18,601 matches
-
mit, o emblemă pentru români, o legendă”, și-l amintește maestrul Benone Sinulescu, unul dintre artiștii români care are în conștiința sa numai cuvinte de brodat cu inglița inimii pentru artiștii de valoare ai României. Ce-a mai rămas din maestrul Gică Petrescu? Amintirile, oaspeți ai românului care aleargă azi un pas înainte, doi înapoi! Sunt rare amintirile când e vorba despre artă, din singura cauză a dramei românești, iar cele ce răzbat nu capătă glas! Toată țara e azi o
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
vom fi la rându-ne uitați! Dacă nu artiștii noștri de azi ar trebui să nu lase să se întâmple aceasta, atunci cine?! Lăsându-l ei pe Gică Petrescu abandonat seninei delăsari, generația următoare îl va uita de tot pe maestru! De ce?! Gică Petrescu s-a născut pe 2 aprilie 1915, în București. Tatăl său era funcționar poștal, urmase studii superioare la Geneva (Elveția), iar mama, cu o tinerețe petrecută la Paris preluase din partea elevată a civilizației vestice ale acelei vremii
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
talent, n-o să-l înveți la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l și folosește-te de el!”, l-a povățuit tatăl. Un prim „contract de diseur” îl realizează la grădina restaurant „Princiar” din șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va cânta cu Orchestra James Kok. Pentru reprezentațiile galante de la
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
prețuit și admirat de Familia Regală a României în prezența căreia susținuse recitaluri la Castelul Peleș. Pentru el, Gică Petrescu a cântat de trei ori „Costică, Costică”. În fața snobismului cu rang de ideologie de stat a vremii comunisto moscovite, nici maestrul Gică Petrescu nu a scăpat de „luneta” cenzurei, încât a fost chemat după recitalurile acestea la Ministerul Culturii și i s-a pus în vedere să renunțe la piesele ocidentale din repertoriu. Maestrul, cum făcuse și inegalabilul Constantin Tănase, fără
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
de stat a vremii comunisto moscovite, nici maestrul Gică Petrescu nu a scăpat de „luneta” cenzurei, încât a fost chemat după recitalurile acestea la Ministerul Culturii și i s-a pus în vedere să renunțe la piesele ocidentale din repertoriu. Maestrul, cum făcuse și inegalabilul Constantin Tănase, fără să renunțe la mesajul substituit, a recurs la exprimarea „cu perdea”. În 1953 a avut loc la București „Festivalului Internațional al Tineretului” la Teatrul Savoy, susținându-se „Concertul popoarelor” în care Gică Petrescu
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
riguroasă și romantică, ce-nmănunchează știri, impresii, documente... unele dintre ele provenind din caietele, albumele, afișele și fotografiile adunate cu știință, grijă, inspirație și devotament de către chiar tatăl artistului Gică Petrescu. La împlinirea vârstei de optzeci și patru de ani, maestrul a semnat un contract de înregistrare a trei CD-uri conținând cele mai dragi melodii cântate de el îndelungul anilor de cântec nepereche. Sub orchestrații noi, s-au făcut, așadar noi înregistrări într-un studiou digital, ceea ce e o întărire
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
înregistrare a trei CD-uri conținând cele mai dragi melodii cântate de el îndelungul anilor de cântec nepereche. Sub orchestrații noi, s-au făcut, așadar noi înregistrări într-un studiou digital, ceea ce e o întărire a rezistenței operei muzicale a maestrului în memorie. A lucrat la aceasta dorința artistului de a nu se transfera acumulările vieții sale în depozitul uitării. A impresionat pe colaboratorii pentru realizarea CD-ului, prin seriozitatea și vitalitatea lui, cunoscute, dovedite și proverbiale, un indiciu sigur al
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
în depozitul uitării. A impresionat pe colaboratorii pentru realizarea CD-ului, prin seriozitatea și vitalitatea lui, cunoscute, dovedite și proverbiale, un indiciu sigur al condiției situării lui Gică Petrescu în actualul artistic al unei perioade de trei sferturi de veac! Maestrul a exprimat o mare grijă ca vocea sa de pe CD-uri să aibă o calitate audibilă impecabilă. CD-urile au avut o cumpărare extraordinară, s-au epuizat fulgerător. Pe 5 mai 2003, președintele Ion Iliescu i-a înmânat distincția „Steaua
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
al ei! În legătură cu viața sa personală, o încercare biografică nu are a se opri la nimic în afara muzicii și spectacolului muzical unic, în afara lungilor ore petrecute an cu an pe scenă, platouri și studiouri de înregistrarei. Aici și-a trăit maestrul o mare parte a vieții sale. A fost, timp de treizeci și patru de ani căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu după stingerea căreia, în august 1989, Gică Petrescu s-a retras pentru o perioadă din văpaia reflectoarelor. Viața maestrului fusese foarte legată
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
și-a trăit maestrul o mare parte a vieții sale. A fost, timp de treizeci și patru de ani căsătorit cu scriitoarea Cezarina Moldoveanu după stingerea căreia, în august 1989, Gică Petrescu s-a retras pentru o perioadă din văpaia reflectoarelor. Viața maestrului fusese foarte legată de muzică și de relația armonioasă cu soția sa, la care înțelegerea și susținerea erau piatra de temelie. Pe 18 iunie 2006, la ora șase seara, în cadrul galei „Premiile muzicale Radio România Actualități” era programat și un
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
susținerea erau piatra de temelie. Pe 18 iunie 2006, la ora șase seara, în cadrul galei „Premiile muzicale Radio România Actualități” era programat și un premiu special („Cântecul e viața mea”), dedicat lui Gică Petrescu. Dar, chiar în dimineața aceleiași zile, maestrul s-a stins”! Timp de trei ore în neființă, corpul său a fost așezat pentru ultimul rămas bun pe un catafalc în foaierul Sălii de Concerte a Radiodifuziunii Române. Tristul și uitatul lui mormânt se află la Cimitirul Bellu! Pentru
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
dar cucerite și înmarmorate în inimile românilor întâi și întâi, o floare sub cruce o fi prea scumpă, ori timpul nu mai ajunge decât pentru din ce în ce mai puțini, ca să i-o ducă drept o singură răsplată a celor care au de la maestru măcar o singură clipă de bine! „Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanțele simțirii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
învălmășeala de idei, în asurzitorul zornăit de arme a doua războaie mondiale, singur cântecul, cântecul românesc, și-a păstrat vraja seducătoare, așa cum l-a tălmacit, de-alungul unei vieți de muncă și dăruire, Gică Petrescu” acestea sunt șirurile de gânduri despre maestrul Gică Petrescu, ale muzicologul George Sbârcea, din cartea sa. Pe lângă ele și cele spuse scurt dar magnific în expresie de către Benone Sinulescu, se cuvine alăturate aici măcar câteva cuvinte rostite sau scrise cu inima de către excepționalii actori, colegi cândva la
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
aici măcar câteva cuvinte rostite sau scrise cu inima de către excepționalii actori, colegi cândva la Tănase, pe alte scene, pe platouri și în turnee cu Gică Petrescu, Stela Popescu și Alexandru Arșinel: „De când mă știu pe lume, Gică a fost «Maestrul». Era o celebritate, de la 20 de ani! Marele cântăreț, a fost și un excelent artist de revistă... Am jucat alături de el pe scenă în numeroase spectacole și turnee. Din scenă nu ieșea cu pași normali, călca sacadat; publicul prindea mișcarea
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
care a ajuns «Artist Emerit». Emeriți au fost mai mulți: mari cântăreți și actori din teatre, dar ca artist de revistă, Gică a fost singurul... emerit!” (Alexandru Arșinel). Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gică Petrescu. În urma maestrului, doar o ușă încuiată... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
doctorul Kremnitz, la recomandarea lui Titu Maiorescu, îl internează la Spitalui Brâncovenesc, fără mari rezultate. Poetul simșea că ceva nu e în regulă cu el, cu o mare scârbă de viață striga în poeziile sale că „organele-s sfărâmate și maestrul e nebun”. Anu 1883 a fost fatal pentru poet. Simțind că nu mai poate sta în singurătate, se mută la Ioan Slavici, întemeindu-se pe prietenia lui. Slavici îl înștiințeazî pe Maiorescu că mihai Eminescu are „manifestări ciudate”. Pe 5
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Unul dintre primele documente ce se referă la aceasta datând din anul 1870 când consiliul comunal hotăra să prevadă în bugetul orașului suma de 300 galbeni pentru întreținerea unui cor format din elevii școlilor 42. Dirijorul corului urma a fi maestrul Achile D Elore, maestru al Reuniunii Filarmonicii, iar ca institutor și director al corului de muzică vocală, înființat acum, Ion Capeleanu 43. Pornind de la aceste informații putem deduce că preocupări muzicale erau în școlile din oraș încă înainte de 1870 . Mai
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
ce se referă la aceasta datând din anul 1870 când consiliul comunal hotăra să prevadă în bugetul orașului suma de 300 galbeni pentru întreținerea unui cor format din elevii școlilor 42. Dirijorul corului urma a fi maestrul Achile D Elore, maestru al Reuniunii Filarmonicii, iar ca institutor și director al corului de muzică vocală, înființat acum, Ion Capeleanu 43. Pornind de la aceste informații putem deduce că preocupări muzicale erau în școlile din oraș încă înainte de 1870 . Mai mult, acel curs de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mare grijă, a jocurilor tradiționale și promovarea cu consecvență a cântecului popular autentic au făcut din Ansamblul folcloric “Maria Tănase” unul dintre cele mai reprezentative și valoroase colective artistice ale genului din România. Coregrafia a fost semnată, pe rând, de maestrul Marin Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi de coregraful Marin Stîrcu, a căror experiență a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secția de balet, formată din 22 de dansatori, cu un profesionalism aparte, dintre care
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
jocurilor tradiționale și promovarea cu consecvență a cântecului popular autentic au făcut din Ansamblul folcloric “Maria Tănase” unul dintre cele mai reprezentative și valoroase colective artistice ale genului din România. Coregrafia a fost semnată, pe rând, de maestrul Marin Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi de coregraful Marin Stîrcu, a căror experiență a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secția de balet, formată din 22 de dansatori, cu un profesionalism aparte, dintre care opt călușari vor
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
unul dintre cele mai reprezentative și valoroase colective artistice ale genului din România. Coregrafia a fost semnată, pe rând, de maestrul Marin Badea, maestrul Puiu Vasilescu, iar apoi de coregraful Marin Stîrcu, a căror experiență a fost preluată de valorosul maestru de dans, Ionel Garoafă, care conduce secția de balet, formată din 22 de dansatori, cu un profesionalism aparte, dintre care opt călușari vor veni la New York, la evenimentul menționat. Valoarea Ansamblului folcloric “Maria Tănase” a fost recompensată la festivalurile naționale
NEW YORK 2017 de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363218_a_364547]
-
numai. La vizitarea unei expoziții de pictură într-un muzeu de artă, majoritate celor prezenți se îngrămădește în jurul unui televizor care transmite un meci de fotbal sau actualități, în timp ce doar un singur cetățean (posibil ghidul) admiră o capodoperă a unui maestru vestit, de fapt motivul pentru care și ceilalți se află acolo. Personajele lui Ciosu sunt ridicole, dar simpatice. Umorul caricaturistului este blând, cumsecade, critica lui înregistrează o situație valabilă peste tot, el face de fapt clasicul haz de necaz. Aluziile
CLASICUL „HAZ DE NECAZ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363219_a_364548]
-
un eveniment deosebit, expoziția pictorilor israelieni care crează în stil suprarealist. Participă foarte numeroși creatori, lucru care mă surprinde plăcut, mai ale că mulți dintre ei sunt tineri. Dintre artiștii suprarealiști israelieni renumiți cunosc și mi-au fost foarte apropiați maeștri ai genului ca Baruch Elron și Mandi Sand, Sami Briss, Orna Benshoshan și Arie Lamdan. Suprarealismul este o mișcare artistică și literară de avangardă născută în urmă cu aproape o sută de ani ca un gest colectiv de revoltă care
UN CURENT ARTISTIC ELECTRIZANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363221_a_364550]
-
Articolele Autorului În cămara adâncă, sub tălpile casei, rezemata de-un raft încărcat de borcane cu dulceața străveche, uitată, singura, împovărata de suspine, aristocrata mea chitară cu corzi de mătase, meșteșugita într-o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară insula greacă Pontikonisi. Între corzile ei, inca întinse, cateva generații de paianjeni au țesut în tăcere pânze mai fine decât ale zeiței
ALHAMBRA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368361_a_369690]
-
că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire cu numele împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]