4,839 matches
-
În lingvistică, un modalizator este un „mijloc care permite vorbitorului să-și manifeste felul în care privește propriul său enunț”. În sens larg, poate fi orice mijloc morfologic, lexical, sintactic sau intonativ prin care apare atitudinea vorbitorului față de ceea ce spune. În sens restrâns, modalizatorul este un cuvânt sau un grup de cuvinte adverb/locuțiune adverbială la origine, adică putând îndeplini o funcție sintactică specifică adverbului, dar care în anumite
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
de o parte în mod analog cu cea din română ("Le" Barbier de Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă de Rossini”), pe de altă parte prin două perifraze verbale: "se faire" + verbul cu sens lexical plin la infinitiv ("L’orateur s’est fait huer par la foule" „Oratorul a fost huiduit de mulțime”) și "se voir" + infinitiv: "Ils se sont vu retirer le permis pour six mois" „Le-a fost suspendat / Li s-a suspendat
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
s-a păstrat, la diferiți autori greci și latini, mai multe nume de persoane, de cetăți, de râuri și munți.”" El admite că românii veniți în atingere cu alte popoare au împrumutat de la unele dintre ele elemente gramaticale, îndeosebi elemente lexicale. În legătură cu aportul elementului slav la formarea limbii române, părerea lui Hodoș este următoarea: "„Formarea ei ca limbă românească, aceasta n-a putut să se întâmple decât după venirea slavilor, cu trei sau patru sute de ani în urmă; va să zică în secolul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.Ion ROȘIORU("Marele pustiu invizibil", rev. "Luceafărul", 2001, nr.44) Adevărata măsură a talentului acestui poet este dată de dexteritatea cu care folosește materia lexicală în combinații dintre cele mai neașteptate, care surprind cititorul nu numai prin insolitul lor, ci și prin sensul ascuns al sintagmelor rezultate... Valoarea poeziilor sale trebuie descoperită dincolo de învelișul anodin al cuvântului, acolo unde inexprimatul pulsează de sensuri adânci. Anca
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
stereotipe despre bărbați, femei și relațiile dintre ei. Sexismul în limbă este de obice analizat la nivelul opțiunilor lingvistice în termeni de opțiuni gramaticale (folosirea pronumelui de persoana a treia masculin el, ei cu sens generic, de exemplu) și/sau lexicale (folosirea cu preponderență a unor cuvinte cu sensuri peiorative, negative pentru descrierea experiențelor femeilor). Cea de a treia temă centrală a interesului feminist în lingvistică (și cea mai animată, până acum), cea a comportamentului lingvistic, s-a concentrat în principal
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
de a avea sau nu penis este central în dezvoltarea psihologică ulterioară a copilului. La nivelul limbajului, androcentrismul se recunoaște prin trei trăsături esențiale: ignorarea femeilor, deprecierea și stereotipizarea. Ignorarea femeilor este percepută mai ales prin prezența normei gramaticale și lexicale exclusive masculine, de la pronumele el, ei generice, până la numele de ocupații și meserii prezente majoritar la masculin. Limbajul androcentric afectează și percepțiile oamenilor cu privire la care meserii sunt potrivite pentru cele două sexe (de exemplu, prezentarea în presa românească a deputatelor
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
Radu Tudoran. Indubitabil, stilul său îmbină culoarea și gustul pentru exotic al celui dinții cu poezia și mobilitatea imaginativa al celui de-al doilea. Tehnică epica este însă inconfundabila. Naturalețea dialogului, propozițiile scurte, percutante, care creează un ritm alert, bogăția lexicala, tensiunea conflictuală acumulată gradat, fundalul veridic de epocă, reflectînd cu minuție starea de spirit, ipostazele limită în care șunt surprinși marinării militari, extraordinară camaraderie dintre soldați și ofițeri, fără urmă de aliniere ideologică, dau cărților despre mare semnate de Ion
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
procesul de edificare a traducerii, în special a felului în care a considerat că trebuie redat, în limba română, un text sacru scris în limba de cultură a epocii. Alături de constrîngerile pe care le accepta, urmînd unele tipare sintactice și lexicale ale slavonei, uneori, se întrevăd libertățile pe care autorul textului și le ia. De asemenea, sînt interesante unele dintre opțiunile autorului și instrucitve unele greșeli ale acestuia. În felul acesta, textul indică modalitățile prin care astfel de texte contribuiau la
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
sînt interesante unele dintre opțiunile autorului și instrucitve unele greșeli ale acestuia. În felul acesta, textul indică modalitățile prin care astfel de texte contribuiau la edificarea normei literare românești. În felul acesta, se poate spune că, la nivel sintactic și lexical, limba textului prezintă particularități ce decurg din constrîngerile modelului slavon. Cu toate acestea, în special la nivel fonetic și morfologic, limba aparține unei perioade și unui areal lingvistic românesc. În general, prin majoritatea particularităților pe care le prezintă, se poate
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
mai degrabă, de proveniență sudică. Fără a se particulariza în mod deosebit, limba textului, indică un autor provenind dintr-o zonă cu un grăi destul de echilibrat în toate compartimentele limbii. Chiar dacă există cîteva elemente, mai ales în plan fonetic și lexical, care sînt în măsură să trimită către diferite arii lingvistice, în ansamblul său, textul indică un efort de eliberare de particularitățile pregnante ale unei zone și de utilizarea unui aspect literar echilibrat. Autorul "Codicelui Brațul" pare a-și asuma deliberat
Codicele Bratul () [Corola-website/Science/322279_a_323608]
-
ale influenței slave asupra meglenoromanei “Radovi Simpozijuma”, Pančevo - Zrenjanin, 1977, str. 47-55. 6. Ličnata zamenka vo romanskiot i vo makedonskiot jazik vo “Godișen zbornik” na Filoloșkiot fakultet vo Skopje, Skopje, 1977, str. 49-56 (vo koavtorstvo șo Florin Jonila). 7. Concordante lexicale între română și idiomurile iberoromanice vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXVIII, nr. 4, București, str. 439-443. 8. Despre L final - aricol hotărât în graiul meglenoroman din Umă respectiv în cel din Gevgelija vo “Analele Societății de limbă română”, Zrenjanin
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
din Umă respectiv în cel din Gevgelija vo “Analele Societății de limbă română”, Zrenjanin, 1977, str. 37-41. 9. Jazikot vo literaturnite dela na Blaže Koneski (statistička analiza) / Mile Tomici / : prevel od romanski Petar Atanasov, Skopje, 1977, 296 stranici. 10. Raporturi lexicale slavo-meglenoromâne vo “Actele Simpozionului româno-iugoslav”, București, 1979, str. 43-47. 11. La formation des mots dans leș langues romanes: types de dérivés suffixaux productifs vo "Godișen zbornik"na Filoloșkiot fakultet vo Skopje, tom VI, Skopje, 1980, str. 43-83. 12. În memoriam-Prof
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
„""” este o frază în limba engleză, folosită ca un exemplu de ambiguitate lexicală, cât și pentru evidențierea rolului semnelor de punctuație, care sunt menite să redea în scris intonația, accentul și pauzele la care omul apelează în timpul vorbirii. Fraza poate servi drept exercițiu lingvistic, care ar cere să se aplice semnele de punctuație
James while John had had had had had had had had had had had a better effect on the teacher () [Corola-website/Science/329855_a_331184]
-
exemplu, în urma propunerii sale se scrie și azi echivalentul lui „când” "quand", iar cel al lui „cât despre, în prinvința” "quant", pentru că primul provine din latinescul , iar al doilea din . De asemenea, afirmă ideea apropierii scrierii cuvintelor din aceeași familie lexicală tot pe baza etimologiei. De aceea, echivalentul lui „mare”, care se scria până atunci ba "grant", ba "grand", se va scrie numai "grand", prin analogie cu femininul său "grande" și derivatul "grandeur" „mărime”. Tot în perioada Renașterii apar și inovații
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
sistem coerent, descris ca atare prima oară de lingvistul rus V. G. Gak, apoi de o seamă de lingviști francezi. După părerea lui Claire Blanche-Benveniste și André Chervel, grafia franceză îndeplinește următoarele trei roluri. Acest rol privește indicarea pronunțării (ortografie lexicală) și se bazează în primul rând pe cinci tipuri de corespondențe grafo-fonetice, adică literele pot avea cinci valori, cu primele două fiind pronunțate, cu ultimele trei - nepronunțate: În afară de aceste corespondențe mai există și sub-coduri, adică funcționări diferite de codurile generale
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
datorită faptului că cuvântul "collègues" poartă marca pluralului, iar cuvintele "quelles" și "rencontrées" marca femininului și pe cea a pluralului, acordându-se între ele. Imaginea dată cuvântului de literele folosite pentru scrierea sa face vizibilă apartenența la o anumită familie lexicală. Este unul din motivele pentru care s-au păstrat consoanele finale nepronunțate. De exemplu, m din "faim" „foame” este prezent și în "famine" „foamete”, "famélique" „famelic” și "affamé" „înfometat”. Pe lângă aceasta, imaginea cuvântului permite diferențierea omofonelor, de exemplu "faim" vs.
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
având un singur accent principal, în franceză pe ultima silaba a grupului, si delimitat de o schimbare a nivelului intonației, precum și de o pauză minoră. Dacă grupul ritmic este format din cel puțin două cuvinte, unul dintre ele are sens lexical deplin, iar celălalt este un cuvant gramatical. Accentul este în general pe cuvântul cu sens lexical deplin. Un exemplu de asemenea grup este "le garçon" „băiatul”, format din articol hotărât + un substantiv. Dar un grup ritmic cu un singur cuvânt
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
schimbare a nivelului intonației, precum și de o pauză minoră. Dacă grupul ritmic este format din cel puțin două cuvinte, unul dintre ele are sens lexical deplin, iar celălalt este un cuvant gramatical. Accentul este în general pe cuvântul cu sens lexical deplin. Un exemplu de asemenea grup este "le garçon" „băiatul”, format din articol hotărât + un substantiv. Dar un grup ritmic cu un singur cuvânt cu sens lexical deplin poate conține mai multe cuvinte gramaticale. De exemplu, grupul "que je te
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
celălalt este un cuvant gramatical. Accentul este în general pe cuvântul cu sens lexical deplin. Un exemplu de asemenea grup este "le garçon" „băiatul”, format din articol hotărât + un substantiv. Dar un grup ritmic cu un singur cuvânt cu sens lexical deplin poate conține mai multe cuvinte gramaticale. De exemplu, grupul "que je te le donne" „să ți-l dau”, este format dintr-o conjuncție, pronumele personal subiect, un pronume personal cu funcție de complement indirect, un pronume personal cu funcție de complement
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
conjuncție, pronumele personal subiect, un pronume personal cu funcție de complement indirect, un pronume personal cu funcție de complement direct și un verb, accentul căzând pe vocală o a verbului. Într-un grup ritmic pot fi și mai multe cuvinte cu sens lexical deplin. În exemplele următoare numărul de asemenea cuvinte crește de la două la patru, dar accent este numai pe ultimul: "un petit enfant" „un copil mic” "un petit enfant blond" „un copil mic blond” "un petit enfant blond français" „un copil
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
accent de cuvânt, ci de grup ritmic, dat fiind că există doar unul, pe ultima silaba a grupului. Este deci accent de cuvânt numai dacă un singur cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu pot fi accentuate. Astfel sunt articolele, adjectivele demonstrative, adjectivele posesive, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele relative simple, unele pronume personale și unele adverbe. Accentul final poate totuși cădea pe unele pronume când acestea sunt plasate după
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
română se traduce tot cu pasivul sau cu „Lumea l-a huiduit pe orator”. Altă construcție pasivă se formează cu verbul "faire" (sens deplin „a face”) folosit ca așa-numit „semiauxiliar” la forma reflexivă și infinitivul verbului care poartă sensul lexical deplin. În aceasta poate fi prezent și agentul. Exemplu: "L’orateur a été hué par la foule" → "L’orateur s’est fait huer par la foule". Și "voir" „a vedea” poate fi semiauxiliar în construcție pasivă, tot cu infinitivul: "L
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
eventual”, "peut-être" „poate”, "volontiers" „bucuros, cu plăcere”. Sunt cuvinte care nu pot fi complemente circumstanțiale, ci numai modalizatori, conectori sau cuvinte propoziții (de exemplu "bien sûr", "peut-être", "certes"), și altele, care pot fi și unul și altul, uneori cu sensuri lexicale diferite. Un exemplu de astfel de cuvânt este "naturellement", amintit mai sus. Alte exemple: Pentru cuvintele negative franceze care neagă verbul, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunile Propoziția negativă și Construcții cu infinitivul negat. În cele ce urmează, sunt prezentate
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
Familia lexicală sau familia de cuvinte reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens, formate de la același cuvânt de bază și având același radical. Ea este formată din cuvântul de bază, cuvintele derivate, cuvintele realizate prin compunere și prin schimbarea valorii gramaticale. a) Cuvântul
Familie lexicală () [Corola-website/Science/329296_a_330625]
-
același cuvânt de bază și având același radical. Ea este formată din cuvântul de bază, cuvintele derivate, cuvintele realizate prin compunere și prin schimbarea valorii gramaticale. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se pornește în alcătuirea unei familii lexicale. b) Radicalul este elementul comun care se întâlnește la cuvintele ce formează o familie lexicală. Notă: bun - bunic - străbunic cuv. de bază- radical - radical muncă(cuv. de bază) - muncitor ( radical) c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/și
Familie lexicală () [Corola-website/Science/329296_a_330625]