5,723 matches
-
Dei, c. 3, apud Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, Cerf, Paris, 2000, p. 266). 73 "În norul cel întunecos" (III Regi, 8, 12), "în negură" (II Paralipomena, 6, 1). În acest întuneric supra-luminos - spune Dionisie Pseudo-Areopagitul în Teologia mistică, II - dorim să ajungem, și să vedem, și să cunoaștem, prin nevedere și necunoaștere, ceea ce-i mai presus de vedere și de cunoaștere, ceea ce-i nevederea și necunoașterea în sine - căci aceasta înseamnă a vedea și a cunoaște cu adevărat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ajungem, și să vedem, și să cunoaștem, prin nevedere și necunoaștere, ceea ce-i mai presus de vedere și de cunoaștere, ceea ce-i nevederea și necunoașterea în sine - căci aceasta înseamnă a vedea și a cunoaște cu adevărat" (Numele divine. Teologia mistică, Institutul European, Iași, 1993, p. 150). 74 În Introducerea la Initia philosophiae universae (conferințele de la Erlangen), Schelling subliniază caracterul inexplorabil al acestui Prius absolut: "Ceea ce este începutul absolut nu se poate ști; tranzitând în cunoaștere, el încetează să fie începutul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Dumnezeu prin cunoașterea necunoașterii, adică "prin negarea tuturor celor existente, cum fac sculptorii, care îndepărtează tot ce împiedică vederea clară a ceea ce-i ascuns, și care scot la iveală frumusețea cea adevărată și ascunsă prin simpla luare." (Dionisie Pseudo-Areopagitul, Teologia mistică, II). În mod analog, pictarea chipului ascuns al peisajului dezafirmă orice determinație a vizibilului care voalează, "ca să cunoaștem într-un mod neacoperit acea necunoaștere acoperită de toate cele cunoscute în toate cele existente și ca să vedem acel întuneric supranatural ascuns
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
depășită perioada În care unii medici susțineau, În mod subiectiv, că fitoterapia poate fi etichetată drept un tratament empiric cu „buruieni pentru leacuri băbești și vrăjitorești”. Suntem cu totul de acord că, trebuie să fie excluse, cu fermitate, practicile empirice, mistice și vrăjitorești, care pot fi extrem de dăunătoare În elaborarea unui diagnostic corect și a unui tratament benefic. Realitatea practicii terapeutice demonstrează Însă că utilizarea plantelor medicinale, cu o experiență multimilenară, nu a avut nimic cu misticismul și vrăjitoria și a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
evoluție provoacă cu atît mai multe critici, cu cît creșterea puterii monarhice și administrative a papalității coincide cu o scădere a influenței sale spirituale și a activității pastorale. În această perioadă de calamități, cînd nevoile spirituale împing oamenii către forme mistice de practică religioasă, papalitatea este condusă de monarhi administratori și constructori, care se comportă mai mult ca niște șefi de stat decît ca niște păstori de suflete. Ca urmare, își fac apariția atitudini de opoziție care nu afectează decît medii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dorința de a ajunge la el prin rațiunea lumii materiale. Din această repunere în discuție a autorității filosofice a lui Aristotel și din filosofia tomistă rezultă două con secințe: un oarecare antiintelectualism care înțelege să atribuie credinței numai o natură mistică, morală sau pastorală, fără intervenția rațiunii și pe de altă parte o tentativă de a scoate știința de sub autoritatea religiei, propunînd rațiunea ca unica posibilitate de abordare a acesteia. O tentativă fără sorți de i/,bîndă din cauza lipsei tehnicii științifice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Jan Hus, încearcă să le ofere un cadru teologic. Dacă Europa de nord cedează frumuseților formale ale goticului flamboiant, o nouă gramatică a artelor se elaborează în Italia și în special la Florența. Pentru a reda noile valori religioase, caracterul mistic al raportului cu Dumnezeu, credința bazată pe sentiment, Giotto pictează frescele de pe tavanul Bisericii din Assisi sau capela familiei Bardi la Santa Croce din Florența. Pentru a exprima dragostea franciscani pentru oameni și pentru natură, el creează o artă organizată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este deci o participare la acțiunea divină, mai ales atunci cînd aceasta încearcă să evoce natura și corpul uman făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. În concepția umaniștilor, arta nu mai este o simplă activitate estetică, ci o cunoaștere mistică a misterelor creației. Această concepție se află la baza Renașterii. Umanismul nu dă naștere numai unei mișcări științifice autentice. În ciuda prăbușirii sistemului aristotelic, care inspirase întreaga știință medievală în raport cu arta, științele nu sînt considerate decît un mijloc secundar de cunoaștere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
disciplina și să transforme universitățile. Biserica instituțională, fiind incapabilă să se renoveze, inițiativa este luată de mici grupuri. Creștini și laici caută împreună noile căi spirituale, în afara ierarhiei ecleziastice și pe baza unei religii individuale, purificate. Acesta este cazul grupărilor mistice, deosebit de active în Europa de nord (Flandra și Renania), care încearcă să ajungă la divinitate prin rugăciune și meditație. Această formă nouă de evlavie pune accent pe credința trăită individual. Ea dă naștere unor mici comunități cum ar fi "Frații
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cea a lui Luther (1483-1546), continuă încercările de epurare a credinței din secolul al XV-lea. Călugăr augustin, Luther studiază teologia la Wittenberg și devine profesor. Obsedat, ca mulți dintre contemporanii săi, de ideea mîn-tuirii, el crede că numai calea mistică este cea care duce la ea. Luther începe o cercetare spirituală care îl convinge de transcendența lui Dumnezeu, de natura iremediabil înclinată spre păcat a omului și de imposibilitatea acestuia de a-și asigura mîntuirea numai prin meritele operelor pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Berna. Cu excepția cîtorva nuanțe, principiile lui Zwingli se impun și în orașele de pe Rhin, mai ales la Strasbourg. Anabaptismul este un alt curent reformator. Inspirat direct din iluminismul medieval, el se bazează pe credința în apropierea Judecății de Apoi. Aspirație mistică spre cunoașterea lui Dumnezeu prin intermediul Sfîntului Duh, acest curent nu are nici teologie, nici teoretician și respinge Bisericile, lumea, regulile și autoritățile. Înființat de frații Moravi, acesta apare în Saxa către 1520 și servește drept suport religios revoltei țăranilor din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
către 1520 și servește drept suport religios revoltei țăranilor din 1524. El se extinde în Țările de Jos și în Westfalia, unde anabaptiștii pun mîna pe orașul Münster (1534) și sub conducerea croitorului Jan de Leyda instaurează aici o dictatură mistică și comunitară (abolirea proprietății, poligamia, al doilea botez) care pretinde că se întoarce la creștinismul primitiv. Împăratul, prinții protestanți, Luther și Zwingli se unesc împotriva anabaptiștilor. Dar persecuțiile neîndurătoare la care sînt supuși nu-i împiedică să supraviețuiască, mai ales
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nou condamnat de papă, în bula numită "Unigenitus" (1713), a cărei acceptare a fost impusă tuturor sub pedeapsa refuzării sacramentelor. Jansenismul rezistă în Franța pînă la jumătatea secolului al XVIII-lea. 68 "Quietismul" (lat. "quies" = liniște, răgaz) este o doctrină mistică, ce constă în dragostea față de Dumnezeu, fără lucrări exterioare (inactivitatea sufletului). A avut reprezentanți în toate epocile istorice; cel mai cunoscut reprezentant al său a fost spaniolul Molinos care, după jumătatea secolului al XVII-lea, publică o carte ascetică, idealizată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a aliat cu puterea politic? temporar? etc. O asemenea cunoa?tere ne-ar ajuta s? ne ferim de �pară?tiin??�. Nu putem fundamenta deciziile �n privin?a oamenilor ?i societ??ilor pe �revelă?îi�, pe intui?ie (bergsonian?), pe extaz (mistic) sau pe �for?e� (oculte). Este greu s? exprim?m �n bani rezultatele, impactul sociologiei �n societate, dar economia ?tiin?ei ne ofer? un cadru util de analiz? pentru a vedea ce se �nt�mpl? c�nd sociologia �nso?e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a se contopi cu Cristos. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6), sau „Cuvintele ce vi le-am spus sunt spirit, sunt viață” (In. 6, 63), sunt cheia de boltă a construcției spiritualității franciscane. Sărăcuțul are un respect mistic pentru orice cuvânt, deoarece acesta reprezintă o realitate, ca oricare alta, care creează viață și spirit. Un cuvânt spus sau scris, nu-l mai poți retrage, el există și are forță, ca în această tulburătoare Evanghelie a Sfântului Ioan, sau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu, a iubirii și bunătății sale imense. Desprinderea de mediul înconjurător
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a se ruga în fața Răstignitului, dar după ce El l-a privit și I-a vorbit, El, acela „care a murit pentru noi toți”, chipul său era învăluit într-o strălucitoare lumină. În viața sfântului au fost multe astfel de trăiri mistice, ca și acea experiență fundamentală, care a fost întâlnirea cu leprosul, de care, mai întâi a vrut să fugă, dar străfulgerat de un anume gând, s-a întors și i-a sărutat mâna: „ceea ce mi se părea amar, s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
smulgă din tot ceea ce este sub cer, pentru ca eu să mor din iubire pentru iubirea Ta, așa cum Tu ai murit din iubire pentru iubirea mea”. Toată creația, însuflețită sau nu, devine însemn și mărturie a Domnului Cerului și Pământului. Contemplația mistică, „față către față”, a fost îndreptată către o punte de comunicare - fragil firișor - cu Marele Creator, Mângâietor, Răscumpărător și Salvator. Sărăcuțul știa să asculte, să prindă și să lege frânturi de gânduri, imagini, intuiții cu versete din Sfânta Carte, ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este „sărbătoarea sărbătorilor”, când întreaga creație „tresaltă de bucurie”. Pruncul cel fără de patrie, care a suferit pentru noi a și început pătimirea; într-o lume dezbinată omul este chemat să primească prin Cristos Cuvântul cel sfânt și să accepte transformarea mistică, să zămislească precum Fecioara Maria în suflet, Cuvântul lui Dumnezeu, care este eterna hrană: Euharistia. Cel mai mare smerit, Dumnezeu, ni se oferă zilnic în altar, pentru ca noi să dobândim „viața veșnică”. Francisc, fidel marilor principii, nu a acceptat decât
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii spirituale, a teologiei și misticii franciscane. Toate formele de sfințenie îl au ca model pe Cristos, în trăirea suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franciscanului. Ele sunt solitare și comunitare (cu întâlniri la ore fixe diurne sau nocturne). Rugăciunile solitare pot fi afective sau contemplative. Franciscanul se roagă lui Dumnezeu din toată inima oriunde și oricând. Exercițiile spirituale, indicau scrierile sf. Bonaventura sau Teologia Mistică a lui Henri de Herp. La racoleți, exercițiile durau 9 zile iar la capucini, începând din 1847 se practicau 10 zile de exerciții. Reculegerea avea ca scop purificarea sufletului și înviorarea lui pentru a se întoarce în misiune sau în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vibrează tonalitățile înalte ale rugăciunii afective din duioșia inimii rănite de suferințele Mântuitorului, dar și din bucuria luminoasă a Învierii Lui. „Cântecul fratelui Soare și al tuturor creaturilor”, „Simplă rugăciune”, „Laudă pentru toate orele” exprimă suav și sincer căldura contemplației mistice. Dar întâlnim și accente și nuanțe grave, cu adevărat geniale în această seninătate poetică, prin care întrezărim temeiuri adânci ale teologiei și misticii, îmbrăcate în cântece și imnuri. Împreună cu Fratele Pacific, venit din lumea trubadurilor de curte, „Poverello” a inventat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în țările avute ca obiectiv al misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în universitățile din Bologna, Oxford, Cambridge, Paris. Intuiția mistică și deducția rațională s-au unit în concepția excepțională a lui Duns Scotus, Alexandre de Halès, Sf. Bonaventura, Roger Bacon, Henri de Herbe, Lucas Wadding. După cuvintele sfinte ale lui Francisc: numai „Cristos singur îl îndestulează pe om!” împreună cu harul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rapid în acel segment al societății în care doar proscrișii se unesc între ei prin sărăcie și suferință, devenind frați și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate, îmbinând contemplația și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]