținut cât a trăit ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sînt acelea în care hainele femeiești par să împlinească și să elibereze ceva din personalitatea bărbatului : în Unora le place jazzul, travestiul scoate la suprafață delirant și totodată perfect natural domnișoara de pension din Tony Curtis și coțofana zvăpăiată din Jack Lemmon ; iar în Tootsie, Dustin Hoffman își face autoportretul în rolul unui actor atît de perfecționist, atît de fanatic, încît nu-și poate găsi împlinirea decît dîndu-se drept actriță în felul ăsta poate să joace tot timpul. Dimpotrivă, rolul mamei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
regizorul Tim Burton părea omul cel mai capabil s-o reimagineze pentru marele ecran și, la prima vedere, nu s-ar putea spune că imaginile respective nu-i poartă amprenta. Londra de-aici are o alură cloacalism victorian à la Jack Spintecătorul, restilizat sub firma punk-chic ului care amintește inconfundabil de alte orașe burtoniene, cum ar fi Sleepy Hollow din filmul cu același nume sau Gotham City din Batman revine (1992). Rolurile principale sînt interpretate de Helena Bonham Carter (soția regizorului
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]