5,243 matches
-
centrul puterii și culturii grecești. Arhitectul a fost unul dintre cei care au ajutat la Parthenon, Ictinos. Materialul folosit este de marmura Pentelică, cu excepția a cel mai mic pas al crepidomaei, care este din calcar și sculpturile decorative pentru care marmura mai scumpă,Paross a fost aleasă. Dimensiunile din templu sunt de 13.708 m de la nord la sud și de 31.776 m de la est la vest, cu șase coloane pe laturile de scurt est și vest și treisprezece coloane
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”", fiind pierdute. Accesul în capelă se face pe o scară monumentală compusă din două rampe de formă semicirculară, construite din marmură de Carrara. În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de elemente gotice, bizantine și renascentiste, au fost înhumate următoarele persoane din Neamul Știrbeilor: În 1992, în capela familiei Știrbei regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
Sahib, care conține 7000 de imnuri. În zorii zilei cartea este adusa in templu, iar muzicienii și preoții cânta din ea pană seara târziu. Construcția este înconjurată de un lac numit Amrit Sarovar sau "„Lacul de nectar”" .Un dig de marmură de 60 m leagă templul de drumul din jurul lacului. India e o țară imensă cu multe religii și culturi fascinante. Credincioșii sikh care au construit templul, cred că toți oamenii sunt egali, indiferent cine sunt și de unde vin. Cei cinci
Templul de aur () [Corola-website/Science/318870_a_320199]
-
a lui Saparmurat Niyazov (ca urmare a cultului personalității), care se rotește 360˚, în 24 de ore, în așa fel încât fața dictatorului să fie întotdeauna iluminată de soare. Cei trei piloni care formează baza sunt împodobiți cu plăci de marmură și basoreliefuri de bronz care reprezintă câteva mari evenimente din istoria națiunii turkmene (partea de jos) și motive inspirate de covoare tradiționale (partea de sus). Ascensoare permiteau legarea etajelor, cafenelei și platformelor de observație. Monumentul a fost construit de compania
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
în restaurarea lui circa 350.000 de euro . Imobilul a fost racordat la rețeaua de canalizare, apă curentă și electricitate. S-au construit alei betonate de acces și garduri din beton și fier forjat, s-a pavat podeaua conacului cu marmură la parter și s-a pus mochetă la etaj, au fost construite cinci băi placate cu gresie și faianță, au fost instalate geamuri de termopan PVC de mahon, s-au finisat interioarele etc. În prezent, clădirea are 15 camere, 5
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
specialitate (sculptură) la Liceul de artă, Iași, imediat după absolvire. Are lucrări în colecții particulare din România, Austria, Grecia, Franța, Germania. Artă monumentala: "Dumitru Furtună", Dorohoi (1992); Busturi "Ion Creangă" și "Gheorghe Asachi", Iași Biserică Sfinții 40 de mucenici (1992-1993, marmură); Statuie "B.P. Hașdeu", Iași (1994, marmură); "Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
Iași, imediat după absolvire. Are lucrări în colecții particulare din România, Austria, Grecia, Franța, Germania. Artă monumentala: "Dumitru Furtună", Dorohoi (1992); Busturi "Ion Creangă" și "Gheorghe Asachi", Iași Biserică Sfinții 40 de mucenici (1992-1993, marmură); Statuie "B.P. Hașdeu", Iași (1994, marmură); "Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei", Universitatea A.I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu, Ion Borcea, Mihai David, Radu Cernătescu, Ștefan Procopiu, Traian Bratu, Veniamin Costache, Simion Barnutiu", Aleea Rectorilor, Universitatea A.I. Cuza Iași (2009-2010, bronz); Monument "Alexandru cel Bun" (2009-2010, bronz); Monumentul "Prieteniei româno-elene", Piața grecească, Iași (marmură, h=3.50 m, în lucru). Mai multe lucrări ce aparțin sculptorului pot fi vizualizate pe http://www.constantincrenganis.com Lucrări de for public
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
sculptor, realizată între 1962 - 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, atelier devastat după refuzul artistului de a reveni în țară. Plecarea din România i-a fost favorizată de invitația la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soția sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
galerii și în alte spații culturale de referință din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria. În 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internațional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia). Lucrarea premiată, Adam și Eva, sculptată în marmură, a intrat în colecția Muzeului Regal din Tokio. În 1993 a obținut Premiul Juriului la a II-a ediție a Concursului Internațional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham - Alabama, SUA. Lucrarea Invocație, sculptată în lemn, a fost cumpărată pentru
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
pentru colecția Universității. În 1995 a participat cu lucrarea în lemn, Devenire, la Expoziția Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sînt instalate în parcuri culturale și spații publice din lume: Iubirea mea... despre tine (1974), marmură, la Villany (Ungaria), Marea Umbră (1980), marmură, la Skironio (Grecia), Orgă de liniște (1988), granit, la Straubing (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal - St. Paul (Austria), Devenire, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
cu lucrarea în lemn, Devenire, la Expoziția Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sînt instalate în parcuri culturale și spații publice din lume: Iubirea mea... despre tine (1974), marmură, la Villany (Ungaria), Marea Umbră (1980), marmură, la Skironio (Grecia), Orgă de liniște (1988), granit, la Straubing (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal - St. Paul (Austria), Devenire, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
monumentale sculptate de Nicăpetre sînt instalate în parcuri culturale și spații publice din lume: Iubirea mea... despre tine (1974), marmură, la Villany (Ungaria), Marea Umbră (1980), marmură, la Skironio (Grecia), Orgă de liniște (1988), granit, la Straubing (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal - St. Paul (Austria), Devenire, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
la Krastal - St. Paul (Austria), Devenire, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în marmură, bustul lui Horia Stamatu (în 2001) în marmură, portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz. În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila. A desenat alte variante ale
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), Păstaie (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ș.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (în 1989) și Nae Ionescu (în 2000), ambele în marmură, bustul lui Horia Stamatu (în 2001) în marmură, portretele lui Aron Cotruș (în 2002) și Mircea Eliade (2005), în bronz. În vara anului 2004, Nicăpetre s-a reîntors pentru un stagiu de lucru la Brăila. A desenat alte variante ale temei Artistul și Natura, a modelat în lut
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
geniul pietrarilor țărani și pentru frumusețea formelor arhaice. Prin arhitecturi de volume simetric articulate, dinamizate de accente decorative exprimă unitatea dintre formă și structura materialelor. De asemenea, anunță viitoare forme de expresie nonfigurativă. Etapa a doua grupează sculpturile cioplite în marmură, realizate în Grecia, în perioada 1987 - 1988. Reflectă atașamentul pentru idealul clasic de reprezentare, înțeles ca armonie, echilibru, proporție. Exprimă frumusețea plastică a formei prin amplificarea detaliului semnificativ. Anunță intenția de a crea în sensul naturii. Etapa a treia, (1982
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. În cronicile străine ale vremii, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan și din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist și baroc, fiind trecută pe lista monumentelor istorice din județul Alba cu
Palatul Principilor din Alba Iulia () [Corola-website/Science/316274_a_317603]
-
apă a zonei. Furtunile puternice pun în pericol existența plopilor. S-a avansat ipoteza mumificării copacilor, pentru ca aceștia să fie păstrați . În fața plopilor fără soț a fost amplasat un bust al poetului Eminescu. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "Pe lîngă plopii fără soț "Adesea am trecut, "Mă cunoșteau vecinii toți "Tu nu m-ai cunoscut "Mihai Eminescu
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
anul 1999, el căpătând o înfățișare autentic românească, fiind improvizate aici mici expoziții de costume populare specifice zonei, precum și de obiecte din ceramică sau din lemn. În partea dreaptă a intrării, chiar lângă ușă, a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie următorul text: "„Pe locul vechiului han ce s-a ridicat în anul 1718 și risipit cu ani în urmă s-a clădit, cinstindu-se slova românească a marelui Sadoveanu, noua construcție. Fie să rămână loc de vrăjit
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
la 15 noiembrie 1868, în Iași, dar și-a petrecut copilăria la Șurănești (azi satul Emil Racoviță). În 1877, avocatul Gheorghe Racoviță, tatăl lui Emil Racoviță, a construit pe deal biserica din sat. În fața sa este amplasat un monument de marmură albă cu un lung pomelnic al familiei lui Gh. Racoviță, stăpânul moșiei, decedat în februarie 1913. În spatele bisericii se află un cavou cu uși grele din fier, peste care au crescut tufe groase de iarbă. Emil Racoviță a urmat studii
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război din 1944, avariată grav, această biserică cu hramul Sf. Pantelimon și Soborul Maicii Domnului Sf. Fecioară
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
în pridvor, naos, parte din pronaos și altar și, totodată, au restaurat pictura veche. Și aceste masive și importante intervenții, care au dat o nouă înfățișare interiorului bisericii, au fost evidențiate într-o a doua pisanie înscrisă în placă de marmură albă și fixată pe peretele de răsărit al camerei din dreapta a pridvorului. Aceasta reține și restaurările mai vechi, de la începutul secolului XX. O publicăm, de asemenea, pentru prima oară: „Acest sfânt locaș cu hramul Sf. Mucenic Pantelimon s-a refăcut
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]