8,364 matches
-
morală, socială, sexuală, pedagogia autorității și a libertății ș.a.m.d. În fapt, avem de-a face în preajma primului război mondial cu focalizarea demersului pedagogic asupra personalității umane ca ideal al educației, încercându-se să se depășească perspectiva individualistă din pedagogia sfârșitului de secol XIX. Bârsănescu considera că pedagogia și-a recăpătat unitatea în jurul anilor '30 ai secolului trecut, odată cu teoria lui Herman Nohl, cel care a reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ș.a.m.d. În fapt, avem de-a face în preajma primului război mondial cu focalizarea demersului pedagogic asupra personalității umane ca ideal al educației, încercându-se să se depășească perspectiva individualistă din pedagogia sfârșitului de secol XIX. Bârsănescu considera că pedagogia și-a recăpătat unitatea în jurul anilor '30 ai secolului trecut, odată cu teoria lui Herman Nohl, cel care a reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al educației, încercându-se să se depășească perspectiva individualistă din pedagogia sfârșitului de secol XIX. Bârsănescu considera că pedagogia și-a recăpătat unitatea în jurul anilor '30 ai secolului trecut, odată cu teoria lui Herman Nohl, cel care a reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor imperiului pedagogiei. Azi toate indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sfârșitului de secol XIX. Bârsănescu considera că pedagogia și-a recăpătat unitatea în jurul anilor '30 ai secolului trecut, odată cu teoria lui Herman Nohl, cel care a reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor imperiului pedagogiei. Azi toate indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a recăpătat unitatea în jurul anilor '30 ai secolului trecut, odată cu teoria lui Herman Nohl, cel care a reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor imperiului pedagogiei. Azi toate indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau vaste procese de moralizare sau de convertire religioasă.” Volumul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reușit să cristalizeze pedagogia științifică în cercetarea fenomenului educativ: ,,Societatea noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor imperiului pedagogiei. Azi toate indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau vaste procese de moralizare sau de convertire religioasă.” Volumul său, Unitatea pedagogiei contemporane, conține două părți distincte, una generală (omul și educația lui, pedagogia ca știință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
noastră evoluează spre o pedagogie a vieții, în sensul subordonării tuturor indivizilor imperiului pedagogiei. Azi toate indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau vaste procese de moralizare sau de convertire religioasă.” Volumul său, Unitatea pedagogiei contemporane, conține două părți distincte, una generală (omul și educația lui, pedagogia ca știință a educației), iar cea de-a doua tratează formele educației
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
indicațiile simt că există în curs de afirmare un proces original de expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau vaste procese de moralizare sau de convertire religioasă.” Volumul său, Unitatea pedagogiei contemporane, conține două părți distincte, una generală (omul și educația lui, pedagogia ca știință a educației), iar cea de-a doua tratează formele educației (educația fizică, morală, socială, estetică, religioasă și intelectuală). Fiecare formă a educației este tratată atât din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
expansiune a pedagogiei, o tendință de realizare a unei domnii universale a pedagogiei, așa cum altădată se produceau vaste procese de moralizare sau de convertire religioasă.” Volumul său, Unitatea pedagogiei contemporane, conține două părți distincte, una generală (omul și educația lui, pedagogia ca știință a educației), iar cea de-a doua tratează formele educației (educația fizică, morală, socială, estetică, religioasă și intelectuală). Fiecare formă a educației este tratată atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, respectiv sub forma actului didactic
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
autorul prefigurează conceptul pedagogic de mai târziu ,,educația permanentă” sau ,,educația pentru viață”. În fond, opțiunea pedagogică a lui Bârsănescu se cantonează pe devenirea personalității prin cultură și educație. Abordând didactica, pedagogul o consideră ca fiind doar o componentă a pedagogiei: ,,putem defini didactica în mod precis ca știință sau disciplină care studiază învățământul educativ”, ea nefiind altceva decât ,,numai un capitol al pedagogiei”. Problematica de bază a didacticii, conform opiniei sale, poate fi grupată pe trei mari capitole: psihologia didactică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
devenirea personalității prin cultură și educație. Abordând didactica, pedagogul o consideră ca fiind doar o componentă a pedagogiei: ,,putem defini didactica în mod precis ca știință sau disciplină care studiază învățământul educativ”, ea nefiind altceva decât ,,numai un capitol al pedagogiei”. Problematica de bază a didacticii, conform opiniei sale, poate fi grupată pe trei mari capitole: psihologia didactică (în fond psihologia copilului și premisele psihologice ale învățării), teoria instruirii (abordarea curriculelor școlare și a metodelor de predare-învățare-evaluare), deontologia dascălului. În realitate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prelucrarea informațiilor, generalizarea-sistematizarea-recapitularea cunoștințelor, valorificarea noilor cunoștințe. Față de pedagogii herbartieni, Bârsănescu nu admitea unicitatea și rigiditatea planului de lecție, ci dimpotrivă admitea flexibilitatea și adaptarea acestuia la specificul clasei, obiectului de învățământ, nivelului de vârstă al elevilor, mediul social etc.: ,,pedagogia contemporană constă în schimb să încline către planurile tip, în sensul că ea crede în nevoia de a se întocmi planuri model, care să varieze cu școala, cu clasa, materia și caracterul lecției.” Despre profesia de dascăl și misia acestuia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
toate manifestările internaționale.” Națiunea reflectă, în opinia lui Gusti, poporul ajuns la conștiința de sine, respectiv personalitatea istorică supraindividuală a acestuia. Investigațiile sale de tip monografic au evidențiat faptul că, pentru perioada interbelică, entitățile spre care trebuie să se focuseze pedagogia erau tineretul, ca și categorie socială, și satul românesc, ca și unitate socială. Ca ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, Gusti s-a comportat ca un adevărat sociopedagog, militând pentru un învățământ adaptat realităților sociale, reorganizat pe baza unei programe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin așa-numita ridicare culturală în mediul rural românesc. Stanciu Stoian (1900-1984) a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, obținând licențe separate în ambele specializări din Universitatea București. Doctoratul l-a promovat în sociologia educației cu teza Sociologia și pedagogia satului sub bagheta profesorului D. Gusti. Dintre lucrările sale de sociopedagogie, cele mai reprezentative sunt: Curente noi în pedagogia contemporană (în colaborare cu Iorgu Stoian, 3 ediții: 1931, 1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Filozofie, obținând licențe separate în ambele specializări din Universitatea București. Doctoratul l-a promovat în sociologia educației cu teza Sociologia și pedagogia satului sub bagheta profesorului D. Gusti. Dintre lucrările sale de sociopedagogie, cele mai reprezentative sunt: Curente noi în pedagogia contemporană (în colaborare cu Iorgu Stoian, 3 ediții: 1931, 1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma învățământului primar (1933), Copilul în literatură, în paralelă cu dezvoltarea psihologiei (1934), Școala superioară țărănească (1938), Probleme de ieri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iorgu Stoian, 3 ediții: 1931, 1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma învățământului primar (1933), Copilul în literatură, în paralelă cu dezvoltarea psihologiei (1934), Școala superioară țărănească (1938), Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești (1942), Sociologia și pedagogia satului (1943), Procesul educativ în satul Șanț din județul Năsăud (1941). În afara acestor lucrări, Stanciu Stoian este autorul unei programe analitice pentru învățământul primar, valabilă pentru așa-zisele ,,centre de viață”, conform instrucțiunilor formulate de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma învățământului primar (1933), Copilul în literatură, în paralelă cu dezvoltarea psihologiei (1934), Școala superioară țărănească (1938), Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești (1942), Sociologia și pedagogia satului (1943), Procesul educativ în satul Șanț din județul Năsăud (1941). În afara acestor lucrări, Stanciu Stoian este autorul unei programe analitice pentru învățământul primar, valabilă pentru așa-zisele ,,centre de viață”, conform instrucțiunilor formulate de D. Gusti și, apoi, refăcută
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai apoi de tezele sociopedagogice ale lui Dürkheim și D. Gusti. Din perspectivă sociologică, în viziunea lui Stoian fenomenul educativ se manifestă ca un fenomen obiectiv de esență socială, în sensul formării continue a omului și integrării acestuia în viață. Pedagogia, studiind procesul instructiv-educativ, trebuie să prezinte o anumită autonomie, chiar dacă fenomenul educației urmează să fie cercetat interdisciplinar. În acest caz, pedagogul român admitea că psihologia poate investiga problemele educaționale, dar considera că determinant în formarea educogenă a omului rămâne idealul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
potrivit tendințelor ei de perfecționare, adică nevoilor de rezolvare a contradicțiilor existente în sânul ei.” Stoian avea în vedere atât individualitatea copilului/elevului, cât și mediul social atunci când aborda formarea sa prin educație, dar insista pe studiul individualității copilului de către pedagogie prin utilizarea testelor și metodelor cunoscute, inclusiv procedeul testelor, cel mai eficient procedeu didactic fiind în optica sa metoda fișelor individuale. Prin aceasta din urmă, copilul poate fi investigat în intimitatea sa profundă, în locația sa ambientală, în proximitatea mediului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
analitică specială, structurată pe obiecte de învățământ și pe ,,centre de viață” sau ,,centre de interese”. O altă direcție de cercetare pedagogică a autorului a constat în elaborarea unui studiu privind evoluția curentelor pedagogice moderne și contemporane, precum și fixarea locului pedagogiei românești în pedagogia universală. În acest sens, profesorul Stoian a avut în vedere doar acele curente și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe obiecte de învățământ și pe ,,centre de viață” sau ,,centre de interese”. O altă direcție de cercetare pedagogică a autorului a constat în elaborarea unui studiu privind evoluția curentelor pedagogice moderne și contemporane, precum și fixarea locului pedagogiei românești în pedagogia universală. În acest sens, profesorul Stoian a avut în vedere doar acele curente și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
evoluția curentelor pedagogice moderne și contemporane, precum și fixarea locului pedagogiei românești în pedagogia universală. În acest sens, profesorul Stoian a avut în vedere doar acele curente și tendințe de inspirație sociologică în investigarea fenomenului educativ. În volumul Curente noi în pedagogia contemporană sunt abordate două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
două probleme speciale, prima teoretizează metoda ,,centrelor de interes” a lui Ovide Decroly, iar cea de-a doua se referă la abordarea ,,localismului educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui obiect de studiu, pedagogia, au elaborat manualele de specialitate adaptate la nevoile reale ale școlii și tot prin intermediul lor s-a format corpul didactic de specialiști - pedagogii. După desăvârșirea statului național unitar, școlile normale vor continua să joace un rol însemnat din perspectiva pedagogiei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educativ”. Școlile normale care au funcționat în perioada interbelică au pus practic bazele acestui obiect de studiu, pedagogia, au elaborat manualele de specialitate adaptate la nevoile reale ale școlii și tot prin intermediul lor s-a format corpul didactic de specialiști - pedagogii. După desăvârșirea statului național unitar, școlile normale vor continua să joace un rol însemnat din perspectiva pedagogiei - predominant herbartiană - dar. în întreg răstimpul dintre cele două războaie, mișcarea pedagogică a fost coordonată de universitățile noastre, întreg corpul didactic universitar și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogia, au elaborat manualele de specialitate adaptate la nevoile reale ale școlii și tot prin intermediul lor s-a format corpul didactic de specialiști - pedagogii. După desăvârșirea statului național unitar, școlile normale vor continua să joace un rol însemnat din perspectiva pedagogiei - predominant herbartiană - dar. în întreg răstimpul dintre cele două războaie, mișcarea pedagogică a fost coordonată de universitățile noastre, întreg corpul didactic universitar și seminariile lor pedagogice au reușit să formeze pleiada de învățători și profesori din învățământul secundar. Între profesorii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]