4,945 matches
-
lor teritorială a continuat să îngrijoreze autoritățile. De-a lungul următoarei decade au fost făcute tot mai multe plângeri de către liderii minorității maghiare referitoare la eforturile finanțate guvernamental de a relocaliza români în regiuni tradiționale maghiare și de a constrânge maghiari să se mute în districte româneși și germane (Connor: 1984, 342). Conceptul de "Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde încă o dată dimensiunea fascizantă constitutivă a leninismului romantic. Am amintit deja aversiunea lui Ceaușescu față de maghiari. Să ne
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a constrânge maghiari să se mute în districte româneși și germane (Connor: 1984, 342). Conceptul de "Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde încă o dată dimensiunea fascizantă constitutivă a leninismului romantic. Am amintit deja aversiunea lui Ceaușescu față de maghiari. Să ne întoarcem puțin în timp la perioada interbelică, pentru a vedea ce înțelegea Nichifor Crainic prin "stat etnocratic": "voința de putere și sporirea poporului român. Principalii să factori sunt: glia, sângele, sufletul și credința". Deși leninismul romantic utiliza un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
industrializare; doar aceasta ar fi antrenat o veritabilă creștere a nivelului de trai pentru toți "oamenii muncii" din RSR, "fără deosebire de naționalitate" (Florea: 1975, 46-47). În ceea ce îi privește pe secui, pe care Ceaușescu probabil că îi subsuma direct maghiarilor, "dorința lor de veacuri de a avea o industrie dezvoltată în zonele în unde trăiesc s-a împlinit sau a început să fie împlinită de abia în cincinalul încheiat de curând (1966-1970, n.m.)" (Națiunea socialistă: 1972, 70). Norocoșii secui nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
facultăți de fizică în toate localitățile și nici să edităm toate lucrările de fizică atât în limba română, cât și în limba maghiară și ale altor naționalități conlocuitoare (Națiunea socialistă: 1972, 136-137). Într-adevăr, sistemul educațional superior îi dezavantaja pe maghiarii din RSR, afirmă Mary Ellen Fischer. Specialitățile tehnice predominau am văzut că și Ceaușescu folosește în citatul de mai sus exemplul facultății de fizică iar acestea asigurau cele mai multe locuri de muncă după absolvire. Candidații care doreau să își construiască o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
își construiască o carieră erau constrânși să urmeze o facultate cu profil tehnic și să învețe limba română, fapt care a sporit resentimentele minorității ungare față de conducerea de la București și societatea română, în general. Chiar dacă existau mai multe drepturi pentru maghiari în învățământul preuniversitar, părinții preferau să își înscrie copii la școli având limba de predare română, încercând astfel să amelioreze șansele de reușită profesională și socială ale tinerilor (Fischer în Nelson: 1983, 198). Era vorba deci de o "lichidare treptată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conflicte grave", iar "Cea mai simplă și eficace măsură" adoptată de regim în acest sens a fost, așa cum am constatat mai sus, "școlarizarea" ("Aspecte privind politica...": 17 mai 1974, 2). Pe scurt, Ceaușescu avea ca obiectiv central treptata românizare a maghiarilor și a celorlalte minorități de pe teritoriul RSR: în acest sens, industrializarea și dinamica forței de muncă erau utilizate de PCR pentru diluarea "pungilor" de populație ungară prin aducerea de muncitori români în acele regiuni și prin încercarea de a disipa
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acele regiuni și prin încercarea de a disipa forța de muncă maghiară dispersând-o pe întreg teritoriul țării. Strategia asimilaționistă nu a înregistrat succese notabile, deși a amplificat, deloc nejustificat, "anxietățile ungare" (Fischer în Nelson: 1983, 210; Gilberg: 1974a, 455). Maghiarii rămâneau pentru Ceaușescu, ca și celelalte minorități aflate pe teritoriul RSR, străini, având cel mult statutul de "musafiri"; integrarea lor în "poporul muncitor unic", imperativ necesară pentru viziunea leninist romantică asupra "patriei", era o chestiune de timp. Identitatea grupurilor etnice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
avantaje pe care guvernul le acorda minorităților. Pentru el era suficient ca minoritățile să aibă "consilii" pentru a le reprezenta la nivel central. Nu conta că acestea erau disprețuite sau ignorate pur și simplu, fiind acuzate că, în loc să promoveze drepturile maghiarilor, germanilor sau evreilor, le încalcă aceptând compromisuri dezonorante cu puterea. În logica mobilizatoare și omogenizatoare romantic leninistă, minoritățile echivalau cu un "rău necesar", un dușman intern care nu prezenta încredere și era destinat dispariției lente prin contopirea cu grupul etnic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un "rău necesar", un dușman intern care nu prezenta încredere și era destinat dispariției lente prin contopirea cu grupul etnic majoritar, românii. Populația de rit iudaic din România a cunoscut, în timpul "epocii de aur", un important neajuns experimentat și de către maghiari sau germani: limitarea extremă a emigrării, fapt care s-a soldat cu proteste internaționale de anvergură. Considerabil redusă de către genocidul din timpul Holocaustului, cea mai profundă catastrofă morală a secolului XX și a omenirii așa-zis civilizate în general, populația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împotrivă ca "reîntregirea familiilor" să se petreacă (și) pe teritoriul statului român. Insistând asupra vechimii istorice a germanilor, și a minorităților în general, pe teritoriile românești, Ceaușescu afirma că este imperativ necesar [...] să arătăm cum au acționat românii, sașii, șvabii, maghiarii, secuii în diferite împrejurări istorice, cum au conlucrat, cum au luptat împreună. Astfel vom trage învățămintele corespunzătoare și vom putea răspunde la întrebarea: care este patria populației de naționalitate germană? NU spun de origine germană, pentru că originea nu e tot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
minoritățile au devenit tot mai îngrijorate, iar Ceaușescu era conștient că are numai de pierdut dacă nu estompează aceste neliniști. La rândul său, regimul se temea că permițând emigrarea pe scară mai largă, RSR va rămâne în scurt timp fără maghiari, germani sau evrei, deznodământ inconceptibil pentru ambițioasele planuri economice ale "geniului Carpaților". Pe de altă parte, limitarea drastică a numărului de emigranți însemna nemulțumirea guvernelor maghiar, vest-german și israelian, fapt pe care de asemenea Ceaușescu făcea tot posibilul să îl
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în aceeași măsură cu vechea lene și apatie balcanică ca (sic!) și cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre germani, mai ales șvabi. La Timișoara apărea, de fapt începuse să se manifeste tot mai pregnant, fiind înființat încă din 1972 Aktionsgruppe Banat, un forum al tinerilor inelectuali germani, poeți și prozatori
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o istorie a Transilvaniei care a deranjat profund PCR deoarece se insista asupra aportului cultural al populației ungare la configurarea Transilvaniei. Sigur, lucrarea avea o tentă politică în măsura în care urmărea să sublinieze maniera nesatisfăcătoare în care erau tratați în prezent etnicii maghiari din această regiune, alipită României de abia în 1918 și un permanent motiv de frustrare națională și istorică pentru Ungaria (Ute Gabanyi: 1987a, 3). "E greu să înțelegi reeditatea unor teze horthyste, fasciste, șoviniste, inclusiv rasiste. Cum se poate ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Național pentru Europa Liberă, constata surprins că viziunile politice ale multor intelectuali est-europeni în exil erau diferite de liberalismul pe care Statele Unite doreau să îl propună ca alternativă politică în Europa de Est" (Barbu: 2006, 213-215). Așa se explică și ardoarea anagajaților maghiari ai postului de a încuraja revoluția din 1956 în absența oricăror directive în acest sens de la Washington. În ton cu ceea ce s-a numit "coexistența pașnică", și ca o expresie de bunăvoință față de Occident, cu care colaborarea economică se afla
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ambasadorul de atunci al RSR la Washington, momentul: 16 aprilie 1978. Începe ultima etapă a vizitei în SUA, etapa New York. Printr-o notă transmisă printr-un mesager la Huston, unde se afla delegația, l-am informat pe N. Ceaușescu că maghiarii și românii din diasporă intenționează să organizeze o manifestație de protest, manifestație care va fi de amploare, deoarece sosirea delegației a fost anunțată pentru duminică, zi nelucrătoare. Mi-am permis să sugerez ca sosirea la New York să se amâne pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în RSR, dar și limitarea drepturilor și asedierea sistematică a identității minorității ungare de pe teritoriul românesc ne-o spun chiar și presa sovietică, maghiară, protestele unor cetățeni maghiari din Ucraina subcarpatică și însăși declarația făcută în 1989 de către un oficial maghiar conform căruia "dușmanul nu este Vestul, ci România" (Devlin: 16 June 1989, Socor: 9 November 1988f; Socor: 19 June 1987). În 1988, când Ceaușescu a vizitat la rândul său Uniunea Sovietică, conducerea PCUS l-a primit aproape călduros, oferindu-i
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
externă în 1988, a renunțat la clauza națiunii cele mai favorizate (deși indiscutabil ar fi pierdut-o), a condamnat agresiv reacțiile internaționale împotriva discriminării minorităților naționale și a proiectelor de sistematizare a localităților rurale, în special a acelora locuite de maghiari. Le fel și în deceniile precedente, odată cu ascensiunea politică a lui Ceaușescu, numai că, spre deosebire de anii '80, când conducerea română respingea atât criticile umanitarea ale Occidentului, cât și cele ideologice și administrative ale Uniunii Sovietice condusă acum de Mihail Gorbaciov
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
40 1198 0.01 ȘI CARASOVENILOR DIN ROMÂNIA 41. ALIANȚĂ PENTRU SOCIALISM 41 1171 0.01 42. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 42 1130 0.01 "CONSTANTIN TITEL PETRESCU" 43. PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT 43 1088 0.01 CREȘTIN 44. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR 44 1086 0.01 DIN ROMÂNIA 45. PARTIDUL LIBERAL MONARHIST DIN 45 1006 0.01 ROMÂNIA 46. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 46 978 0.01 47. PARTIDUL DEMOCRAT DE CENTRU 47 697 0.01 48. ALIANȚĂ ELECTORALĂ (ECOLOGIȘTII 48 685
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
602 0.01 52. PARTIDUL UNIUNEA LIBERALĂ 52 593 0.01 "BRĂTIANU" 53. MIȘCAREA PENTRU INTEGRAREA 53 543 0.01 EUROPEANĂ 54. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL - 54 446 0.00 CONVENȚIA DEMOCRATICĂ 55. UNIUNEA DEMOCRATĂ A TINERILOR 55 422 0.00 MAGHIARI 56. FORUMUL TINERETULUI SECUIESC 56 399 0.00 57. PARTIDUL GOSPODARILOR CREȘTINI 57 365 0.00 DIN ROMÂNIA 58. FRONTUL DEMOCRAT ROMÂN DIN 58 311 0.00 TIMIȘOARA 59. PARTIDUL ALIANȚEI SOCIALE (AL 59 297 0.00 CHIRIAȘILOR) 60. PARTIDUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
DEMOCRAT ECOLOGIST 73 1972 0.02 74. PARTIDUL DEMOCRAT AL 74 1893 0.02 NECOMUNIȘTILOR DIN ROMÂNIA 75. PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN CREȘTIN 75 1826 0.02 DEMOCRAT 76. PARTIDUL SOCIAL NAȚIONAL ROMÂN 76 1824 0.02 77. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR 77 1716 0.02 DIN ROMÂNIA 78. PARTIDUL CONSERVATOR 78 1668 0.02 79. PARTIDUL DREPTĂȚII ȘI SOCIAL 79 1392 0.02 DEMOCRAȚIEI DIN ROMÂNIA 80. UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN 80 1384 0.02 ROMÂNIA 81. PARTIDUL DREAPTA NAȚIONALĂ 81
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
0.06 ABUZIV DESFIINȚATE 46. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 1 0.06 - CONVENȚIA DEMOCRATICĂ 47. PARTIDUL LIBERAL MONARHIST DIN ROMÂNIA 1 0.06 48. PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT 1 0.06 49. PARTIDUL LIBER REPUBLICAN 1 0.06 50. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR 1 0.06 DIN ROMÂNIA 51. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT 1 0.06 52. PARTIDUL LABURIST ROMÂN 1 0.06 53. PARTIDUL DREPTĂȚII SOCIALE 1 0.06 (NOUĂ DEMOCRAȚIE) DE NORD-VEST DIN ROMÂNIA 54. PARTIDUL "PENTRU PATRIE" 1 0.06 55
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
922 Sălaj 29.971 Sibiu 33.777 Suceava 13.143 Teleorman 4.450 Timiș 23.611 Tulcea 4.075 Vaslui 4.337 Vîlcea 7.777 Vrancea 4.154 București 36.424 S.A.I. 2.971 5. 60 Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 811.290 Albă 10.040 Arad 25.230 Argeș 932 Bacău 2.032 Bihor 85.221 Bistrița-Năsăud 9.163 Botoșani 1.675 Brașov 28.393 �� Brăila 493 Buzău 324 Caraș-Severin 3.605 Călărași 165 Cluj 74.216 Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
În cursul anului 1964 nu au survenit schimbări deosebite în compoziția națională a partidului. Naționalitatea Populația % Membri și candidați de partid 31.XII.1963 % 31.XII.1964 % Români 85,74 1.078.234 86,98 1.203.340 87,33 Maghiari 9,08 117.474 9,48 127.816 9,28 Germani 2,20 15.369 1,24 17.074 1,24 Evrei 0,84 10.099 0,82 10.444 0,76 Ruși și ucrainieni 0,57 7.691 0
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
funcționează instituțiile de învățământ cu limba de predare maghiară, comentariile sunt exteriorizare sub forma unor manifestări cu caracter naționalist. Măsurile de tehnicizare a învățământului a învățământului sunt considerate ca făcând parte dintr-o pretinsă acțiune de deznaționalizare și asimilare a maghiarilor din România. În cercurile unor intelectuali de naționalitate maghiară, care susțin asemenea idei, s-a exprimat și intenția întocmirii unor memorii, care să fie adresate prin „reprezentanții lor politici” Președintelui R. S. România, încercându-se astfel - zic ei - „salvarea învățământului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ia o turnur? cu totul diferit?. Devine student la University of California at Berkeley, care �i acord? licen? a �n istorie (�n 1959), masteratul �n istorie (�n 1961), masteratul �n biblioteconomie (�n 1962) ? i, �n fine, doctoratul �n istorie (�n 1967). Vorbe? te fluent dou? sprezece limbi str? ine, �n afar? de maghiar? ? i rom�n?. Din 1967 a fost profesor de istorie la California State University, Chico; din 1991 este profesor emerit la aceea? i universitate. Din teza de doctorat, Fascismul �n Ungaria ? i Rom�nia. O abordare comparativ? , economic? , social? ? i politic? , a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]