36,388 matches
-
dezinvoltură pe întreaga claviatură; în același timp ei au acordat o atenție specială laturii expresive din secțiunile cantabile de mare poezie, realizate printr-un tușeu sensibil, subtil diferențiat. Cei doi interpreți au realizat un dialog particular în care elementele limbajului muzical specific și miezul fierbinte al înțelesurilor profunde, s-au căutat și s-au completat în mod original. Ca și în alte lucrări ale sale, compozitorul Dan Dediu s-a prezentat în ipostaza de maestru neîntrecut al ficțiunii, al imaginarului și
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
melodice, de rafinamentul cu care au fost reliefate structurile armonice și modale, de modul în care au fost marcate disonanțele. Dotați cu o fantezie uimitoare și cu o muzicalitate înnăscută, pianiștii au redat cu har și măiestrie cele șase tablouri muzicale. Ascultând aceasta lucrare, mă gândeam la „complexitatea simplă” despre care vorbea criticul George Călinescu. Deoarece, sub aparența simplității, în interpretarea pianistică am perceput o infinitate de nuanțe și de semnificații adânci. În încheierea programului, Diana Moș și Valentina Sandu-Dediu au
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Șerban- Pârâu, Alfredo Pascu, Marius Țeicu și prof. univ.dr. Mihai Cosma - președintele Juriului. Ca în fiecare an, accentul s-a pus în egală măsură pe voce și pe jocul actoricesc. Nu am avut cum să ne plictisim, deoarece pe lângă mozaicul muzical de care am avut parte, concurenții, 24 la număr, au mai impresionat prin: alegerea unor costumații ingenioase (Evelin-Marilena Marinaș cu îndrăgitul Memory din Cats), numere coregrafice atractive (Eliza Nirlu cu al său Don’t Rain on My Parade din musicalul
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
Excelență pianistică Carmen MANEA În 13 noiembrie 2013, pe scena de concert al Sălii Radio s-au aflat pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici, orchestra de cameră a Radiodifuziunii și dirijorul Mihail Agafița, într-o colaborare muzicală de înaltă ținută artistică. Programul a cuprins lucrări valoroase din repertoriual muzicii românești și universale: Concertul pentru orchestră de coarde de Carmen Petra-Basacopol, Concertul pentru două piane și orchestră în re minor de Francis Poulenc și Simfonia a V-a
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Sălii Radio, constituie o reușită incontestabilă, un exemplu de colaborare artistică de cea mai înaltă calitate. Concertul pentru două piane în re minor de Poulenc este o lucrare plină de farmec și bravură, ce întruchipează un caleidoscop variat de imagini muzicale, adeseori contrastante, care se succed într-un tempo amețitor. Compozitorul creează o minunată lume sonoră, în care sunt percepute reminiscențe diverse din creații scrise de Mozart, Liszt, Saint-Saëns, Ravel, dar și influențe jazistice și de music-hall. Într-o scrisoare adresată
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
lucrare presupune din partea interpreților capacitatea de a reda cu șarm și fantezie un univers sonor cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi pianiști, care au dialogat într-o manieră firească, remarcabilă prin spectaculos și culoare
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul expresiei sonore. O atmosferă de grație, de vervă și de intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
zborul înalt, solar, iluzoriu și fantastic. Cea de-a treia mișcare, Allegro molto, scrisă în formă de rondo a oferit muzicienilor posibilitatea de a dezvălui alte fațete ale talentului lor. Atmosfera dansantă, plină de vigoare și culoare, în care evenimentele muzicale se succed într-un ritm alert a sugerat muzica de film. Am admirat umorul cu care au fost subliniate motivele sincopate, paleta coloristică subtil diferențiată, precum și fantezia cu care au fost conturate imaginile muzicale. Versiunea oferită de pianiștii Dana
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
și culoare, în care evenimentele muzicale se succed într-un ritm alert a sugerat muzica de film. Am admirat umorul cu care au fost subliniate motivele sincopate, paleta coloristică subtil diferențiată, precum și fantezia cu care au fost conturate imaginile muzicale. Versiunea oferită de pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici s-a remarcat prin prospețime, strălucire, spontaneitate și dezinvoltură. Asemenea unor actori care întruchipează cu succes personaje diferite în aceeași piesă, cei doi muzicieni au dezvăluit comorile neprețuite de frumusețe din
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Doi tineri muzicieni niponi de excepție Mircea ȘTEFĂNESCU Una dintre frumusețile vieții muzicale este impreviziblitatea, mai precis faptul că momentele de înaltă conștiință artistică, profesionalism, eleganță, pot fi anticipate, dar niciodată fără a fi și ante trăite. Recitalul instrumental cu totul memorabil despre care voi relata a fost posibil mulțumită doamnei Kazuko Shimada
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
precis faptul că momentele de înaltă conștiință artistică, profesionalism, eleganță, pot fi anticipate, dar niciodată fără a fi și ante trăite. Recitalul instrumental cu totul memorabil despre care voi relata a fost posibil mulțumită doamnei Kazuko Shimada, Președintă a Asociației Muzicale „România” din Japonia și domnului Yasuyuki Takagi, Președintele Asociației Culturale și Economică Japonia-România. Aici este potrivit să arăt că Asociația muzicală „România” din Japonia a fost fondată în 2005, iar activitatea ei admirabilă este condusă de doamna Kazuko Shimada, un
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
Recitalul instrumental cu totul memorabil despre care voi relata a fost posibil mulțumită doamnei Kazuko Shimada, Președintă a Asociației Muzicale „România” din Japonia și domnului Yasuyuki Takagi, Președintele Asociației Culturale și Economică Japonia-România. Aici este potrivit să arăt că Asociația muzicală „România” din Japonia a fost fondată în 2005, iar activitatea ei admirabilă este condusă de doamna Kazuko Shimada, un spirit consacrat cu noblețe și autoritate cultivării în viața de concert din România și Japonia a interpreților și compozitorilor de mare
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
eficientă a Ambasadei Române din capitala niponă. În acest larg context, luni, 28 octombrie 2013, la Studioul de concerte „Alfred Alessandrescu” al Societății Române de Radio, am avut prilejul de a fi prezent la un recital excepțional, la un moment muzical de vârf, grație artei tinerilor muzicieni japonezi, pianistul Matthew Law și violonista Haruna Shinoyama. Matthew Law a început studiul pianului la vârsta de 4 ani, continuâdu-și pregătirea la Liceul de muzică Toho și la Universitatea de muzică Toho Gakuen din
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
În 2011 Matthew Law a fost admis cu unanimitate de voturi la Conservatorul superior de muzică de la Paris, el fiind acum în anul III, la clasa profesoarei Hortense Cartier- Bresson. Talentul său a fost onorat cu importante premii la concursuri muzicale din Japonia și Europa, respectiv: Premiul I, în 2006, la ediția anuală a Concursului Studenților Muzicieni din Japonia. În 2007 el a fost distins cu importantul Premiu I, decernat de Organizația de artă PTNA Yasuko Fukuda de la Tokio. În 2012
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
Festivalul Muzicii Românești, după patruzeci de ani! Carmen CHELARU Cu aproape patru decenii în urmă, în mai 1973 lua ființă la Iași un eveniment rămas unic în viața muzicală a țării, atunci ca și acum: Festivalul Muzicii Românești. Indiferent ce nume a căpătat de- a lungul timpului, evenimentul a întruchipat - la început anual, apoi bienal - o binevenită tribună a muzicii autohtone, alta decât cea folclorică și de divertisment. Cum
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
25 mai 1973<footnote În Liliana Gherman - Dimensiuni ale creației și interpretării, vol. I, Ed. Artes, Iași 2003, p. 100. footnote> Timpul a dovedit cât de întemeiate au fost aceste afirmații, prin momente ce au marcat istoria recentă a Iașului muzical. Între acestea, premiera concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat după eveniment: „Afirmând că prezentarea operei Oedip de George Enescu la încheierea celei de a treia ediții a Săptămînii Muzicii Românești a avut ținuta și dimensiunile unui eveniment muzical, înseamnă a spune prea puțin despre acest act de cultură împlinit la Iași. Afirmând că aici, în orașul în care Caudella a avut intuiția genialității viitorului muzician, în orașul în care Enescu a lăsat amintiri sfinte și tradiții de adâncă
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
acest act de cultură împlinit la Iași. Afirmând că aici, în orașul în care Caudella a avut intuiția genialității viitorului muzician, în orașul în care Enescu a lăsat amintiri sfinte și tradiții de adâncă și generoasă dragoste pentru cultura noastră muzicală, a avut loc a cincea premieră [s.n.] a operei Oedip, înseamnă a înregistra evenimentul doar cu orgoliul alinierii Iașului alături de alte centre muzicale care au avut inițiativa prezentării capo- doperei enesciene (Paris, 1936), Bruxelles (1956), București (1958), Stockholm (1975), Iași
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
în care Enescu a lăsat amintiri sfinte și tradiții de adâncă și generoasă dragoste pentru cultura noastră muzicală, a avut loc a cincea premieră [s.n.] a operei Oedip, înseamnă a înregistra evenimentul doar cu orgoliul alinierii Iașului alături de alte centre muzicale care au avut inițiativa prezentării capo- doperei enesciene (Paris, 1936), Bruxelles (1956), București (1958), Stockholm (1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Paris, 1936), Bruxelles (1956), București (1958), Stockholm (1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile, profunzimea expresivă și dificultățile operei lui G. Enescu.” Mihail Cozmei, „Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
să intre în enciclopediile internaționale de specialitate, compozitorii și interpreții contau deja pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească, după un deceniu și jumătate de incursiuni periodice în cele mai diverse genuri și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele cinci ediții (din 2007, până în prezent) au concentrat în
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters. Spicuiri din Festival, ediția 2011 Anul acesta, organizatorii au inclus în program (22 noiembrie) un concert inedit pentru scena și publicul Filarmonicii: o excelentă incursiune în ambianța muzicală a începutului de veac 19, cu ansamblul bucureștean Trei Parale. O asemenea tentativă ar fi fost sortită eșecului cu un an în urmă, având în vedere stilul cu totul neobișnuit pentru scena și gustul publicului meloman al Iașului. S-a
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]