5,154 matches
-
spusă decât în felul unei destituiri a spunerii înseși. Dar nu există cu adevărat decât atât timp cât e spusă, adusă în prezența mărturiei, în fața unei instanțe pentru care "totul este prezent". Prezentul acesta însă e fără prezență, lipsit de un conținut ontologic ce s-ar putea prezenta în forma unei apariții. Martorul nu atestă decât existența unei privațiuni, carența de prezență a prezentului. Înregistrează eclipsa, prezentul neființei 5. Aici nu orizontul ontologic ni se deschide, ci un inaparent fenomenologic. Căci totul este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Prezentul acesta însă e fără prezență, lipsit de un conținut ontologic ce s-ar putea prezenta în forma unei apariții. Martorul nu atestă decât existența unei privațiuni, carența de prezență a prezentului. Înregistrează eclipsa, prezentul neființei 5. Aici nu orizontul ontologic ni se deschide, ci un inaparent fenomenologic. Căci totul este prezent, dar fără ființa prezenței, imprezentabil. În prezența martorului se arată ceva ce nu poate fi arătat, transparența prin care mărturia devine vizibilă, stârnește arătarea: "Deci, din cripte adânci, renasc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aude chemarea: Noi ascultam cu urechea la pământ/ aplauzele rădăcinilor". A asculta aplauzele rădăcinilor nu înseamnă a fi părtaș la jubilația extatică a ființării posibile, la beatitudinea celor ce nu sunt ca și cum deja ar fi? Imaginile configurează spațiul acestei deveniri ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște chei căzute/ el revărsa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imagine. Căci ceea ce se arată lăuntric în beznă este pe măsura luminii; nimic nu crește decât în lumină, spre lumina în care devine vizibil, se afirmă în orizontul creației. De aceea bezna dinăuntru nu e potența negativă a descreșterii, frâna ontologică ce se opune înaintării. Nu erezia alterității, negativul steril, ci complementul creșterii, impulsul interior al înălțării, centrul gol din care iradiază lumina 80. Răul de dinaintea zidirii lumii e astfel cuprins într-o nouă zidire, supus unui alt scop, pus în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sa". Ceea ce lipsește își arată lipsa, se manifestă în urma ce ia forma golului. Golul acesta însă nu e simpla absență a ceva ce nu mai este; prezența defunctă nu mai califică orizontul deschis de ființa lucrurilor. Ceea ce este, fără predicat ontologic, se arată în imaginea unui gol consistent, căci în vasul gol - în forma pură a unui cuprinzător fără cuprins - nu aromele, ci lipsa lor se face simțită, vorbește prin tăcere. Nu prezența retorică, ostensivă a realului care apare și barează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
limitarea. Dimpotrivă, între aici și acolo, limita este aici, în imaginea obiectivă, conturată și definitorie - definitivă - a lucrurilor. Acolo - în ceruri - lucrurile sunt puse în altă condiție a ființării, sunt altfel nu pentru că se prezintă drept altele, marcând ostensiv diferența ontologică. Și totuși diferența este alteritatea pe care tocmai distanța o instituie, dar în interiorul imaginii, ea însăși lărgită, pusă în distanța vederii. Perspectivă verticală care înalță vederea, dar deopotrivă inversă; deschiderea pe care o creează desenează spațiul creșterii, al dilatării, iar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este, într-un fel, o "creatură" a aerului, un "nor" luminos și incolor (...). Diafanul nu mai ține de epifania vizibilului, nu mai constituie revelatorul obiectului privirii, căci - dobândind în acest nou context o corporeitate proprie situată ca intermediar, și determinată ontologic de la bun început, între terestru și ceresc - el ține acum de propria epifanie, de propria dia-fanie, autoreflexivă în vizibil" (Anca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică și medievală, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 133). 34 "Cum s-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca mysterium tremendum et fascinans (cf. Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj, 1996, p. 46). 97 Martin Heidegger, op. cit., p. 223. 98 Dublă mișcare a discontinuității al cărei du-te-vino (flux și reflux) nu sparge unitatea ci creează bucla unui continuum ontologic: "Natura omului nu e de a înainta întotdeauna; ea are plecările și venirile sale" (Blaise Pascal, Pensées, vol. I, fr. 25, édition de Michel Le Guern, Gallimard, Paris, 1988, p. 73). Astfel că "natura acționează prin progres. Itus et reditus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
faptic, paratrăsnetul impune o măsură omenească atotputerii de distrugere celeste, sau poate reprezintă doar simbolul eficace al autolimitării ei condescendente, ca o ramură de măslin dintr-un aliaj supraconductor "crescută" pe acoperiș printr-o conlucrare de sens opus pe verticala ontologică. Omul calcinat până la indiferența disperată începe să cocheteze cu versiunea lipsită de măsură a puterii, căci numai ea îl onorează cu o atenție crescândă. Cel ce găzduiește o fracțiune de secundă în sine zvârcolirea ardentă a haosului ar putea fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să se ascundă, iar acestor lacrimi stoarse li se poate ușor atribui un chip. Monstruozitatea actului la care Marieta era supusă s-ar fi voit, undeva la periferia capacității de cuprindere a agentului său, o de-monstrație, un fel de argument ontologic doveditor al existenței nu lui Dumnezeu (de care Rică se sinchisea prea puțin) ci a omului de dincolo de om, sau mai bine zis de dincolo de rigor mortis. Nu era în joc răspândirea unei noi doctrine, ci nevoia de certitudini a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ceea ce el însuși cuprindea din ea. Cum să impui eficace distincția dintre un altar și o ușă? Cum să dai clar de înțeles că o lovitură primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
specializate, dimensiunii formative într-o contribuție cu bun potențial de dezvoltare ulterioară a cercetărilor din domeniu. Gh. CHIVU Capitolul I Comunicare și funcțiile limbii I.1. Funcțiile limbii Originea limbajului a fost determinată de funcțiile sale, manifestate la nivelul realității ontologice și a raporturilor cu societatea, gândirea și viața spirituală a omului. Pentru a-și transmite reciproc informații despre realitatea înconjurătoare, reflectată la nivelul conștiinței, pentru a comunica, oamenii au instrumentalizat limbajul. Prin limbă, natura însăși a fost scoasă de sub semnul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de exprimare și formulare a gândirii, din nevoia ființei de a-și exprima propriile sentimente și trăiri. Prin funcția expresivă, emițătorul exprimă conștient sau inconștient, voluntar sau involuntar, propria sa atitudine față de conținutul mesajului pe care îl transmite, față de realitatea (ontologică, materială, obiectivă subiectivă) cu care intră în dialog. Funcția expresivă este absolută în interjecții și elemente interjecționale, fără a se reduce doar la acestea ("- Aș! Zic eu..." "- Măi! Adaugă el..." (I.L. Caragiale) și se află într-o relație de interdependență
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Umberto Eco, în mecanismele percepției umane înseși, nu în relația cod-mesaj. Prin selectarea anumitor parametri, prin eliminarea altora, consumatorul poate recompune mental, intuitiv, o structură perceptivă cel puțin asemănătoare, cu aceea a obiectului material. Icon-iconicitate Pornind de la o premisă ontologică, Peirce considera că lumea este alcătuită din două tipuri de "realități": din semne și non-semne. Raportându-se la tipul de legătură a semnului cu referentul, filozoful susținea existența a trei clase de semne, repartizate în trei categorii: 1) semne motivate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
câteva exemple excerptatate din terminologia medicală: Figura nr. 2: Relații ierarhice Tipuri de relații Între terminologie și ontologie se stabilesc numeroase relații al căror numitor comun este cunoașterea naturii existenței înseși. M.T. Cabré realizează distincția dintre două tipuri de relații ontologice bazate pe contactul dintre concepte: relația parte-întreg și relația cauză-efect (M.T. Cabré, 1998: 179). Relațiile partitive indică, dintr-o perspectivă generală, legătura dintre întreg și elementele sale constitutive. Este o relație de coordonare, unde a, b, c sunt elemente constitutive
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Cartările reprezintă modelul după care sunt înțelese în limbile istorice, expresiile. Lakoff și Johnson numesc acest tip de metaforă ce operează în planul vorbirii - "metaforă convențională". Teoreticienii iau în considerare trei tipuri de metafore: "metafore structurale", "metafore orientaționale" și "metafore ontologice". Metaforele structurale" sunt înțelese ca intermediari: un concept este structurat metaforic din perspectiva altui concept 7. Sunt metaforele care definesc din punct de vedere conceptual, un mecanism în baza căruia gândirea structurează conținuturile abstracte, prin raportarea la structuri cvasi-identice, la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cultural, geografic, istoric. Majoritatea metaforelor aparținând acestei clase se referă la orientarea în spațiu. Sunt metafore care își au sursa în modul nostru de a percepe lumea, în modul de funcționare al organismului uman, în reacția la stimulii exteriori. "Metaforele ontologice" ilustrează modalități de a vedea evenimente, emoții, idei ca entități și ca substanțe: "Virusul este otravă". În același context, G. Lakoff și M. Johnson realizează distincția dintre metafora conceptuală - structură cognitivă compusă din două concepte eterogene - și expresiile metaforice, înțelese
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
denumit "izvorul, fântâna". În limbajul medical, fontanelă (NA; cf. fr. fontanelle) desemnează conceptul de ,,spațiu neosificat, membranos și depresibil, situat la punctele de întâlnire ale unor suturi ale bolții craniene la nou- născut" (DM, 2007: 496). Tiparele preconceptuale sunt eterogene (ontologice, antropologice, livrești etc.) în cercetarea metaforei specializate. Endolimfă (cf. fr. endolymphe; en. endolymph) este una dintre metaforele al cărei model preconceptual are caracter livresc: lympha, ae era o metaforă poetică utilizată de Lucrețius și de Vergilius cu accepțiunea de apă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domenii. Observăm din exemplele date că demersul cognitiv respectă, în procesul de conceptualizare, metodele și regulile descoperirii, tehnicile complexe de inovație terminologică. Selectarea bazei de date pentru transfer respectă factori de natură obiectivă, care permit o mai eficientă exploatare a ontologicului, prin generalizare/ abstractizare: stabilitatea raporturilor dintre domenii, dependența "locutorului" de stereotipurile gândirii, obligativitatea de a reflecta trăsăturile "obiectului" în condiții de transparență conceptuală etc. Interacțiunea factorilor Funcția euristică a metaforei specializate este actualizată printr-un sistem de reguli ale cercetării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cuvântul lac, denumind suprafața unei ape este arbitrar în relația sa internă, ca și în raportul cu realitatea exterioară, cu planul referențial. Cuvântul derivat, însă, desemnând substanța care dă luciu unghiilor/ parchetului etc. este motivat intern prin asemănarea în plan ontologic (reflectată în planul conștiinței) dintre lac - realitate geografică, și lac - luciul folosit în cosmetică/ în industria chimică. b. Motivarea externă se bazează pe dezvoltarea unei relații între obiectul semnificat și forma semnificantă, înafara sistemului lingvistic. Motivarea metasemică este unul dintre
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
În limba română, transferul se realizează interdisciplinar, în celulă de familie (limbajul sociologiei). Un transfer similar se produce în limbajul politic, prin metaforele celulă de partid, celulă de criză . În transferul de domeniu, domeniile- sursă sunt eterogene, cuprinzând elemente ale ontologicului, elemente de antropologie și chiar scheme preconceptuale din domneniul livresc (v. supra fr. endolymphe; en. endolymph; ro. endolimfă). Spre deosebire de metafora poetică, transferul de domeniu în realizarea metaforei medicale nu este liber. Așa de exemplu, doma, atis avea în limba latină
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
extensiune conceptuală la ramura fobii). Metafora de sursă greco-latină își menține statutul de construct metaforic în derivate, în compusele savante, în constructele polilexicale etc. Este condiția sine qua non a dezvoltării/ specializării unui subdomeniu/ a unei ramuri etc. Modelul cultural/ ontologic este creator de noțiuni dintre cele mai complexe, în baza cărora limbajele specializate s-a dezvoltat în mod coerent și unitar: lat. granum, i (n) - grăunte/grăunță avea diminutivul lat. granulum, utilizat cu sensul de sămânță minusculă. Studiind constructele metaforice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și subansambluri de concepte. Interesul comun al celor două domenii este, în al treilea rând, natura relațiilor care există între elementele lumii exterioare (v. supra) - relația de coordonare (parte-întreg), relația cauză-efect etc. - pe care M. T. Cabré le numește "relații ontologice" - manifestate în hermeneutica formării metaforei specializate ca "relații logice"16. În al patrulea rând, raționamentele). În al patrulea rând, raționamentele, constructele cognitive sunt obiective comune terminologiei și ontologiei. Obiectele/ fenomenele au reprezentat dintotdeauna pentru gândirea umană, modele preconceptuale de reprezentare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită de interes observația că ontologia este o disciplină a substanței, terminologia, o disciplină prin excelență nominală (în desemnare). Modelele preconceptuale ale metaforei medicale se definesc printr-o mare varietate culturală, ontologică, antropologică etc. V.1. Modelul antropocentric Perspectiva antropocentrică (Tabel 2; Tabel 3; Tabel 4) în terminologia medicală implică sub aspect conceptual, cognitiv și sub aspectul filozofiei limbajului, ființa umană cu tot ceea ce îi este specific (relații de rudenie, părți ale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai distins, primul" +ζωον, -ου s.n. "ființă, animal") protozoar (cf. fr. protozoaire, en. protozoan). Constructele cognitive din domeniul Virusologie se dezvoltă ca scenariu. Aplicând una dintre schemele lui Lakoff (J. Lakoff, 1980: 285), elementele acestui scenariu sunt: 1) situația inițială (ontologic/ domeniul-sursă): bacteriile; 2) succesiunea de "evenimente": invazia virusului biologic - registrul specializat fiind foarte bine reprezentat; infecția; evoluția unei boli; replicare; propagare; remedii clinice; 3) situația finală: vindecarea. Corpusul virușilor biologici dezvoltă un scenariu metaforic de grad II (derivat)/ interdisciplinar în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]