8,467 matches
-
spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în social a noii familii, are loc la uncrop 223
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rouă care se păstrează tot anul, fiind de leac pentru diferite boli; altele se scaldă în "cursul lin al apei", pentru a fi curate și ușoare, sau se duc, cu pâine și cu sare, la o apă sau la un pârâu, zicând: "Bună dimineața, / Apă lină și curată, / De Dumnezeu sfântul dată! / Mulțumescu-ți d-tale, / Mândră și cinstită fată!" Apoi aruncă pâinea și sarea în pârâu, ia apă cu mâna dreaptă și se spală pe față, rostind: "Apă curat curgătoare! / Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ușoare, sau se duc, cu pâine și cu sare, la o apă sau la un pârâu, zicând: "Bună dimineața, / Apă lină și curată, / De Dumnezeu sfântul dată! / Mulțumescu-ți d-tale, / Mândră și cinstită fată!" Apoi aruncă pâinea și sarea în pârâu, ia apă cu mâna dreaptă și se spală pe față, rostind: "Apă curat curgătoare! / Eu îți dau pâne și sare, / Iar tu, curățește-mă: / De ură, / De gură / Și de făcătură, / De strigări, / De căscări / Și de aruncări; Curăță-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și luna în barbă. / Și tu-i fi cea mai de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."172 Microtextul narativ pune în valoare, de cele mai multe ori, relația om cosmos, elementul arhetipal fiind integrat în cotidian, ca remediu al uitării, înstrăinării sau al destrămării lăuntrice: "Acolo-n vale, la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor îl limpezește, / Tot pe mine mă iubește. "173; Auzi cum răsună valea / Și mândra cântându-și jalea; Auzi cum sună izvoru / Și mândruța-și cântă doru: / Turturică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
116 "Îngropatul" reprezintă, de fapt, comuniunea existențială cu Apele Primordiale; dacă în centrul țării apare "îngroparea în produc, mai spre sud, în Dobrogea, acolo unde se întâlnesc toate apele, primenirea timpului vechi are loc prin "scalda" lui Crăciun: Dar în pârâu cine se scaldă? / Scaldă-s` bătrânul Crăciun. / Se scălda și se-mbăia, / În veșmânt alb se primenea / Și pe scară se urca, / Cu luceafărul jucând, / Cu luna mogorojind. / Iar veșmântul strălucea, / Strălucea ca lumina. Mai de-a rând cu dumnealui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământescului: "Bună vremea la fereastră, / La boieri, la dumneavoastră, / Ia sculați, / Boieri, sculați, / Vestea nouă de-ascultați, / Că s-a născut Dumnezeu / Cu vestmântul mohorât, / Lung din cer până-n pământ. / Lucia, măre, soarele, / Iar la dreapta stelele. / S-a făcut pârâu de vin, / Dumnezeu că mi-a sosit. / Se scăldară, / Se-mbăiară, / Cu sfânt mir se miruiră, / Cu veșmânt de primăvară, / Veșmânt negru, mohorât. / Tare-i lung până-n pământ, / Parcă-i soare răsărind. Mai de la vale de el, / Scaldă-se și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eu cu animalele la păscut, după frații mei mai mari care erau mărișori și mai voiau să scape de corvoada asta, măcar în unele zile, pe timpul vacanței de vară. Ca de obicei, mergeam să pasc vitele pe malul Tecucelului un pârâu care este afluent al Bârladului, râu ce trece, de asemenea, prin Tecuci. In apropiere era Școala agricolă, (Liceul agricol de astăzi) iar vis à vis era atunci o grădină de zarzavat a acestei școli; în continuarea ei era parcul care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că nici un pic nu mai curge. Această credință își are începutul în faptul că curcubeul are capul pe pămînt, iar partea exterioară segmentului circular e mai neagră decît cea închisă sub arc. Deoarece s-a observat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui să cînte frumos. Copilul nou-născut se scaldă în apă călduță, ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele, căci de-i face scăldătoarea pruncului cu apă luată după ce a asfințit soarele, copilul se îmbolnăvește, fiindcă după ce asfințește soarele în apă se scaldă o mulțime de duhuri rele. Cînd se ia copilul din scăldătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
greu. (Gh.F.C.) Sînger Cu sînger* să nu dai în bou, că sîngeră. Omanul* fiert în oțet se întrebuințează cînd corpul bolnavului e acoperit de sînge. Smîntînă La Sf. Gheorghe se pun brazde pe la porți și se scot bu dăile la pîrîu, ca să se prindă smîntînă multă peste an. Soare Să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară soarele peste tine dormind. în timp de un an să nu apună soarele pe hainele copilului, că apoi capătă spaimă. Hainele copilului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac țăste, nu le da „Bună ziua“, că li se sparg țăstele, ci le zi: „Bun lucru, femei harnice.“ Țesut Dacă toarce o femeie în a cărei vecinătate este un mort și dacă între casa ei și a mortului este un pîrîu, apoi nu-i strică nimica, dacă însă nu-i, apoi capătă amețeală. t, Se crede că nu e bine a toarce vinerea, căci la din contra, ar căpăta cel ce toarce rane la degete. în prima săptămînă a Postului Mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai ieie mana de la vacă. Se crede că de la o vacă neagră strigoaicele nu pot lua laptele. Cînd fată o vacă întîi, e bine să-i dai din corasla ei pe apă, să aibă lapte ca izvorul; apoi vii de la pîrîu cu apă și cu nisip. Vacilor care se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află În comuna Cătunele, satul Valea Perilor, lîngă șoseau națională Motru-Baia de Aramă, avînd la sud-est pîrÎul Chivădarul cu albia mult mai seacă, iar la sud-vest albia rîului Motru; este de formă dreptunghiulară avînd colțurile rotunjite, cu „Poarta Pretoria” spre sud. Ceea ce se vede din construcția sa la suprafața solului, sînt cele 4 laturi formate dintr-un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am văzut nimic. Dacă îl vedem, vă dăm de știre..." Dacă nu îl vedea nimeni, era, poate, pentru că se ascundea. Refugiat în sălbăticie, descoperind în ce paradis ajunsese, vâna iepuri noaptea și dormea ziua, în vreo vizuină, pe malul vreunui pârâu. În cele din urmă, avea să iasă, să se întoarcă la oamenii printre care trăise toată viața. Dacă foamea nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere a vânătorii sau în zilele următoare avea să dea, inevitabil, peste
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mijlociu, inclusiv în cazul numelor de locuri, fie împrumutate ca toponime propriu - zise, fie de creații pe baza unor apelative de origine maghiară. II NUME DE LOCURI DIN VALEA TROTUȘULUI A. Toponimie majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă. Prima atestare a satului o aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab un sat pe Bogdana. Dar localitatea este, cu siguranță, mai veche, ființând din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
comună care a aparținut de plasa Tazlăul de Sus (1864). Dacă în 1865 au fost înregistrate 519 case, la recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul, s-a înființat și o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și Mănăstirea Cașin. De la 1840, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, au existat în această arie geografică două unități administrativ - teritoriale distincte: Cașin și Mănăstirea Cașin. Et.: n. pers. caș (la origine o poreclă) d.ap. caș - lat. caseus + suf. - in. CĂIUȚI, pârâu și sat, situate în zona Trotușului mijlociu, la 14 km. de Onești. Localitatea numără peste 6000 de locuitori. În documentele vremii, acest toponim apare și cu formele: Căiuțul, Căiuțul Mic, Târgul Căiuțului, Târgul Căiuțul, Târgușorul Căiuți, Căiuțiul, Căiuțul-Târgușor, Căiuții-Sat, Căiuții-Târg
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune din următoarele sate: Căiuți, Mărcești, Popeni, Blidari, Pralea, Heltiu, Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a construit un conac foarte frumos în 1846, în prezent el fiind în curs de restaurare. Într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
existau 31.524 case, iar la recensământul din 1956 au fost înregistrați 273.964 de locuitori. Atestările mai importante aparțin anilor 1587, 1634, 1790, 1849, 1861. Et.: mag. csik « ținut de frontieră ». CURIȚA, sat aparținător de comuna Cașin, situat pe pârâul cu același nume. Apa izvorăște din Măgura Cașinului, din locul numit Poiana Cârlanului. Este un afluent de stânga al râului Cașin. Cel mai vechi document de atestare a satului datează de la 5 iulie 1776, când domnitorul Grigore Ghica menționează într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857). Din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
italiană), Manește, Manfàlva, Manfàlua (maghiară), Menesti (1692). Biserica « Sfântul Nicolae » a fost zidită în 1643. Et.: n. pers. Manea d. n. pers. Manuel (ebr. Emmanoil )+ suf. -ești. MOINEȘTI, sat și târg din actualul oraș Moinești, situat pe cursul superior al pârâului Urmeniș și pe cel mijlociu al râului Tazlăul Sărat, la 41 km. de Onești. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare de Sus și din ținutul Bacăului. Prima consemnare documentară o aflăm într-un act dat de voievozii Ilie și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
primară a fost înființată în 1843. În Poiana Sărată există zece izvoare minerale. Et.: ap. poiană d. slv.poljana + ap. sărat (din a săra ) d. lat. salare. RĂDEANA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat în zona Trotușului inferior, pe pârâul Gutinaș. În unele etape istorice, a inclus și localitățile Gutinaș, Valea Seacă, Corbul, Gârbovana, Livada și Mărcești. Actele oficial - administrative înregistrează diferite forme, precum Rădeni (1502), Rădeanul, Rădenii, Rădiana, Rădieni, Rădioana, Redeanul, Rodeana, Redeana, Redenii și Rediana (germană), Resdeni (maghiară
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]