4,808 matches
-
pour une semanalyse (Extraits), Seuil, collection " Points ", Paris, 1969, p. 11. 412 La signifiance, dans la conception de Meschonnic, est vue comme " l'organisation des marques par lesquelles leș signifiants linguistiques et extra-linguistiques produisent une sémantique spécifique, distincte au sens lexical ". C'est cette sémantique qu'il appelle " la signifiance : c'est à dire leș valeurs, propres à un discours et à un seul ". V. Henri Meschonnic, Critique du rythme. Anthropologie historique du langage, Lagrasse, Verdier, Paris, 1982, p. 216. 413
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
être une Voix parmi des Voix. " 531 Erol Kayra, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în op. cît., p. 255 : " [...] la traduction poétique n'est pas une simple opération d'ordre lexical ; elle est une activité linguistique prise sous toutes șes formes, en même temps qu'une esthétique de caractère phonique impliquant le sens le plus mélodique du moț. Ce rapport strict entre la poésie et le langage fait de la poésie un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
artistique réside en des retours réitérés. " C'est nous qui soulignons. 1402 Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 110-111. 1403 Le parallélisme peut être sonore (reprise des sons), prosodique (création des rimes), métrique (reprise du rythme), lexical et grammatical (fondé sur des reprises de contenu). V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 205 : Le parallélisme permet de mettre en valeur des effets d'antithèses comme des rapprochements. " 1404 Henry Suhamy, Leș figures de style, PUF
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 / 86 Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81 1,82 18 sfânt 51 1,14 27 Dumnezeu 41 0,92 30 Duh 32 0,71 34 cap 28 0,62 38 taină 25
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
filosofice are forța de a produce un efect paralizant. Cum să te mai încumeți să scrii după Blaga (cu atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până la anulare: („Cine ești tu?”) fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tindă spre abstractizare, și ca accentul predicativ, care cădea inițial în aceeași măsură pe ambii termeni, să se condenseze numai pe al doilea (cel care arată starea), pentru ca acest verb să devină un semicopulativ (un element nu lipsit de sens lexical, dar lipsit de predicativitate), iar adjectivul să devină numele lui predicativ. „Prin stabilirea caracterului predicativ, verbul devine un inducător al adjectivului nume predicativ”. Verbul nu-și pierde conținutul semantic și caracterul predicativ în măsura în care le pierd verbele semicopulative. Determinantul nu atribuie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mijloacele de exprimare și acord. Spre deosebire de predicat însă, elementul predicativ suplimentar este o parte de propoziție care își exprimă conținutul predicativ prin intermediul unui verb din afara structurii sale. Verbele pe lângă care apare elementul predicativ suplimentar sunt în general verbe cu sens lexical autonom: a găsi, a veni, a se întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se uita, a fuma etc. Verbele cu sens lexical mai slab se plasează la limita verbelor care pot fi construite cu un element predicativ suplimentar și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verb din afara structurii sale. Verbele pe lângă care apare elementul predicativ suplimentar sunt în general verbe cu sens lexical autonom: a găsi, a veni, a se întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se uita, a fuma etc. Verbele cu sens lexical mai slab se plasează la limita verbelor care pot fi construite cu un element predicativ suplimentar și verbele copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nuanțe circumstanțiale. Din punct de vedere formal un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
punându-l în postura unui «atribut mijlocit», care nu este altceva decât nume predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu 3 tot un nume predicativ...; pentru a nu ignora totuși elementul lexical variabil, numele predicativ ar putea primi o diferențiere graduală: nume predicativ de gradul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu 3 tot un nume predicativ...; pentru a nu ignora totuși elementul lexical variabil, numele predicativ ar putea primi o diferențiere graduală: nume predicativ de gradul I, II sau III” (art. cit., p. 238). Așadar, după D. D. Drașoveanu partea de propoziție la care ne referim aici trebuie numită nume predicativ de gradul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
partea de propoziție la care ne referim aici trebuie numită nume predicativ de gradul III. III.9 Elementul predicativ necesar Preocupându-se de verbul determinat de elementul predicativ suplimentar, D. Crașoveanu se oprește în mod special la verbele „cu sens lexical mai slab” (art. cit., p. 229) ca a rămâne, a se arăta, a sta, a părea etc. În comunicări de tipul rămânea smerit, s-a arătat binevoitor, a stătut zeu (din versul eminescian El singur zeu stătut-a...)etc., verbele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectivele smerit și binevoitor sau substantivul zeu. Fiind indispensabile predicatului, cuvintele smerit, binevoitor, zeu și toate cele aflate în situația avută aici în vedere nu pot fi considerate elemente predicative suplimentare. Aceasta fiind situația, pentru determinarea de pe lângă verbele „cu sens lexical mai slab” D. Crașoveanu propune termenul de element predicativ necesar (art. cit., p. 229). III. 10 Predicativul suplimentar Partea de propoziție numită predicativul suplimentar spune Valeria Guțu Romalo că ,,poate fi definită ca fiind realizabilă printr-un nominativ subordonat ocurent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de înțelegere globală, două întrebări de înțelegere în detaliu a textului. b) Pentru evaluarea performanței la proba orală se vor aplica următoarele criterii: ... Vocabular și elemente de construcție a comunicării: 10 p - elevul folosește bine un număr mare de unități lexicale/gramaticale, care îi permit să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu împiedică comunicarea; 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
și elemente de construcție a comunicării: 10 p - elevul folosește bine un număr mare de unități lexicale/gramaticale, care îi permit să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu împiedică comunicarea; 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu împiedică comunicarea; 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale/gramaticale, face multe greșeli, comunicarea este dificilă; 2 p - elevul are un bagaj lexical/gramatical insuficient, face foarte multe greșeli, nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu împiedică comunicarea; 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale/gramaticale, face multe greșeli, comunicarea este dificilă; 2 p - elevul are un bagaj lexical/gramatical insuficient, face foarte multe greșeli, nu poate realiza comunicarea; Înțelegerea contextului și fluența exprimării: 10 p - elevul se exprimă fluent și spontan; răspunsul dovedește înțelegerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
împiedică comunicarea; 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale/gramaticale, face multe greșeli, comunicarea este dificilă; 2 p - elevul are un bagaj lexical/gramatical insuficient, face foarte multe greșeli, nu poate realiza comunicarea; Înțelegerea contextului și fluența exprimării: 10 p - elevul se exprimă fluent și spontan; răspunsul dovedește înțelegerea în detaliu a temei; 8 p - elevul se exprimă fluent, cu pauze aproape insesizabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
greșeli, nu poate realiza comunicarea; Înțelegerea contextului și fluența exprimării: 10 p - elevul se exprimă fluent și spontan; răspunsul dovedește înțelegerea în detaliu a temei; 8 p - elevul se exprimă fluent, cu pauze aproape insesizabile pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o bun�� înțelegere a temei; 6 p - elevul se exprimă inteligibil, cu mici pauze pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
temei; 8 p - elevul se exprimă fluent, cu pauze aproape insesizabile pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o bun�� înțelegere a temei; 6 p - elevul se exprimă inteligibil, cu mici pauze pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]