5,936 matches
-
timp. Hiperventilația cronică sau obișnuită: acest tip de respirație presupune o amplificare ușoară a intensității sau ritmului respirației, pentru un interval mai îndelungat. În general, apare atunci cînd persoana respectivă este îngrijorată. Nu este suficientă pentru a induce sentimentul de panică, însă determină senzația de teamă, amețeală și incapacitatea de a gîndi limpede. Dacă o persoană aflată în această stare se confruntă cu un lucru de care se teme și respirația i se accelerează chiar și foarte puțin, se poate instala
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
însă determină senzația de teamă, amețeală și incapacitatea de a gîndi limpede. Dacă o persoană aflată în această stare se confruntă cu un lucru de care se teme și respirația i se accelerează chiar și foarte puțin, se poate instala panica. Relația dintre factorii declanșatori ai fobiilor și hiperventilație este sintetizată în figura de mai jos. 1.8. Mituri frecvente despre simptomele anxietății Atunci cînd frica este intensă, oamenii își fac adesea griji despre posibilele consecințe ale nivelurilor extreme de anxietate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
modul greșit în care unii oameni interpretează anxietatea. (Adaptat după P.M. Salkovskis, Hyperventilation and anxiety, Current Opinion in Psychiatry, 1988, nr. 1, p. 78) 1.8.1. Teama de a înnebuni Atunci cînd trăiesc senzațiile fizice ale unui atac de panică, mulți oameni se tem că înnebunesc. Se poate să li se pară că au o tulburare mentală gravă, numită schizofrenie. Totuși, schizofrenia și atacurile de panică sînt destul de diferite. Atacurile de panică survin brusc și tind să se repete. Schizofrenia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1. Teama de a înnebuni Atunci cînd trăiesc senzațiile fizice ale unui atac de panică, mulți oameni se tem că înnebunesc. Se poate să li se pară că au o tulburare mentală gravă, numită schizofrenie. Totuși, schizofrenia și atacurile de panică sînt destul de diferite. Atacurile de panică survin brusc și tind să se repete. Schizofrenia se instalează treptat și, odată ce încep să se manifeste simptomele, acestea nu apar și dispar, ca în cazul atacurilor de panică. Totodată, sentimentul de panică este
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cînd trăiesc senzațiile fizice ale unui atac de panică, mulți oameni se tem că înnebunesc. Se poate să li se pară că au o tulburare mentală gravă, numită schizofrenie. Totuși, schizofrenia și atacurile de panică sînt destul de diferite. Atacurile de panică survin brusc și tind să se repete. Schizofrenia se instalează treptat și, odată ce încep să se manifeste simptomele, acestea nu apar și dispar, ca în cazul atacurilor de panică. Totodată, sentimentul de panică este destul de diferit de experiența asociată cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Totuși, schizofrenia și atacurile de panică sînt destul de diferite. Atacurile de panică survin brusc și tind să se repete. Schizofrenia se instalează treptat și, odată ce încep să se manifeste simptomele, acestea nu apar și dispar, ca în cazul atacurilor de panică. Totodată, sentimentul de panică este destul de diferit de experiența asociată cu schizofrenia. Persoanele cu schizofrenie au gînduri și manifestări verbale dezarticulate, idei delirante sau ciudate și halucinații. Acestea sînt manifestări diferite față de sentimentul de vid mental sau de preocupările legate
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de panică sînt destul de diferite. Atacurile de panică survin brusc și tind să se repete. Schizofrenia se instalează treptat și, odată ce încep să se manifeste simptomele, acestea nu apar și dispar, ca în cazul atacurilor de panică. Totodată, sentimentul de panică este destul de diferit de experiența asociată cu schizofrenia. Persoanele cu schizofrenie au gînduri și manifestări verbale dezarticulate, idei delirante sau ciudate și halucinații. Acestea sînt manifestări diferite față de sentimentul de vid mental sau de preocupările legate de chestiuni care nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a fugi sau pentru a lupta, puteți avea senzația de confuzie, irealitate și dificultăți de concentrare. Cu toate acestea, sînteți capabil să gîndiți și să acționați normal. Vă mențineți capacitatea de a decide ce acțiune să întreprindeți ca reacție la panică: adică dacă să rămîneți sau dacă să părăsiți situația respectivă. 1.8.3. Atacul de cord Mulți oameni interpretează greșit simptomele reacției luptă sau fugi și cred că probabil vor muri din cauza unui infarct. Acest lucru se explică prin faptul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
greșit simptomele reacției luptă sau fugi și cred că probabil vor muri din cauza unui infarct. Acest lucru se explică prin faptul că nu au suferit niciodată un infarct, prin urmare nu știu care sînt diferențele dintre un infarct și un atac de panică. Printre principalele simptome ale unei afecțiuni cardiace se numără senzația de sufocare și durerile în piept, însă, în general, aceste simptome sînt asociate cu efortul și dispar mai repede decît celelalte. Simptomele sînt foarte diferite de cele specifice unui atac
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principalele simptome ale unei afecțiuni cardiace se numără senzația de sufocare și durerile în piept, însă, în general, aceste simptome sînt asociate cu efortul și dispar mai repede decît celelalte. Simptomele sînt foarte diferite de cele specifice unui atac de panică, acestea din urmă putînd surveni în orice moment. Desigur, simptomele de panică pot apărea concomitent cu un efort fizic și se pot înrăutăți dacă sînt asociate cu efortul, însă sînt diferite de simptomele unui infarct. Nu în ultimul rînd, dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
durerile în piept, însă, în general, aceste simptome sînt asociate cu efortul și dispar mai repede decît celelalte. Simptomele sînt foarte diferite de cele specifice unui atac de panică, acestea din urmă putînd surveni în orice moment. Desigur, simptomele de panică pot apărea concomitent cu un efort fizic și se pot înrăutăți dacă sînt asociate cu efortul, însă sînt diferite de simptomele unui infarct. Nu în ultimul rînd, dacă ați făcut un control medical și o electrocardiogramă (prin care se măsoară
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a spus că totul este în regulă, puteți trage concluzia că atacurile de care suferiți nu sînt provocate de o afecțiune cardiacă. Bolile de inimă produc modificări evidente ale activității electrice a inimii, care nu apar în timpul unui atac de panică. 1.8.4. Alte temeri Persoanele cu anumite tipuri de fobii mai pot manifesta și teama de leșin, fapt întîlnit mai ales la oamenii care se tem de sînge, injecții, boli și răniri; această temere va fi analizată mai amănunțit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Există o probabilitate mai mare să ajungeți la hiperventilație. Ori de cîte ori observați acest lucru, ar trebui să reîncepeți să respirați pe nas. 2.2. Tehnica încetinirii ritmului respirator Această tehnică se aplică la primele semne de anxietate sau panică. Trebuie să învățați să recunoașteți primele semne ale hiperventilației și să luați imediat următoarele măsuri: Încetați activitatea și așezați-vă sau rezemați-vă de ceva. țineți-vă respirația și numărați pînă la zece (nu inspirați profund). Cînd ajungeți la zece
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Respirați în continuare în acest mod, pînă la dispariția tuturor simptomelor de hiperventilație. Dacă faceți aceste lucruri imediat ce observați primele semne de hiperventilație, simptomele ar trebui să dispară într-un minut sau două și nu veți avea un atac de panică. Cu cît exersați mai mult, cu atît veți reuși să utilizați mai bine această tehnică și vă veți controla fobia. Nu uitați că scopul dumneavoastră este mereu același: să vă păstrați calmul și să împiedicați anxietatea și frica să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
exersați mai mult, cu atît veți reuși să utilizați mai bine această tehnică și vă veți controla fobia. Nu uitați că scopul dumneavoastră este mereu același: să vă păstrați calmul și să împiedicați anxietatea și frica să se transforme în panică. Trebuie să recunoașteți primele semne ale hiperventilației și, în momentul în care le manifestați, apelați imediat la tehnicile de calmare a respirației prezentate mai sus. 2.3. Monitorizarea zilnică a ritmului respirator Instrucțiuni: ritmul respirator trebuie monitorizat la intervalele orare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în care se simt extrem de anxioși sau panicați. Totuși, nu este de dorit ca tensiunea să aibă un nivel ridicat, deoarece amplificarea excitației, generată chiar și de evenimente minore, poate contribui la apariția altor simptome, cum ar fi hiperventilația și panica. Unde simțiți tensiune? În următoarele 12 zile, vă rugăm să vă monitorizați tensiunea din corp. Utilizați următorul tabel pentru a indica localizarea și nivelul tensiunii. Alegeți pentru observație întotdeauna aproximativ același moment al zilei. Un interval adecvat este cel dinainte de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
În primul rînd, persoana respectivă trebuie să învețe să dețină controlul situațiilor asociate cu o anxietate scăzută, iar apoi, progresiv, va ajunge să controleze situații asociate cu o anxietate intensă. Nu uitați că anxietatea nu este totuna cu frica și panica, iar un nivel moderat de anxietate este o reacție perfect normală și rezonabilă în cazul situațiilor noi sau al situațiilor care generau anterior frică. Prin urmare, pentru a vă angaja într-o situație, nu trebuie să așteptați pînă ce anxietatea dispare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dacă aveți o recidivă, nu amplificați problema prin intermediul tuturor vechilor idei catastrofice, emoționale și autodistructive. Continuați să exersați toate tehnicile învățate și veți reuși să progresați. Dacă simțiți că ați pierdut de tot abilitățile necesare pentru a controla anxietatea și panica, puteți eventual să reîncepeți tratamentul. Majoritatea persoanelor nu-și pierd abilitățile, însă au nevoie să și le recalibreze. Din această perspectivă, cea mai bună cale de a primi ajutor sînt ședințele de terapie de susținere sau ședințele în care să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
despre modul în care decurge tratamentul. 7.3. Din cînd în cînd, așteptați-vă la un regres În acest punct, regresul înseamnă că încetați să mai ascultați caseta cu muzică de relaxare, vă faceți griji în legătură cu posibilitatea unui atac de panică sau încetați să aplicați tehnica de calmare a respirației. Atunci cînd încearcă să-și modifice comportamentul, majoritatea persoanelor manifestă diverse forme de regres. Secretul constă în a nu transforma regresul într-o recidivă și să nu exagerați dimensiunile regresului. Dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt utile în cazul pacienților care nu vor să dedice terapiei timpul cuvenit, tehnicile cognitive le sînt de folos celor speriați de consecințele abținerii de la compulsii, iar în cazul celor care se tem că vor fi copleșiți de anxietate și panică, se poate dovedi eficientă o abordare gradată a expunerii. Deși utilizarea tehnicii de expunere la stimuli și prevenire a reacțiilor are un impact semnificativ în tratamentul persoanelor care manifestă compulsii, eficacitatea tehnicilor comportamentale în eliminarea gîndurilor obsesive a fost pusă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
metodele folosite în cercetare. De exemplu, studiul ECA (Epidemiological Catchment Area) a relevat o prevalență pe viață de 4,1-6,6% în cele trei zone alocate cercetării, dar, spre deosebire de studiile mai recente, au fost excluse cazurile ce prezentau tulburări de panică sau tulburări depresive majore comorbide (Blazer et al., 1991). TAG reprezintă un diagnostic clinic frecvent la nivelul primar al asistenței medicale (Burvill, 1990; Goldberg și Lecrubier, 1995), însă rar întîlnită în cadrul centrelor de tratament specializate. Procentul comparativ scăzut de persoane
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
specific sau consideră anxietatea drept o componentă a personalității lor care, prin urmare, nu necesită tratament (Rapee, 1991b). Pe lîngă aceasta, persoanele cu TAG tind să se prezinte mai tîrziu pentru un tratament inițial, în comparație cu alți pacienți cu tulburări de panică (Nisita et al., 1990). De asemenea, dificultatea diagnosticării tulburării la nivelul asistenței medicale primare și amînarea trimiterii la un medic de specialitate poate reprezenta o problemă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a efectuat un studiu asupra asistenței primare, desfășurat în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Anderson et al., 1984; Barlow et al., 1986a; Yonkers et al., 1996). Woodman și colaboratorii săi (1999) au realizat de curînd un studiu de evaluare cu durata de 5 ani pe un grup de pacienți cu TAG și tulburare de panică; aceștia participaseră inițial la testarea unor medicamente, dar apoi au primit îngrijiri de rutină în cadrul comunității. Conform acestui studiu, pacienții cu TAG prezentau la început simptome mai puțin grave decît cei cu tulburare de panică, însă în studiul de evaluare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu TAG și tulburare de panică; aceștia participaseră inițial la testarea unor medicamente, dar apoi au primit îngrijiri de rutină în cadrul comunității. Conform acestui studiu, pacienții cu TAG prezentau la început simptome mai puțin grave decît cei cu tulburare de panică, însă în studiul de evaluare, numărul de pacienți cu TAG aflați în remisie a fost mai mic (18%, în comparație cu 45%). Jumătate dintre pacienții cu TAG au continuat să manifeste simptome incapacitante moderate. De asemenea, datele furnizate de NCS arată că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
psihiatric Dna G. a avut două episoade precedente de tulburare depresivă majoră, ultimul dintre ele necesitînd medicație antidepresivă. În ultimele șase luni nu a mai avut simptome semnificative de depresie, însă a continuat tratamentul medicamentos. Nu a manifestat atacuri de panică, evitări fobice sau obsesii. Istoricul personal și social Dna G. a urmat un colegiu de arte și a predat cîțiva ani la un colegiu din localitate, înainte de a avea copii. În ultimii ani, a realizat acasă lucrări artistice, pe care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]