5,345 matches
-
bazilică romanică, s-a ridicat în 1493 o mare biserică fortificată în onoarea regelui Ștefan I al Ungariei. Biserica masivă, construită din piatră de carieră, în stil gotic, este de tip sală, întărită cu 22 de contraforturi. Sala este foarte lată și lungă, iar corul este închis pe trei laturi. În 1496 a fost terminat corul bisericii, iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. Biserica evanghelică fortificată din Saschiz face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Fortificația săsească construită între sec
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
căpeñeag=șubă (palton) de aba lungă până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal cu care se fixează tânjala de plug, de zale, etc; tăñeri=farfurie întinsă(lată) din lut ars, tablă, porțelan (huțulă=taniur); tocaiță=bibilică; tuluș=partea din cocenii(tulpinile) de porumb care nu pot fi consumate(netocate) de animale și care se folosesc la foc; troașce=borhotul fiert din care sa scos țuica; țâpis=pantă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu lâna în afară, lungi până la pământ, albe sau gri. Aceste cojoace se purtau și atunci când dormeau afară pe câmp lângă animale în frig. Iarna purtau pe cap căciulă neagră ,în formă de con, din piele de oaie (cu fund lat sau rotund), iar vara pălărie cu boruri mari dar și altele cu boruri mici, cu panglici negre înguste. Pălăria din pâslă neagră, cu boruri mari, avea pe laturi și în spate marginile ridicate în sus, iar modelul cu borurile mici
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nowiki>, în mod special a comunităților catolice: 27 octombie 1641 "Am vizitat târgul Trotuș...Sunt 94 de catolici pentru împărtășanie, 28 de copii, de neam sunt unguri. Au biserică de zid, frumoasă și înaltă, lungă de 33 de pași și lată de 10 pași... a fost ridicată în 1557. În jurul bisericii este un cimitir închis cu gard. Sacristia...în ea se află lucrurile de trebuință pentru slujbă, potir și crice de argint." "În acest oraș sunt 30 de case de români
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
o bisericuță despre care tradiția populară susține că este tot atât de veche ca și cea din cimitirul de la Faraoani, "extat cappella Portiunculae suae Sanctae Mariae Angelorum Reginae an 1839 aedificato". Bisericuța este construită din bârne de stejar, lungă de 15 m, lată de 6 m și înaltă de 5 m. Tot în raza satului Valea Seacă mai sunt două capele: una pe dealul Bozdos, închinată sfinților "Constantin și Elena", construită în anul 1888 de către pr. Petru Neuman, cu concursul prințului Eugen Shänberg
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
ca aparținând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar (sfârșitul secolului al X-lea). Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m), înconjurată de șanțuri cu apă (late de 15-20 m). Sistemul defensiv era întregit de un mic bastion circular ("cetatea fetelor"). În secolul al XI-lea aici a fost reședința unui Episcopat Romano-Catolic, mutat apoi la Oradea. Monografia În Biharia au fost descoperite din epoca antică romană
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
o sală care se lărgește . Peștera este orizontală, inactivă, reprezentată printr-o galerie vastă. Slab ornamentată în prezent, (vechile descrieri menționau bogația în concrețiuni, distruse ulterior de vizitatori), peștera impresionează mai ales prin dimensiunile ei. Astfel după 150 m, culoarul lat de peste 20 m are tavanul suspendat la 25 m înalțime. La partea terminală peștera pierde treptat din dimensiuni înfundându-se într-un culoar scurt, după 270 m de la intrare. Podeaua este tapisată cu un strat gros de argilă bogată în
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
prins acesta se păs- trează după ce i s-a tăiat capul, fiind un bun leac pentru animale în caz de mușcătură de șarpe. Multe învățături au desprins din creșterea animalelor, fiind preocupați de a selecta rase bune. Știu că vaca ,lată între țâțe” va fi bună de lapte, porcul lat între urechi și cu coada răsucită în partea dreaptă va fi rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
tăiat capul, fiind un bun leac pentru animale în caz de mușcătură de șarpe. Multe învățături au desprins din creșterea animalelor, fiind preocupați de a selecta rase bune. Știu că vaca ,lată între țâțe” va fi bună de lapte, porcul lat între urechi și cu coada răsucită în partea dreaptă va fi rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
kilometri vest de Lișcoteanca, pe terasa râului Călmățui de deasupra amplasamentului fostului sat Filiu (), iar înălțimea minimă de 8 metri în zona Valea Ianca, 2 kilometri nord de Constantin Gabrielescu (). Pe cuprinsul acestor câmpuri se evidențiază ca neregularități, câteva văi late și puțin adânci, care nu sunt străbătute de ape curgătoare cu scurgere permanentă (Valea Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica, etc.). Adâncimea acestor văi nu depășește 4-6 metri, cea mai mare fiind Valea Ianca, dispusă în partea de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
permanentă de pe teritoriul comunei Bordei Verde, formând limita cu comuna Zăvoaia, pe o distanță de circa 5 kilometri, în zona satului Lișcoteanca. Călmățuiul este un râu de câmpie, puțin adânc și cu debit mic, care curge printr-o luncă foarte lată pentru dimensiunile sale (5-7 kilometri lățime în zona Lișcoteanca-Satnoieni), probabil o fostă albie a râului Buzău. Râul a fost regularizat și îndiguit pe toată lungimea sa în anii 1970-1980. În dreptul satului Lișcoteanca, în lunca râului Călmățui s-a format Balta
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
locului Tătaru. Pe suprafata teritoriului administrativ al localității Dudești nu există zone naturale sub regim de protecție. În ceea ce privește zonele construite protejate, în comuna Dudești există două situri arheologice inventariate de Comisia Naționalî a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice: movila BARBA LATA și MOVILELE GEMENE, ambele fiind morminte tumulare, cu datare incertă și propuse la categoria valorica „C”. În localitatea Dudești există o zonă verde de recreere și sport, reprezentată de stadion și în fază de proiect un nou stadion în localitatea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura, care datorită caracterului ei sezonier conduce la perturbări în ocuparea forței de muncă. 8. Necesitatea protejării siturilor arheologice În teritoriul administrativ al localității Dudești există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări de constucții și/sau de îmbunătățiri funciare care le pot afecta, Muzeul Brăilei
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
al Meseșului și Plopișului, in bazinele hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boianu Crasnei. Împreună, cele două așezări se învecinează cu satele Plesca la nord, Bănișor și Mal spre vest, Calea Lată în sud și Pria spre răsărit. Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 1947 locuitori, din care 1816 erau români, 126 rromi, și 5 de alte
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
ce aparțin culturii Starčevo-Criș. Urmele unor turnuri de apărare și semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de "Din jos de băi" provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul "Calea
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
colonie și centru al luptei împotriva traficului de sclavi, declarat ilegal de România în 1856. Urmașii foștilor sclavi sunt creolii, care alcătuiesc în prezent elită socială a țării și reprezintă 10% din populație. Cele mai numeroase sunt triburile Tupil și Lați (câte 30% din populatie). În viața socială a statului, un rol important este jucat de ritualurile somptuase, precum cultul strămoșilor și adunările secrete organizate pentru cultivarea vechilor ceremoniale. Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
o înălțime de , care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință, construite, la bază, cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici). O scară monumentală, din piatră fasonată, lată de , ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care se sfârșește în preajma edificiului. Alături, pe aceeași linie cu micul sanctuar rotund, întâlnim încă două sancuare, de această dată de formă rectangulară
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
care înconjoară satul circular pe o rază de aproximativ 4-5 km; este marcată și străjuită de „măguri” cu nume care de care mai uimitoare și fiecare cu legenda sa: Măgura Cerului (sau Cearângului) - spre miază-noapte; Măgura Lemnelor - spre răsărit; Măgura Lată - spre apus; Măgura Ovreiului - spre miază-zi; Măgura Săpată (sau Măgura Comorilor) - spre nord-vest; Măgura lui Ignat - spre nord; ș.a. Dobridorenii cred că satul lor a fost întemeiat în vremuri imemoriale de doi frați oieri care se numeau Ion și Badea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
răcnește, împarte ordine, îmbărbătează pe unii îi ocărăște pe alții. Cele 72 de tunuri rusești nimicesc liniile dușmanului. Carol fuge la Tighina aflată sub ocupație otomană. Petru se îndrăgostește de o țărancă suedeza, Marta, harnică, sănătoasă, veselă, scurtă și îndesată, lată în șolduri, cu ochi lipsiți de strălucire, bună la suflet și vitează. Marta îi va dărui lui Petru 12 copii, dintre care doar doi îi vor supraviețui: Anna, viitoare Ducesă de Holstein-Gottorp și Elisabeta, viitoare împărăteasă a Rusiei. Trece la
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]