5,491 matches
-
folosit noile reguli de ortografie. De asemenea, am transcris respectând noile reguli de ortografie unele forme vechi prezente în edițiile din România Muncitoare (de exemplu, „estraordinar“, „desvoltat“, „îndrăsneală“, „masse“, „desbătut“, „putsch“, „avantsat“ etc.). Acolo unde am considerat că exprimarea este nefericită, am intervenit semnalând-o (cu mențiunea sic!). Mențiunea sic! din textul lui Mircea Herivan îi aparține lui Virgil Ierunca. De asemenea, îi aparține antologatorului nota (n.r.) prezentă în textul lui George Dem. Loghin din 1971. Câteva texte sunt în limba
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
condus de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, românii știu, simt, înțeleg că destinul întregii națiuni și-a asumat componenta fundamentală a certitudinii depline în perspectiva luminoasă a mersului nostru înainte. Înțelegem istoria viitoare a României, eliberată de orice apăsare nefericită a întâmplării ori ingratitudinii soartei.“ („De veghe destinelor noastre istorice“, Scînteia, 26 ianuarie 1985) „Cu secretarul general al partidului și președintele Republicii în frunte, am gândit și modelat o țară, exemplul și îndemnurile sale constituind cuvântul de ordine al înseși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
am uitat mai bine la ei, erau plini de găurele mici, de la genunchi în jos. Probabil că, în drum spre gară sau de la gară la cămin intrase într-o baltă cu acizi, altă explicație n-am găsit. A fost tare nefericită. Singura consolare putea fi o privire spre blugii mei. Horor. Cool. Pufinas, zicem, și ne apucă râsul. Să ai costum de baie Pufinas nu era de ici, de colo. Făcuserăm o coadă de ore în șir, dar ce să-i
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la Mamaia de la polonezi și oricum se scurgea tot când dădeai și tu să bați din gene mai cu folos. Deodorantul Fa cu aromă de măr verde se cam fâsâie, dar a ajuns la țanc, pudra Caron peste micile accidente nefericite ale acestei vârste minunate, bogdaproste, mama, un pic de ruj, măcar pentru prima impresie, oricum după ce înghit ceva tot se duce, iar la bairam haleala e a-ntâia, salam de Sibiu, și compot de ananas, și cașcaval, și prăjituri de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că evidențele cu tot ceea ce s-a cărat, au fost date dispărute chiar la nivel național și probabil că niciodată nu se va ști cu adevărat cât am plătit rușilor pentru nesăbuința de a le fi atacat granițele atunci în nefericita zi de 22 iunie 1941. Găsim totuși în unele documente informații care ne dau o imagine și despre sacrificiile pe care le făceau locuitorii Cărțișoarelor din acest punct de vedere. Găsim astfel consemnat că: «În zilele de 18 și 19
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îndârjită împotriva chiaburimii, neîmpăcat dușman de clasă». Numai că țăranii cunoșteau din contactele directe cu mujicii ruși, încă din timpul războiului, cât de «bine» o duseseră aceștia pe vremea organizării agriculturii sovietice în acele kolhozuri de concepție leninistă, ce viață nefericită duceau acești sovietici care în inconștiența lor pretindeau că construiesc de zor societatea cea mai avansată din istoria universală, viitorul de aur al omenirii. Se organizaseră brigăzi formate din activiști de partid, muncitori din centrele industriale care se deplasau în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de fum“ a com binatului. și acum despre „Barul nostru“. „Barul nostru“ a luat ființă în anul 1985 (cînd eu eram în clasa a X-a). Sala noastră de clasă se afla vis-à-vis de toaleta băie ților. Acest amplasament destul de nefericit a fost, cu timpul, transformat într-un avantaj. și numele-n renume. În fiecare pauză ieșeam din clasă și nu trebuia decît să trecem strada - coridorul de vreo trei metri lățime - pentru a ajunge în acel loc plin de desfătări
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cel bun, dar asta-i altă chestiune). Eram cu toții oameni importanți ai culturii române - intrase răm la filologie, doar ! - și se impunea să discutăm probleme esențiale. La prima întîlnire, unul (Bazil, cred) a propus să vorbim fiecare despre cea mai nefericită întîmplare din viața lui. A început Bazil, care a spus că cel mai nefericit a fost în momentul în care, cînd avea vreo 15 ani, i-a murit tatăl. Toți am început să-l compătimim. Bazil ne-a povestit cum
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
intrase răm la filologie, doar ! - și se impunea să discutăm probleme esențiale. La prima întîlnire, unul (Bazil, cred) a propus să vorbim fiecare despre cea mai nefericită întîmplare din viața lui. A început Bazil, care a spus că cel mai nefericit a fost în momentul în care, cînd avea vreo 15 ani, i-a murit tatăl. Toți am început să-l compătimim. Bazil ne-a povestit cum a tre buit el să se maturizeze forțat încă din ado les cență, să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și foarte slab, motiv pentru care și-a atras încă din prima zi de facultate porecla Avortonu’. (Eram studenți la filo logie și dădeam porecle culte !) Doru ăsta ne-a zis, nici mai mult nici mai puțin, că cel mai nefericit moment din viața lui a fost atunci cînd s-a născut. Au urmat proteste unanime : „Hai, bă, lasă-ne cu chestii de-ăstea. Nu vezi ? Oamenii ăștia au avut probleme serioase, de viață și de moarte, și tu vii cu mofturi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și nouă Sorescu cu «M-am îmbol năvit de moarte, într-o zi, cînd m-am născut», dar aici nu umblăm cu texte de-ăstea. Viața - nu vezi ? - e mai dură ca literatura !“. Tipul nu s-a lăsat intimidat. Cel mai nefericit moment din viața lui a fost, într-ade văr, cînd s-a născut, pentru că are o chestie congeni tală la inimă. Că medicii le-au zis alor lui că nu apucă vîrsta de zece ani, dar că el e, uite, bine-mersi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
toate visele-ndrăznețe“ cu care ne ali mentau în acea perioadă. Apoi, cînd am mai crescut, nu mai eram ce-i drept așa de devotat cauzei, dar trăiam într-o bună simbioză cu manifestările regi mu lui. Chiar și situațiile nefericite (impuse de sus) puteau fi transformate, la vîrsta aceea, în chestii mișto. E adevărat, spre sfîrșitul adolescenței am ajuns și eu să mă revolt împotriva sistemului. Dar era, de fapt, o revoltă adolescentină, care pînă la urmă viza ideea de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să-l facă pe Barbu să nu se mai apropie deloc de Serghei Luminița. Totul era minunat. Ea stătea în continuare rezemată de zidul școlii, iar cei doi veri îi țineau companie uitîndu-se la ea. Asta pînă cînd veni o nefericită zi care avea să strice toată armonia, care avea să dărîme totul. În acea zi fatală, în momentul în care se apropiau amîndoi de locul unde stătea Serghei Luminița, Cristi o luă înainte, ajunse la ea și se apucă s-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
migreze de pe el în apartamentul socrilor mei (rămînînd, în continuare, și pe el destui). Altfel, Otto e un băiat liniștit, stă tot timpul în casă și nu umblă după pisici. Are agorafobie - cred că de la ieșirile care se sfîrșeau mereu nefericit - și nu depă șește în ruptul capului pragul apartamentului. De aceea nu umblă după pisici. Are opt ani și, deși nu l-am castrat, e în continuare virgin. Acum, după cum spuneam, e la socri, la Botoșani, unde a rămas dintr-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
actului învățării și nu pot da mai mult, oricât ne-am strădui. E ca și cum am pretinde unei persoane, fără voce și auz muzical să interpreteze o arie dintr-o operă, pe scena unui teatru liric. Despre copiii aflați în această nefericită situație, părinții spun că nu-i ajută mintea iar dascălii îi includ în categoria retardaților mintal și-i îndrumă spre învățământul special. Experiența didactică dobândită în lecții gândite acasă și construite împreună cu elevii în clasă, îi oferă educatorului prilejul de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Eminescu și Creangă, de Iacob Negruzzi și de G. Panu; admira pe Maiorescu. L-a cunoscut fugitiv pe Caragiale. Dintre oamenii politici ai vremii, îl citează pe Petre Carp. Că Iașul lui Eugen Herovanu e, sub unele aspecte, "un oraș nefericit", că în timp acesta a avut o "soartă vitregă", cauzele aparțin istoriei. Contemplatorul obiectiv înregistrează ca un sociolog contrastele, dezvăluind obiectiv, sub titlul Orgoliu de umilință, atitudini psihice antinomice. Constant triumfă ambientul spiritual exercitând o forță magnetică: "Nici un alt oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
si calme! și mai departe Mon Dieu, mon Dieu, la vie est là, Simple et tranquille. Cette paisible rumeur-là Vient de la ville... imaginea care a țâșnit din lumea amintirilor mele și care s-a suprapus celeia pe care o evocă nefericitul poet, e tocmai petecul de cer albastru de asupra unui zid alb, văzut cândva prin fereastra sălii de clas, prin care, odată cu claritatea zilei, străbătea rumoarea străzii, a orașului, a vieții de afară, a tuturor lucrurilor atunci inaccesibile mie. Peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
realizat progrese apreciabile... (S-ar fi putut altfel?) În rău, dacă avem însă în vedere condițiile în care s-au realizat acele progrese și rezultatele lor, cum și alte multe lucruri în care se reflectă fatala decadență a acestui oraș nefericit. Un singur lucru a rămas neschimbat până azi și va rămâne încă: înfățișarea totală, panoramică, a orașului, frumusețea poziției sale, a naturii care îl înconjoară, a peisagiului său, a luminei sale; frumusețe caldă, vie, inalterabilă, pe care n-o prezintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
atitudinea... Dar curând, în paginile ce urmează, alte elemente nouă se vor adăoga de la sine la cele de până aici, lămurind întrucâtva nu numai procesul formațiunei sufletului colectiv al vechei capitale, ci toate curbele evoluției lui. Soartă vitregă Sunt orașe nefericite cum sunt pe lume oameni fără noroc. Nefericite, nu pentru că le-ar lipsi însușirile necesare unei dezvoltări favorabile, sau din cauza a cine știe ce defecte sau viții incurabile de care ar fi atinse, ci pentru motive diverse, de natură incidentală, exterioară; tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
elemente nouă se vor adăoga de la sine la cele de până aici, lămurind întrucâtva nu numai procesul formațiunei sufletului colectiv al vechei capitale, ci toate curbele evoluției lui. Soartă vitregă Sunt orașe nefericite cum sunt pe lume oameni fără noroc. Nefericite, nu pentru că le-ar lipsi însușirile necesare unei dezvoltări favorabile, sau din cauza a cine știe ce defecte sau viții incurabile de care ar fi atinse, ci pentru motive diverse, de natură incidentală, exterioară; tot așa cum unii oameni se văd mereu prigoniți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nevrednici sau răi (uneori tocmai pentru că nu sunt...), ci pentru că ori de câte ori întreprind un lucru, intervine câte ceva neprevăzut, câte un obstacol care-i împiedecă de a stărui în ceea ce au întreprins și care le taie avântul. Iașul e un asemenea oraș nefericit. Având tot ce i-ar fi putut asigura o viață prosperă și o glorie durabilă, poziția sa centrală între Carpați, Nistru și Dunăre, importanța strategică a așezării sale, în mijlocul colinelor care-l adăpostesc, fertilitatea și bogăția regiunei, încântătoarea frumusețe a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de atmosfera, de spiritul, de mediul pe care le-a creat și întreținut, am pus cândva criticului Ibrăileanu întrebarea aceasta: S-ar putea oare defini partea pe care Iașul o are în opera lui Eminescu? Căci dacă, în scurta și nefericita sa existență, poetul a trăit în diferite centre, fără a se putea fixa totuși nicăieri; dacă fantezia lui vagabondă l-a purtat câte puțin pretutindeni, sub toate cerurile; atmosfera particulară a Iașului, în care a stat relativ puțin, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
până acum. De altfel nu e tocmai drept să se impute ieșenilor (celor plecați din Iași ca și celor rămași în el) că-și iubesc prea mult orașul. Căci de fapt, în afară de ei, nimeni nu-l mai iubește, orașul acesta nefericit. Iar cât despre ieșeni, risipiți în toată țara ca neamul lui Israel între popoare, și umplând lumea cu plângerile și pretențiile lor, nici vorbă că nu se bucură decât de prea puține simpatii. Un mare om politic al nostru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pățit"? De ieșirea aceasta, puțintel nedreaptă, cel puțin prin intransigența ei, prin tonul ei, prin violența ei? Probabil că da. Nu de conținut însă, pe care azi ar șovăi, cred, de a-l semna, tot așa cum eu însumi, ca și nefericitul meu amic colaborator dac-ar mai fi în viață, am șovăi de a semna copilăria, nebunia noastră de atunci? În schimb, cred c-a recitit cu ușoară emoție documentul de demult uitat, care dacă nu prin alte lucruri, apoi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și nu sunt în stare. Nu-l mai înțeleg... Îmi zic numai: a fost așa; a trebuit să fie așa. Sfârșitul Epigonilor noștri nu se așează astfel, și el, între lucrurile care participă la tragicul destin al Iașului? Cu moartea nefericitului nostru amic, se încheie cel mai luminos capitol al existenței noastre, tinerețea. Însemnările unui ziarist din alte timpuri Acum patru ani, Franța a serbat, după cuviință, împlinirea a trei secole de la apariția primului său jurnal, adică de la nașterea presei periodice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]