4,995 matches
-
pentru un număr restrâns de instrumente, care a apărut odată cu Renașterea, ca formă a muzicii culte, și se execută fără dirijor. Conceptul de muzică de cameră a evoluat de-alungul timpului. În secolul al XVI-lea, termenul cuprindea toate lucrările muzicale laice ("da camera") spre a le deosebi de cele religioase ("da chiesa"). În secolul al XVII-lea, termenul "camera" însemna apartamentele personale ale regelui, iar muzica de cameră era muzica interpretată la curtea regelui. Muzica de cameră a evoluat apoi spre
Muzică de cameră () [Corola-website/Science/318787_a_320116]
-
, născut cu numele laic arab de "Būlus ibn Makărijūs az Zaim al-Halabī", (în n. circa 1627, Alep - d. 30 ianuarie 1669, Tiflis, Georgia) a fost un cleric (arhidiacon), călător și cronicar ortodox sirian. S-a născut în orașul Alep (Siria), ca fiu al preotului
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
1995) din Paris; la Universitățile din , Stanford, , Urbana. Tot la începutul anilor 1990 se va implica și în dezbaterile asupra rolului religiei și în mod special al Bisericii Ortodoxe în societatea românească postcomunistă. Va participa la întâlnirile Conferinței Naționale a Laicilor Ortodocși de la începutul anilor 1990. În decembrie 1997 Guvernul francez îi acordă, în semn de recunoaștere a meritelor sale academice, titlul de "". Publică mai multe sute de studii, articole, rapoarte de cercetare etc. pe teme de literatură comparată, istoria mentalităților
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
bazate pe adeziunea voluntară (precum națiunea). Uitarea/ignorarea voluntară a tradiției politice și a "culturii scrise" locale, altminteri destul de bogată și înlocuirea ei cu folclorul, cultură orală și anonimă, argumentează autorul, e parte a unui proiect de modernizare "antiboieresc și laic" (Cf. "Ideea de Europa...", p. 192) ducând la o egalizare și masificare a societății românești cu consecințe pe termen lung. "Naționalizarea Tradiției", pe care Alexandru Duțu o înțelegere ca pe un proces de rescriere, de "reinventare" a acesteia ce o
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Pan-Arab Islamic Nationalism) își are originile în naționalismul arab și adoptă elemente importante din ideologia acestuia, utilizându-le însă într-un cadru islamic. Ín acelaș timp acest curent păstrează multe caracteristici ale naționalismului arab, dar exclude particularitățile de natură laică ale acestei ideologii. are două părți importante: naționalismul arab și pan-arabismul. este în general analizat din perspectiva metodelor de cercetare ale lui Anthony D. Smith în care sunt cercetate dimensiunile instituționale și culturale ale naționalismului prin prisma unor factori precum
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
lui Anthony D. Smith în care sunt cercetate dimensiunile instituționale și culturale ale naționalismului prin prisma unor factori precum statul, teritoriul, limba, istoria, ritualurile, ceremonialul rile și desigur religia. Naționalismul islamic pan-arab a fost acceptat atât de organizațiile politice laice, cât și de cele islamice și islamiste din lumea arabă. Acest fapt este demonstrat prin exemple concrete cum ar fi metamorfozarea unor organizații tradițional-laice, precum Fatah, în Teritoriile Palestiniene. Aceste organizații politice au adoptat, începând cu anii 1990, un discurs
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
unitatea islamică la nivel mondial, după cum este propovăduită de Coran. Diferența dintre aceste două curente constă și în faptul că naționalismul islamic pan-arab este considerat un obiectiv realizabil în viitorul apropiat și mediu ca armă în lupta impotriva guvernelor laice arabe dar și ca instrument pentru promovarea unitații statelor arabe. De asemenea, naționalismul islamic pan-arab este fondat pe conceptele naționalismului laic clasic dar și pe perceptele islamice. Această nouă formă de naționalism acceptă pentru prima dată, atât naționalismul unor
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
pan-arab este considerat un obiectiv realizabil în viitorul apropiat și mediu ca armă în lupta impotriva guvernelor laice arabe dar și ca instrument pentru promovarea unitații statelor arabe. De asemenea, naționalismul islamic pan-arab este fondat pe conceptele naționalismului laic clasic dar și pe perceptele islamice. Această nouă formă de naționalism acceptă pentru prima dată, atât naționalismul unor gânditori islamici, precum Hassan Al Banna și Sayyid Qutb, care au luptat pentru independență de sub ocupația colonială britanică, dar și naționalismul laic
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
laic clasic dar și pe perceptele islamice. Această nouă formă de naționalism acceptă pentru prima dată, atât naționalismul unor gânditori islamici, precum Hassan Al Banna și Sayyid Qutb, care au luptat pentru independență de sub ocupația colonială britanică, dar și naționalismul laic al lui Gamal Abdel Nasser. Naționalismul islamic pan-arab a fost acceptat de către arabi deoarece aceștia ar dori să găsească o alternativă islamică la politicile laice și de multe ori dictatoriale ale guvernelor lor. Cu toate că noua factură islamică a mișcării
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
Sayyid Qutb, care au luptat pentru independență de sub ocupația colonială britanică, dar și naționalismul laic al lui Gamal Abdel Nasser. Naționalismul islamic pan-arab a fost acceptat de către arabi deoarece aceștia ar dori să găsească o alternativă islamică la politicile laice și de multe ori dictatoriale ale guvernelor lor. Cu toate că noua factură islamică a mișcării pan-arabe ar putea fi considerată de asemenea pan-islamică, acest al doilea aspect nu este cel principal, din două motive. În primul rând, naționaliștii islamici
Naționalismul Islamic Pan-Arab () [Corola-website/Science/316155_a_317484]
-
1923, care a permis incorporarea Anatoliei și Traciei răsăritene în noul stat, Republica Turcia (1923). Crearea Mișcării Naționale Turce a dus la prăbușirea sistemului "milieturilor" otomane și, după punerea în practică reformelor lui Atatürk, a permis apariția unui stat modern, laic și național. Pe 30 octombrie 1918 a fost semnat Armistițiul de la Moudros (în limba turcă: Mondros Antlașması) dintre Imperiul Otoman și Aliații din Primul Război Mondial, ceea ce a dus la încetarea ostilităților pe frontul din Orientul Mijlociu al Primului Război Mondial. Tratatul asigura
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
mai ales din aforisme și din "maxime" fără nicio pretenție teologică. Limbajul lucrării „este simplu și curgător, limpede ca o apă de munte, dar având adâncimi de ocean”. Lucrarea a alimentat devoțiunea și rugăciunea numeroaselor generații de creștini, mai ales laici, care caută în viața lor de fiecare zi să trăiască respectând preceptele lui Hristos (de unde și titlul). „Dintre toate cărțile de pietate, ce s-au scris de vreun credincios al Bisericii, ea este socotită drept cea mai bună. Cunoscătorii spun
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
Richard Hurrell Froude, descris de Newman ca «unul dintre cei mai perspicace, inteligenți și profunzi care există», a fost numit aici profesor. Împreună, Froude și Newman au elaborat o concepție foarte elevată a tutoratului, mai clericală și mai pastorală decât laică. Froude a avut o mare influență asupra gândirii spirituale a lui John Henry Newman, care îl va descrie mai târziu: «M-a învățat să privesc cu admirație Biserica Romei și, prin aceasta, să mă detașez chiar de Reformă. El a
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
unor irlandezi, neliniștiți de originile sale britanice, John Henry Newman a studiat cultura celtică și s-a apropiat de mediile irlandeze. Studenții erau puțini, iar imposibilitatea de a putea numi persoane, lipsa de încredere a episcopilor, și puținele responsabilități lăsate laicilor în universitate de către aceștia, îl hotărâră pe Newman să demisioneze din postul de rector, în 1857. Autobiografia publicată sub numele de "Apologia Pro Vita Sua" a arătat locul inteligenței și al cercetătii adevărului în convertirea sa. Această carte a fost
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
și a avut influențe din Orissa și Chola din Tamil Nadu, India. Templul este o reprezentare a Muntelui Meru, casa zeilor: turnurile simbolizează cele cinci vârfuri de munte. Accesul la zonele de sus a templului a fost progresiv mai exclusiv, laicii fiind admiși numai la cel mai scăzut nivel. Spre deosebire de majoritatea templelor khmer, Angkor Wat este orientat spre vest. Acest fapt a condus mai mulți cercetători (inclusiv Glaize și Coedès George), la concluzia că Suryavarman era destinat să servească drept templul
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
și ea activă în Uniunea Femeilor. Crezând că lupta lor împotriva patriarhatului poate fi efectuată doar printr-o luptă globală împotriva capitalismului, asociația a cerut egalitatea între sexe, salarii egale pentru femei, dreptul de divorț pentru femei, dreptul la educație laică și profesională pentru fete. Au cerut și suprimarea distincției între femeile măritate și concubine, precum și între copiii legitimi și cei nelegitimi. Ei au susținut abolirea prostituției (obținând închiderea caselor de toleranță, bordeluri legale). Uniunea Femeilor a participat și la mai
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
care autoritățile mandatare britanice nu acceptau să o examineze decât la solicitarea capului de familie bărbat. În primii ani ai activității sale, mișcarea femeilor evreice pentru sufragiu fără deosebire de sex, a avut succes, aceasta și datorită creșterii populației evreiești laice prin venirea imigranților din cea de-a III-a și a IV-a "Aliyá" (val de imigrație). În decembrie 1925, la alegerile pentru forurile naționale ale evreilor din Palestina (Adunarea deputaților - Asefat Hanivharim), care au fost boicotate de obștile ultrareligioase
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
sub urmărire permanentă de autorități, episcopul Nicolae Popoviciu era o țintă ce trebuia eliminată. Dragostea poporului și a clerului față de un om de maximă onestitate, a cărui dragoste față de cei nevoiași întrecea chiar și mărimea uriașei sale culturi teologice și laice, era însă un scut greu de străpuns. Rezistența anti-comunistă din Ardeal, activă din Maramureș până în Banat, ar fi putut fi alimentată extrem de mult de un gest violent față de un asemenea om. Ca urmare, persecuția se declanșează prin nenumărate controale gestionare
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
ale Concordatului erau următoarele: Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunțat de către autoritățile comuniste din România, iar în august 1948, guvernul a preluat o parte din prerogativele papale. Noua Lege a Cultelor consfințea dreptul puterii laice de a interveni în organizarea bisericească. Articolul 22 prevedea că "„pentru crearea și funcționarea de eparhii (dioceze, superintendențe), se vor socoti în medie 750. 000 de credincioși pentru fiecare eparhie"". Astfel, statul, și nu Suveranul Pontif stabilea modul de organizare
Concordatul din 1927 () [Corola-website/Science/320679_a_322008]
-
-lea, veneau aici în special la slujbele închinate Sfintei Maria. Între anii 1925-1930, locuitorii din Bulai au strâns bani pentru construcția unei biserici și au adunat o parte din materialele de construcții. În acest scop, ei au obținut de la autoritățile laice un teren lângă școala generală. În anul 1932, s-a achiziționat un teren de la o familie din Ilișești cu scopul de a se organiza un cimitir catolic. Construcția bisericii era prevăzută să înceapă în anul 1931, dar neînțelegerile ivite între
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
proaspăt numit ca paroh de Suceava (1967-1990), a reaprins în locuitorii din Bulai dorința de a construi propria lor biserică. 15 ani mai târziu acest proiect va fi realizat, noua biserică amplasată fiind în cimitirul catolic. Din cauza faptului că autoritățile laice din vremea regimului comunist nu acordau autorizații de construcție pentru biserici, pr. Johann Proschinger a făcut în 1981 o cerere doar pentru construirea unei capele în cimitirul catolic din Bulai. Primind autorizația de construcție, el a cumpărat materiale pentru construcția
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei să
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
îndepărta de morfologia unui cal. De asemenea mișcarea animalului diferă, al său e în galop, al lui Mestrović era în trap. Nu numai caii sunt foarte diferiți, ci și personajul și conceptul statuii diferă. Carol modelat de Codre este un laic de tipul eroilor greci, în timp ce Carol realizat de Mestrović este un personaj bizantin, absent din realitatea imediată. Compoziția, în ansamblu, la Codre este o piramidă, iar la Mestrović este o cruce. De asemenea, o diferență importantă e legată de înălțime
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
copii, dintre care unul poartă o bonetă roșie și un mantou acoperit cu aur, de brandenburg albastru, având mâinile strânse în rugăciune. Primul personaj, condus de Sfântul Nicolae, oferă biserica Mântuitorului Iisus Hristos care stă pe un jilț. Figurile personajelor laice sunt parțial distruse. Deasupra portalului de intrare în pridvor se află o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, donată în 1987 de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
la corp, și-a adăugat cu timpul la înțelesul său militar și un înțeles al demnității și puterii suverane. Buzduganul, spada și coroana erau cele trei atribute heraldice ale Domnitorului Țării Moldovei, care întruchipau puterea lui suverană supremă militară și laică în stat. Conform tradiției, Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]