5,351 matches
-
IV.6. Ipostaze sociale actuale ale iudaismului: reformatorii, ortodocșii, conservatorii ............ 57 IV.7. Interpretări ale avortului ..................................................... .................... 59 IV.8. Inseminarea artificială ..................................................... ....................... 60 IV.9. Eutanasia ..................................................... .......................................... 61 IV.10. Maternitatea adoptivă ..................................................... ........................ 61 IV.11. Familia, căsătoria și divorțul ..................................................... ............. 62 Capitolul V. Ortodoxia ..................................................... .......................................... 65 V.1. Marea Schismă ..................................................... .................................. 65 V.2. Sfintele taine ..................................................... ...................................... 67 V.3. Postul în creștinism și în alte religii ..................................................... .. 68 v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale ................................................ 70 V.5. Ce este comunitatea creștină? ..................................................... ........... 72 V.6. Simbolistica botezului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
10. Maternitatea adoptivă ..................................................... ........................ 61 IV.11. Familia, căsătoria și divorțul ..................................................... ............. 62 Capitolul V. Ortodoxia ..................................................... .......................................... 65 V.1. Marea Schismă ..................................................... .................................. 65 V.2. Sfintele taine ..................................................... ...................................... 67 V.3. Postul în creștinism și în alte religii ..................................................... .. 68 v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale ................................................ 70 V.5. Ce este comunitatea creștină? ..................................................... ........... 72 V.6. Simbolistica botezului și a mirungerii ................................................... 72 V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică ............................. 74 V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe române (BOr) .................................. 75 V.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2. Sfintele taine ..................................................... ...................................... 67 V.3. Postul în creștinism și în alte religii ..................................................... .. 68 v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale ................................................ 70 V.5. Ce este comunitatea creștină? ..................................................... ........... 72 V.6. Simbolistica botezului și a mirungerii ................................................... 72 V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică ............................. 74 V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe române (BOr) .................................. 75 V.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi ..................................................... ........ 75 Capitolul VI. Catolicismul ..................................................... .................................... 77 VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1644-1680), un iluminat care putea citi secretele sufletului. Acesta a văzut în Zwi pe Mesia. Tot el a asigurat teologia mișcării și i-a coordonat răspândirea. Mișcarea - sfârșită cu convertirea lui Sabbathai Zwi la islamism - a sfârșit prin a dezintegra ortodoxia iudaică. Hasidismul profera un sabbatianism moderat. După alte surse, hasidismul ar fi apărut în Polonia și ucraina, la jumătatea secolului al XVIII-lea. acestea erau regiuni în care Mesia a avut un impact deosebit. Personalitatea socială în jurul căreia a luat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nității. În concluzie, așa cum scrie Giuliano Tamani, din dorința de „a sintetiza atitudinea celor trei mișcări majore din patrimoniul religios al lui israel, astăzi se recurge la următoarea schematizare: din cele trei elemente constitutive ale iudaismului - Dumnezeu, Tora, poporul evreu -, ortodoxia are în centru Tora, reforma pe Dumnezeu, iar conservatorismul are în centru poporul evreu”. Indiferent de orientare și de privilegierea în atitudinea publică și în practicile cotidiene - a Torei, a poporului evreu sau a lui Dum nezeu -, iudaismul răspunde noilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Acesta o eliberează de toate îndatoririle matrimoniale față de el”. Astăzi, evreii religioși din majoritatea țărilor în care locuiesc au nevoie mai întâi de un document care să ateste divorțul civil, apoi este ratificat prin get și cel religios. Capitolul V Ortodoxia V.1. Marea Schismă În ordine istorică, după iudaism apare creștinismul. Sociologii consideră în unanimitate creștinismul o mare religie a lumii contemporane. Apariția lui în formula actualelor confesiuni ține de ceea ce s-a numit „marea schismă”. un moment decisiv în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
actualelor confesiuni creștine l-a constituit Marea Schismă din 1054. conform lui M. Eliade, divergențele dintre Biserica de apus și cea de răsărit sunt prezente încă din secolul al IV-lea. în esență, cauzele Împărțirii creștinismului în două mari confesiuni, ortodoxia și catolicismul, ar fi următoarele: a) „tradițiile culturale diferite (greco-orientale, pe de o parte, romano-germanice, pe de alta)”; b) „necunoașterea reciprocă nu doar a limbilor, ci și a literaturilor teologice respective”; c) „divergențele de ordin cultural sau ecleziastic (căsătoria preoților
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lucrare sfântă prin care - sub formă văzută - harul nevăzut al lui Dumnezeu este Împărtășit credincioșilor. Biserica apuseană din secolul al XIII-lea, confirmată și de Sinodul de la Trident, a stabilit existența a șapte taine. Ele au fost acceptate și de ortodoxie. Din secolul al XV-lea, numărul tainelor a fost diferit. Ioasaf, mitropolitul Efesului, citează zece, Sf. Dionisie - șase, Sf. I. Damaschin - două. Alte texte, doar trei: hirotonia monahală, slujba morților și agheasma cea mare. Dincolo de numărul tainelor acceptate, trebuie menționat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ai trăirii religioase foarte charismatici. Unii aveau daruri personale, legate de sfințenia lor proprie, cunoșteau inimile, discernământul minților și pe cel al gândurilor. Ei sunt numiți părinți sau avve. Spusele/faptele lor sunt cuprinse în Pateric; f) taina cununiei. În ortodoxie, clerul bisericesc este obligat la căsătorie înainte de hirotonisire. În Rusia, preoții celibatari au fost admiși abia în secolul al XIX-lea și doar de la 40 de ani în sus. Taina cununiei este iubirea ce formează un singur trup. Prototipurile sunt
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
forme extreme ale postului în creștinism, există o asumare comună a acestuia în acord cu doctrina ortodoxă. Ea este un liant al tuturor bisericilor ortodoxe contemporane. Aceasta se organizează în raport cu anumite criterii sociale și instituționale. v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în raport cu anumite criterii sociale și instituționale. v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale confesiunea ortodoxă cuprinde astăzi câteva sute de milloane de credincioși botezați și câteva zeci de milloane de credincioși necalcedonieni. În linii mari, structura socială și instituțională a ortodoxiei ar fi următoarea: a) Patriarhia „ecumenică” de Constantinopol. De ea depind diaspora greacă, arhiepiscopia rusă a Europei Occidentale și Bisericile Finlandei și cretei; b) Patriarhiile „apostolilor” de Alexandria. Au în atenție comunitățile negre din Kenya, uganda și Zair; c) Patriarhia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
i) Episcopia Catolică Ortodoxă a Franței. Această instituție practică ritul galican și are câteva mii de credincioși. A fost singura tentativă de „uniatism” ortodox. Acum este izolată, evoluând între profetism și sectarism. reprezentarea pe care Olivier clément o are cu privire la ortodoxia mondială este cea a unei uriașe cruci. Ea cuprinde: a) axa verticală, adică ortodoxIIle arabă, elenă, latină, slavă de sud, ucraineană, rusă, belarusă și comunitățile din africa Neagră; b) brațul răsăritean este cel care cuprinde comunitățile ortodoxe din china, Japonia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mii de credincioși. A fost singura tentativă de „uniatism” ortodox. Acum este izolată, evoluând între profetism și sectarism. reprezentarea pe care Olivier clément o are cu privire la ortodoxia mondială este cea a unei uriașe cruci. Ea cuprinde: a) axa verticală, adică ortodoxIIle arabă, elenă, latină, slavă de sud, ucraineană, rusă, belarusă și comunitățile din africa Neagră; b) brațul răsăritean este cel care cuprinde comunitățile ortodoxe din china, Japonia, coreea, alaska și insulele aleutine; c) brațul apusean cuprinde Biserica rusă în Finlanda, Polonia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Împărtășit cu sângele și trupul Mântuitorului IIsus Hristos. Drumul simbolizează ascensiunea sa în societate, dar și inițierea pentru a parcurge spiritual calea din societate spre Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgerea acestui traseu inițiatic se face pe baza cunoașterii și asumării fundamentelor ortodoxiei. V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trupul Mântuitorului IIsus Hristos. Drumul simbolizează ascensiunea sa în societate, dar și inițierea pentru a parcurge spiritual calea din societate spre Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgerea acestui traseu inițiatic se face pe baza cunoașterii și asumării fundamentelor ortodoxiei. V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
societate spre Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgerea acestui traseu inițiatic se face pe baza cunoașterii și asumării fundamentelor ortodoxiei. V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața creștină pe baza Sfintei Scripturi (Biblia) și a Sfântei Tradiții
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ortodoxiei. O perspectivă sociologică într-o lucrare extrem de utilă sociologilor, Constantin Cuciuc sintetiza cele trei „tării” sau fundamente ale ortodoxiei: „...capul Bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua tărie o formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața creștină pe baza Sfintei Scripturi (Biblia) și a Sfântei Tradiții”. Sfânta Tradiție cuprinde învățăturile Părinților Bisericii și hotărârile primelor sinoade ecumenice. un alt fundament al creștinismului ortodox este reprezentat de Iisus
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2) mitropoliile; 3) arhiepiscopiile; 4) episcopiile; 5) protopopiatele; 6) parohiile. această organigramă diferențiază BOR de alte Biserici creștine, printre care și Biserica Ortodoxă de Stil vechi. v.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi această Biserică reprezintă o variantă specială a ortodoxiei. Totul a început în 1924, „când ziua de 1 octombrie («pe stil vechi») a fost declarată 14 octombrie (pe «stilul nou»)”. Calendarul iulian a fost introdus în anul 46 Î.Hr. de către iuliu Cezar. Între el și anul solar „există
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
poligenismul. Conform acestuia, rasele umane au apărut pe pământ independent unele de altele. Astăzi, disputa dintre catolicism și știință este într-o măsură considerabilă estompată. VI.3. Doctrina catolică în punctele esențiale ale creștinismului, catolicismul nu se deosebește fundamental de ortodoxie. acceptă cele șapte Taine și credința în Sfânta Treime. Există totuși anumite trăsături care dau nota distinctivă catolicismului: a) supremația în Biserică a Marelui Pontif. El este „locțiitorul lui IIsus pe pământ”, „urmaș al apostolului Petru”. De exemplu, ambrozie (340-397
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Biserica era prezentă (spiritual) în politica statului. Scopul simfoniei bizantine era sanctificarea puterii politice în persoana reprezentantului ei suprem. Modelul simfoniei bizantine a trecut într-un con de umbră după căderea Constantinopolului. Bulgarii și sârbii au dorit să conducă întreaga ortodoxie. Au eșuat și atunci s-au resemnat construindu-și biserici naționale. Biserica bizantină a fost interesată în mod special de creșterea demografică. După Constantin, mulți s-au creștinat superficial pentru a fi recunoscuți ca cetățeni ai imperiului (a fi imperial
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca imi iau licența anul acesta. Si am o tema foarte dificila „Sentimentul religios in poezia lui Eminescu“. Poate imi sugerati ceva...” iar autorul îi răspunde tușat: „Tema e generoasă și, dacă nu ții s-o circumscrii procustian creștinismului și ortodoxiei, religiozitatea lui Eminescu se vădește reală și fascinantă, la punctele de întîlnire dintre spiritul romantic și spiritul folcloric, dintre dacism și creștinism, dintre meditația filosofică și meditația religioasă, dintre lirismul sacru și lirismul profan. S-a scris mult pe această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1992), Predici profane pentru dezmorțirea minții (1997) și traducerea Plugarul și moartea din Johannes von Tepl. Concomitent colaborează la Encyclopédie des religions (1997), în care semnează articole despre icoană și valoarea inimii în isihasm, despre sensul mistic al rugăciunii în ortodoxie ș.a. Încă de la volumul de debut, critica descoperă în versurile lui T. un autor având cultura imaginii intelectuale, pasionat al extazului și al dicțiunii lirice impregnate de erudiție. Poeziile sunt de mici dimensiuni, titlurile concentrează discursul și au menirea de
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
am fost dat afară din casă și barou și am dus-o foarte greu din punct de vedere material și sufletesc. Am fost și foarte bolnav, vreme îndelungată”. Își pune mai acut problema religioasă. Se simte atras din ce în ce mai mult de ortodoxie, grație, între alții, lui Virgil Cândea. Studiază cu atenție literatura patristică și filosofia creștină și, după o vreme, se simte apt de convertire: „Eram, în realitate, apt pentru botez - zice el în aceeași confesiune -, îmi lipseau numai curajul și hotărârea
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
rubrica „Probleme-recenzii-comentarii”), Iosif E. Naghiu, Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole din 1942, inaugurată de Nicolae Terchilă (Filosofia religiei la domnul Lucian Blaga) și continuată luni în șir de D. Stăniloae (Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie), a dat naștere unei polemici în jurul concepției filosofice a poetului, ale cărei ecouri nu s-au stins nici astăzi. Până în 1945 se traduce din scrierile unor autori precum Shakespeare, Edgar Allan Poe, Rudyard Kipling (celebrul poem Dacă, transpus în românește
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
răspunsurile la ancheta cu tema „Noua spiritualitate” (2/1928). Dau curs întrebărilor N. Iorga (noua spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]