5,217 matches
-
Canada are putere de decizie suverană în cadrul jurisdicției sale. De asemenea, cerințele nu contravin altor angajamente internaționale luate de Canada. Canada este o țară democratică, guvernată în conformitate cu principiile unui stat de drept și cu o puternică tradiție în privința libertăților civile. Legitimitatea procesului său legislativ, precum și forța și independența puterii sale judecătorești nu pot fi puse sub semnul întrebării. Libertatea presei este o altă garanție puternică împotriva violării libertăților civile. (8) Comunitatea este pe deplin angajată să sprijine Canada în lupta împotriva
32006D0253-ro () [Corola-website/Law/294763_a_296092]
-
comunitare la dezvoltarea programelor de înfrățire între comunele sau orașele diferitelor state membre ar fi atât rezonabil cât și oportun. (5) Consiliul European de la Nisa din decembrie 2000 a recunoscut, în declarația sa 23, necesitatea de a îmbunătăți și monitoriza legitimitatea democratică și transparența Uniunii Europene și a instituțiilor acesteia în scopul de a le aduce mai aproape de cetățenii statelor membre. La baza agendei pentru politica socială adoptată la Nisa stă o nouă formă de bună guvernare care pune în evidență
32004D0100-ro () [Corola-website/Law/292262_a_293591]
-
să se aplice până la 31 octombrie 2009 - la sistemul de vot prevăzut la articolul I-25 din Constituție, care se aplică de la 1 noiembrie 2009. (2) Trebuie reamintit faptul că practica Consiliului este de a depune toate eforturile pentru consolidarea legitimității democratice a actelor adoptate cu majoritate calificată. (3) Se consideră adecvată menținerea în vigoare a prezentei decizii atâta timp cât este necesar pentru a asigura o tranziție fără dificultăți la noul sistem de vot prevăzut de Constituție. DECIDE: ARTICOLUL 1 În cazul
12004V-ro () [Corola-website/Law/291959_a_293288]
-
anexa nr. 1, eliberat de către structura teritorială a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și vânătoare în a cărui rază de competență se află fondul cinegetic în cauză, luând în considerare înscrisurile menționate la lit. a). ... (2) Pentru recunoașterea legitimității asociațiilor de proprietari de terenuri cu drept de a propune gestionarul fondului cinegetic, acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) sunt constituite conform legii; ... b) au ca scop alegerea și propunerea gestionarului fondului cinegetic în cuprinsul căruia persoanele asociate dețin
REGULAMENT din 18 octombrie 2016 privind atribuirea în gestiune a faunei cinegetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276746_a_278075]
-
21. Pe de altă parte, Curtea, pronunțându-se asupra dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), respectiv taxe de timbru fixe
DECIZIE nr. 479 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) şi b) şi ale art. 42 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277946_a_279275]
-
în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia privind regimul armelor și al munițiilor. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, cât norme cu caracter special, derogatorii [a se vedea, în acest sens, art. 14 și art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată
DECIZIE nr. 526 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 pct. 14 şi ale art. 130 alin. (2) lit. b) [pct. 11 şi pct. 14] din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276877_a_278206]
-
drept, ceea ce este neconstituțional. Într-o speță asemănătoare, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, a stabilit că, "în ipoteza în care reglementarea specială are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional". 5. Totodată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității, se susține că prin legea criticată s-a creat un privilegiu pentru Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin și o discriminare
DECIZIE nr. 402 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276888_a_278217]
-
nu se află în prezența unei chestiuni privind constituționalitatea, ci a unei simple pretinse contrarietăți între norme legale ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în general, și norme care reglementează în materia pieței de capital. De altfel, legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter, general, special, cât și reglementări derogatorii [a se vedea art. 14 și art. 15 din Legea nr. 24/2000 ]. 64. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1
DECIZIE nr. 473 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 272 alin. (1) lit. g) pct. 1 prin raportare la art. 195 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277706_a_279035]
-
taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor. 24. Cu privire la critica referitoare la cuantumul taxei judiciare de timbru, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
funcționare optimă și eficientă. Măsuri de control = stabilirea unor acțiuni în vederea monitorizării și verificării permanente sau periodice a unei activități, a unei situații ș.a., pentru a evidenția progresele și pentru a asigura îmbunătățirea activității. Misiunea entității = precizează scopul entității și legitimitatea existenței sale în mediul înconjurător, contribuind la crearea imaginii interne și externe a entității. Monitorizare = activitatea continuă de colectare a informațiilor relevante despre modul de desfășurare a procesului sau a activității. Monitorizarea performanțelor = supravegherea, urmărirea, de către conducerea entității publice, prin intermediul
NORME METODOLOGICE din 13 decembrie 2016 privind sistemul de control intern managerial în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279763_a_281092]
-
comisiei locale prin hotărâre de către comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu are semnificația admiterii cererii de restituire în natură a terenului preluat abuziv, în sensul dobândirii efective a unei anumite măsuri reparatorii, ci a recunoașterii legitimității de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de legile fondului funciar, fără însă a fi individualizată categoria măsurilor reparatorii cuvenite potrivit legii. Astfel, persoanele îndreptățite, menționate în anexa hotărârii comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, au
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
3) din Constituție, Parlamentul dezbate și se exprimă prin vot atât cu privire la domeniile în care Guvernul va avea competența de a emite ordonanțe, cât și cu privire la aprobarea sau respingerea ordonanței, după ce aceasta a fost emisă. Desigur, dacă există îndoieli cu privire la legitimitatea sau oportunitatea unei anumite acțiuni/soluții legislative care ar putea fi adoptată de Guvern într-un domeniu dat, Parlamentul nu va abilita Guvernul să adopte ordonanțe în acel domeniu, refuzându-i așadar acest drept, sau, dacă l-a abilitat și
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
unei instituții comunitare sau a unei autorități a unui stat membru ori activitatea clientului este supusă controlului prin proceduri de verificare adecvate. Măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei trebuie să includă obținerea de informații suficiente și adecvate, care să asigure legitimitatea încadrării acestora în categoria de clientelă cu grad scăzut de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului conform legislației și să asigure monitorizarea operațiunilor acestora pentru detectarea tranzacțiilor suspecte. Aceste informații includ: i. nume și prenume; ii. CNP
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
Sancțiuni Internaționale" - http://www.onpcsb.ro/html/sancțiuni.php). Cu titlu de recomandare, în baza prevederilor din Codul Etic, clienți care nu ar trebui acceptați de către auditorii financiari pot fi: i. persoanele cu afaceri pentru care este imposibil de clarificat legitimitatea activității lor sau sursa fondurilor; ii. persoanele care refuză să furnizeze informațiile sau documentele solicitate; societăți fictive (instituții financiare/companii înregistrate într-o jurisdicție în care acestea nu au o prezență fizică, respectiv conducerea și administrarea activității și evidențele nu
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
cererilor de acces la documentele deținute de Curte 5 sunt anterioare Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și ar trebui revizuite ținând seama de regulamentul menționat și de jurisprudența Curții Europene de Justiție și a Tribunalului de Primă Instanță. Transparența consolidează legitimitatea, eficacitatea și responsabilitatea administrației, întărind astfel principiile democrației. În acest scop ar trebui promovate bunele practici administrative privind accesul la documente. Cu toate acestea, anumite interese publice și private ar trebui protejate prin excepții de la principiul accesului public la documente
32005D0012_01-ro () [Corola-website/Law/293549_a_294878]
-
de transparență, declarând că tratatul marchează o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile sunt luate într-un mod cât mai transparent posibil și cât mai aproape de cetățean. Transparența sporește legitimitatea, eficacitatea și responsabilitatea administrației, consolidând astfel principiile democrației. (2) În Declarația comună 2 cu privire la Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale
32004D0003_01-ro () [Corola-website/Law/292210_a_293539]
-
Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2014. 30. Concret, instanța de contencios constituțional a statuat, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, că statul are deplina legitimitate de a acorda sporuri, suplimente ori alte drepturi personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Prin urmare, în egală măsură, legiuitorul este îndreptățit să le modifice
DECIZIE nr. 5 din 30 ianuarie 2017 modul de aplicare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280489_a_281818]
-
autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, în măsura în care sunt interpretate ca impunând terților condiția formulării unei cereri de intervenție în primă instanță, pentru a avea legitimitate procesuală în vederea formulării apelului. Această concluzie se desprinde din natura hotărârii judecătorești prin care se soluționează cererea de înregistrare a partidelor politice. Cu toate că aceste hotărâri sunt pronunțate de către o instanță judecătorească, într-o procedură la care participă reprezentantul Ministerului Public
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
Lipsa intervenției înseamnă și absența caracterului contencios al procedurii în urma căreia se va pronunța o hotărâre judecătorească ce va putea aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale terților. 6. În astfel de situații, a admite că terții interesați nu au legitimitatea procesuală de a formula apel împotriva hotărârii pronunțate într-o procedură necontencioasă ar echivala cu lipsirea acestora de orice modalitate de a-și apăra un drept vătămat printr-o hotărâre pronunțată într-o astfel de procedură. Cu alte cuvinte, înlăturarea
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 sunt neconstituționale nu doar sub aspectul restrângerii termenului în care poate fi atacată hotărârea pronunțată în legătură cu cererea de înregistrare a partidului, ci și sub aspectul restrângerii sferei persoanelor care au legitimitatea procesuală activă necesară formulării apelului. Astfel, prin restrângerea categoriei terților care pot formula apelul la terții care au intervenit în prima instanță, se aduce atingere dreptului garantat prin art. 21 din Constituție, întrucât terții vătămați de o hotărâre judecătorească pronunțată
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
și de familie apreciază că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justiție, astfel cum este reglementat în art. 21 din Legea fundamentală, întrucât condiția de participare la examinarea cererii în fața primei instanțe, impusă terților, pentru a avea legitimitate procesuală în exercitarea căii de atac împotriva hotărârii prin care se soluționează cererea de înregistrare a unui partid politic, se justifică prin necesitatea asigurării celerității în soluționarea cauzelor având un atare obiect. Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele
DECIZIE nr. 682 din 23 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280550_a_281879]
-
complini această cerință a motivării pretinsei încălcări a art. 16 din Constituție, după cum nu se poate substitui nici legiuitorului pentru a hotărî în privința acordării, în principiu, a unor indemnizații. Astfel cum Curtea a statuat în jurisprudența sa, statul "are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie
DECIZIE nr. 764 din 14 decembrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 şi art. II din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279782_a_281111]
-
finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu respectarea Constituției, a legii și a standardelor internaționale și europene în materie. ... (2) Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității. ... Articolul 101 (1) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat. ... (2) Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273757_a_275086]
-
de securitate comună și pentru politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene de la Bratislava, consideră că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și consolida guvernanța globală, inclusiv printr-o reformă cuprinzătoare a sistemului ONU, în vederea consolidării legitimității, transparenței, responsabilității și eficienței acestei organizații. Consideră că se impune reforma Consiliului de securitate al ONU, în special în ceea ce privește componența și procedurile de adoptare a deciziilor, astfel încât să se mărească capacitatea acestuia de a acționa în mod decisiv atunci când sunt
HOTĂRÂRE nr. 85 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţ��rilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275579_a_276908]
-
excepționale, în conformitate cu obiectivul realiz��rii unei dezvoltări durabile. 2. Susține această comunicare, întrucât: - cadrul oferit permite desfășurarea angajamentului pe termen scurt și lung al UE în sprijinul partenerilor, astfel încât aceștia să poată gestiona autonom crizele și totodată să își consolideze legitimitatea, buna guvernare, integritatea și sustenabilitatea sectoarelor de securitate în scopul promovării securității umane; - subliniază necesitatea unei abordări interinstituționale, coordonate, a oricărei intervenții UE în domeniul reformării sectorului de securitate (RSS), pornind de la o evaluare integrală și integrată a sistemului de
HOTĂRÂRE nr. 93 din 4 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu "Elemente pentru un cadru strategic la nivelul UE pentru sprijinirea reformei sectorului de securitate" JOIN (2016) 31. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275751_a_277080]