7,435 matches
-
final al creatorului din a cărei cădere se naște o fântână, simbolul conține Într-un grad Înalt expresiv și revolta contra implacabilului, neacceptarea fatalității, de oriunde și sub orice formă s-ar arăta?! Oare... nu cumva și azi, la Începutul mileniului trei, ne abate Încă o dată acel fior și acea seducție fatalistă, Înscrisă În oasele tradiției noastre de slavi și, mai ales, de acei greci, care, cum spune Drăghicescu, ne-au otrăvit și Înmuiat voința și mândrele reflexe latine, câte rămăseseră
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu, vedea și Înțelegea drama românească - ca și Blaga, Închis În cetatea roșie! -, ca una dintre teribilele și „absurdele” dictaturi și „năvăliri” pe care populația și populațiile românești le-au suferit, suportat și, până la urmă, absorbit, de-a lungul acelui mileniu și mai bine de când Aurelian și-a retras trupele și administrația la sud de Dunăre. De altfel, prima dictatură comunistă - cea a lui Dej și a ciracilor săi, o formă brutală de aservire a unui imperiu străin și reacționar, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de a crea acel uriaș val al omenirii care s-a numit Renaștere, ieșirea din pâclele medievalității, dar și descoperirea miraculoasă a antichității; În fapt, o reîntregire, o unificare a efortului creator și spiritual al continentului pe Întinderea a două milenii. O unificare a Europei, mai ales cea vestică, chiar și sub elanul „nou, revoluționar” al ideii statale, acea Europă a națiunilor, la a cărei conferie și demnitate, Țările Române și România au ajuns atât de târziu. Dar au ajuns! În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
era expusă pentru prima oară În articolul pe care studentul mizeros, Rascolnikov, din romanul dostoievskian Crimă și pedeapsă, Îl publică și unde se afirmă pentru prima oară dreptul la o „excepție” de la comandamentul legilor lui Moise, ce au slujit două milenii drept Îndreptar moral Europei; „să nu ucizi” a devenit, În interpretarea lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
majoritar nu era un atribut; mai degrabă, definea starea „de jos”, subsolul social menit, de la Începutul și până la sfârșitul lumii, să-i servească pe stăpâni, pe feudali sau pe stăpânii de sclavi și care, e drept, au constituit aproape două milenii două structuri sociale esențiale - sclavagismul și feudalismul - promovatoare de idei, idealuri și valori, structuri despre care unii filozofi sceptici - vezi un Oswald Spengler, de exemplu! - afirmă că ar fi eterne, tipare esențiale și repetitive ale omului social!Ă Legionarii, șefii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Vaslui), eminescolog de notorietate, îl "adună" pe Eminescu în el însuși după un secol în care apropierile și despărțirile de poetul național s-au succedat într-un ritm impus de componentele morale și istorice ale vremurilor. Cartea cu direcție pentru mileniul trei rejudecă dosarul Eminescu, tinzând a ni se înfățișa drept o instanță îndreptățită să anunțe, ca să-l cităm pe Eminescu, "un stat de cultură la gurile Dunării", întemeiat, evident, pe adevăr. După cunoștințele noastre, chiar dacă în atâtea rânduri s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nuanțat. Mai accentuate sunt despărțirea dintre universul imaginar al creației poetice și modelul receptării critice, reflectarea acelei opere în diverse puncte de vedere, emise de diverși critici, din toate generațiile care s-au succedat din jurul anului 1900, până la intrarea în mileniul al III-lea. Dl. Theodor Codreanu, chiar dacă este un împătimit după Bacovia, păstrează întotdeauna dreapta măsura în aprecieri și ține la rigorile obiectivității: "Dar cine e ființa destinată muțeniei totale? Numele ei arhetipal este Cenușăreasa. Bacovia a fast întruchiparea ideală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literaturii române. Bacovia este înscris într-un cerc foarte mare deși, evident, e un autor extrem de concentrat ca și Ion Barbu și, spre deosebire de Arghezi și Blaga, analitic, s-ar putea integra într-un cerc mult mai mic. Acum, la începutul mileniului al III-lea, vedem că, după ce multă vreme exegeza bacoviană a rămas săracă, poetul plumbului are cea mai aplicată monografie, cel mai avizat, nuanțat și exhaustiv comentariu critic, spre deosebire de poeții congeneri în genialitate, de mai sus, care au rămas la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
universală precum și prin profunzimea acestora, Theodor Codreanu mă face să afirm odată cu Vladimir Streinu că citind Fragmentele lui Lamparia "încerc o dramă de inteligență". Pentru orele de dirigenție, aceste învățături ale lui Lamparia către fiul său din primul secol al mileniului al III-lea" sunt o sursă inepuizabilă de educație estetică, etică, politică și patriotică: ce bogăție de suflet! Ce furtună de idei și sentimente! Câte semințe pot încolți în pământul roditor al adolescenței, făcându-i și pe tineri să gândească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
De aceea o Românie fără a avea ca reazem poporul român este un nonsens". Într-o Românie federalizată ar fi fost cu putință distrugerea, fără nici un efort, a arheului românesc, acea temelie spirituală pe care s-a clădit timp de milenii cultura și civilizația românească. Până la crearea în 1859 a Statului unitar român aceste două pietre de moară cea din Est și din Vest aveau certitudinea că românii vor fi treptat măcinați într-o masă uniformă de oameni, un fel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
planul preocupărilor sale proza de dimensiuni mari, concepută ca romane multivolume sau cu serii istorice cu evidente conotații programatice. Din a doua categorie face parte și Mihail Diaconescu, care și-a extras materia epică din spațiul dacoromân al ultimelor două milenii. Fascinația unor asemenea construcții epice este indusă de continua descoperire a fluidului viu care circulă prin arterele nevăzute ale unei națiuni cu istorie proprie. Mihail Diaconescu este, probabil, singurul prozator român care a simțit, după Eminescu, pulsația din străfunduri a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
treaptă pe alta, mai înaltă ori, dacă vreți, mai profundă, mai apropiată de transparență. Ele încheie un volum neindicat unui lector comod, fără creion în mână sprijinit pe carnetul de notițe. Pentru că deschide o cale regală spre omul creator al mileniului care a început nu demult. "Revista Nouă", nr. 4-5-6, aprilie-mai-iunie 2006 Andrei VARTIC Deschiderea porții la porțile Orientului Meritul lui Theodor Codreanu (vezi Transmodernismul, Junimea, Iași, 2005), magnific într-o Românie bântuită de necruțătoare războaie interne după decembrie 1989, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Picasso, Joyce, Ezra Pound sau Brâncuși), postmodernismul a proclamat ca logică a ființării lepădarea de Dumnezeu și de orice tradiție, adică demitizarea totală, lichidarea cultului strămoșilor, distrugerea identicului și a etnicului, a spațiilor culturale și morale, clădite de veacuri și milenii, a filozofiei ca înțelepciune a ființării, a schimbării radicale a procesului de învățământ prin anihilarea oricărei educații, dar și a gândirii politice bazate pe morală, credință și tradiție; el a promovat dezmățul mediatic și iresponsabilitatea pentru diversiunea mediatică, intoxicarea minții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin incapacitatea sa structurală de a accepta nici cea mai mică urmă de compromis etic, omul-fără-patrie, dar și fără milă pentru oportuniștii perioadei postdecembriste, i se pare lui Theodor Codreanu a fi "un avatar eminescian rătăcit la cumpăna dintre două milenii". Acesta se opune cu înverșunare cameleonismului practicat cu nerușinare de reprezentanții de azi ai "miticismului", ce s-au perpetuat în valuri, transmițându-și mentalitatea kominternistă în ctitorirea unei Europe antinaționaliste, necreștine și resentimentare. Așa se face că Paul Goma, unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Rădulescu, preluată și îmbogățită de Eminescu, apoi continuată în secolul al XX-lea, de Mircea Eliade și Stefan Lupașcu, creator nu atât al logicii dinamice a contradictoriului..., ci al antiteticii (Basarab Nicolescu), și tocmai de aceea considerat un filosof pentru mileniul al treilea. Lupașcu a avut marele avantaj că a îmbinat organic marea tradiție mitică a Europei cu descoperirile majore ale științei secolului al XX-lea, între care și principiul complementarității al lui Niels Bohr" (p. 22). "Antitetica" este nucleul viziunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
datoria dar îmi ia banii ! Nu o fi avut Comuna și primăria Pârșcov, primar? Tot cu o vedere din Iași, Casa „Mihail Sadoveanu”, la 14 septembrie 1988, pleacă la Bârlad rândurile: „Mulțumiri pentru felicitările primite. Doresc și eu „să apuc” mileniul trei!... În ziua de 11 septembrie în ziarul Flacăra Iașului a apărut felicitare din partea absolvenților Școlii Normale, dată de Nicolae Barbu (promoția 1945). Vă doresc sănătate, bucurii și mulțumire sufletească. Până acum sunt mulțumit cu starea sănătății mele. Apostoleanu”. La
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
felicitare, carton simplu, profesorul scria: „Iubite domnule Mânăstireanu, Felicitarea și rândurile primite, ca și în alte rânduri, mi-au pătruns în suflet. Țin să mulțumesc foarte mult pentru ele. Voi căuta să mă conformez dorinței de a ne revedea în mileniul trei ! Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Crăciunul și Anul Nou, 1989, vă doresc din toată inima sănătate, mulțumire sufletească, încredere, optimism, și să ne mai întâlnim încă mulți ani bucuroși și sănătoși. La mulți ani !, Apostoleanu”. * O vedere Casa „Vasile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
2012; *Ion N. Oprea, Elogiu Muncii. Cartea cărților mele***, Ed. PIM, Iași, 2009. b) În volume C.Hușanu: Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene", p.5-8; Curseștii istoric și evocări la capăt de veacuri și milenii", Editura PIM Iași, 2009, pagina de gardă, p.386; prof.univ.dr. ing.Mandache Leocov, prefață la volumul „Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2008, Editura PIM Iași, 2008, p.522-526; Petru Bejinariu, postfață la volumul „Bucovina pământ românesc, presa din zona Rădăuți-Siret
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1991. Nr. 490. Anexă 1 CONCEPȚIA GENERALĂ A INFORMATIZĂRII SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI 1. Obiective Informatizarea, componența a dezvoltării societății românești, va asigura suportul informatic necesar rezolvării eficiente a problemelor trecerii la economia de piață și a dezvoltării economico-sociale în perspectiva începutului mileniului trei, avînd următoarele obiective principale: a) pe termen lung: realizarea suportului informatic necesar creșterii capacității competiționale a economiei românești și creșterii permanente a nivelului de civilizație al populației; ... b) pe termen mediu: reorientarea dezvoltării transmisiei datelor, tehnicii de calcul și
HOTĂRÂRE nr. 490 din 16 iulie 1991 privind conceptia generală a informatizarii societatii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107910_a_109239]
-
din univers, univers activ, nu în rezervă ori în retragere, dar e răcute! evident, este luna, luna este mincinoasă, C cresco descresc! evidențele prea multe leagă de țărușul lor, te fac manual de exhibiționism, luminile oamenilor de Tîrgu Frumos, două milenii după, dreptele liniei tangente la pete de vacă între paralele de șine și sute de țepușe de gard, ne urnim cînd se pune în vedetă mahalaua cu rare becuri, trei lumini albe simetric distanțate, axa rutieră de Roman, îndată camionul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mănunchi de energii naționale care, este adevărat, pot cheltui excesiv în anihilarea reciprocă. Atunci trebuie găsite metode pentru atenuarea acestei risipe de energie, dar nu este de conceput realizarea unității europene printr-o întoarcere în timp la trecerea dintre primele milenii după Hristos. Există procese ireversibile ca acela al așezării lumii în cadre naționale, procese însoțite și de anomalii (ermetizarea frontierelor și mobilitatea lor), anomalii care nășteau în perioada interbelică cerința spiritualizării frontierelor. Acesta este contextul care explică discuțiile prelungi în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întrezărise, impusă de circumstanțe. Distrugerea, în secolul al V-lea, sub loviturile barbare, a Imperiului Roman de Apus, adîncește încă și mai mult prăpastia. Căci trebuie insistat asupra faptului că, în Orient, în schimb, Imperiul Roman va continua încă un mileniu, trecînd prin mai multe epoci de aur și nerenunțînd decît tîrziu și greu la ambițiile sale de universalitate. E adevărat că acest Imperiu Roman de Răsărit dobîndește trăsături care-1 îndepărtează tot mai mult de modelul său tradițional, devenind un imperiu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
romane, Europa, abia pe cale de a se naște, îi urmează o adevărată fărîmițare politică: triburile barbare care invadează Occidentul instaurează aici, în urma unor nesfîrșite conflicte, state cu frontiere mult timp schimbătoare. Consecința a fost aceea că, la ieșirea dintr-un mileniu de tulburări politice, de războaie neîncetate și cu nenumărate răbufniri, aici se realizează, în cele din urmă, o anume așezare a popoarelor. Din acest amestec confuz s-au născut numeroase state care-și constituie instituții provenite din zestrea romană. S-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cu prilejul unei ultime misiuni în țara păgînă. Cultura în timpul monarhiilor barbare Așa cum nu au putut modifica, de pe o zi pe alta, activitatea economică și societatea Apusului roman, marile migrații nici nu au putut pune capăt, în mod brutal, unui mileniu și mai bine de civilizație greco-latină. Dacă, pe de o parte, dialectele germanice au cîștigat ceva teren la vest de vechiul limes roman, barbarii erau, pe de altă parte, prea puțin numeroși pentru a împiedica presupunînd că și-ar fi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sînt cunoscute din antichitate și sînt prezente în Europa de Est și în Scandinavia înainte de secolul al X-lea. Deci nu invenția stimulează producția, ci mai degrabă cererea crescîndă este cea care într-un monent în care sclavajul, care fusese timp de milenii prima forță productivă, decade îi împinge pe oameni să difuzeze și perfecționeze tehnici pînă atunci cunoscute numai de unii, dar puțin sau deloc folosite. Or această cerere este legată de creșterea numărului locuitorilor care, desigur, este imposibil de stabilit în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]