6,202 matches
-
Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză a tuturor. Burebista a intrat efectiv În conștiința românească la 1980. Până atunci, doar specialiștii știau câte ceva despre el (și nu prea multe). Mihai Viteazul, „unificatorul“, a fost eroul preferat al lui Ceaușescu. El i-a unit pe români și a căzut victimă străinilor, dublă lecție care trebuia reținută. Pe măsura accentuării naționalismului, creșteau nu numai meritele românilor, dar și „păcatele“ celorlalți. „Ceilalți“ erau vinovați pentru toate nereușitele sau Întârzierile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-l Întrebe pe cel din urmă dacă se simte onorat de companie; probabil că nu s-ar fi simțit). Mai târziu, Ceaușescu a revenit la regi — Însă la regii daci! —, ca și la voievozii români din Evul Mediu, „interlocutorii“ lui preferați fiind Burebista și Mihai Viteazul; din nou, așadar, o deplasare, de la mitologia luptei de clasă și a revoluției, la mitologia „Conducătorului“ și a unității Întregului popor În jurul lui. După 1989, s-au petrecut o serie de „Întoarceri“: regii, Brătienii (figuri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
kilometri nord de București, acolo unde se deschide În Munții Carpați o trecere Îngustă spre Transilvania. În marginea Sinaiei, Într-un peisaj alpin amintindu-i de țara sa natală, și-a Înălțat Carol I, cu grijă și dragoste, reședința lui preferată: Castelul Peleș, un colț de Germanie În inima României. Silueta zveltă a castelului, În stilul Renașterii germane, ascunde În interior un decor eclectic, juxtapunere a tot felul de stiluri, unic În felul lui, Însă Încărcat și apăsător; este un muzeu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nimici partea cea mai veche a Capitalei.<endnote id="4"/> Nimic nu mai trebuia să rămână (faza de maximă intensitate a demolărilor o reprezintă anii 1984-1986). A căzut (incredibil!) Mânăstirea Mihai Vodă, simbol al orașului, ctitoria lui Mihai Viteazul, domnitorul preferat al lui Ceaușescu. Dar nici Mihai Viteazul nu-i mai putea face umbră, și cu atât mai puțin i s-ar fi permis unei mânăstiri să strice perspectiva mărețului său palat. Biserica mânăstirii, ce e drept, a fost cruțată și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trecut mult și am început să mă-nvârt prin casă, salutând invitații în timp ce zdrăngăneam la chitară - ceea ce constituia și o stratagemă deșteaptă de a-i descuraja pe studenții mei să vorbească despre scrierile lor (întotdeauna unul dintre cele mai puțin preferate subiecte de conversație ale mele - iar în seara asta n-aveam chef să fiu iscodit: „Domnule Ellis, ați ajuns să citiți La ce mă gândeam când i-am luat-o la clanță?“). Și nici nu m-am dedat la nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Lauren și îl duse pe Mike cu mașina la urgențe“) și, în cele din urmă, deshidratare generalizată. Sună telefonul; am verificat numărul în timp ce mă uitam la computer. Era Binky, agentul meu literar. Am ridicat rapid receptorul. - Ce face autorul meu preferat? - O, pun pariu că le spui asta tuturor autorilor tăi. De fapt știu sigur. - E adevărat, dar, te rog, nu le spune și lor. - Promit. Probabil îți place s-o repeți. - De fapt unul dintre autorii mei preferați m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
autorul meu preferat? - O, pun pariu că le spui asta tuturor autorilor tăi. De fapt știu sigur. - E adevărat, dar, te rog, nu le spune și lor. - Promit. Probabil îți place s-o repeți. - De fapt unul dintre autorii mei preferați m-a sunat astăzi . - Și cine ar fi acela? - Jay. Binky făcu o pauză. „Mi-a spus că ai făcut-o lată de tot astă-noapte. - Chef de zile mari. Am făcut și eu o pauză, dându-mi seama de ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Alleni era o copie aproape identică a casei noastre - un palat minimalist și imaculat. Exista chiar și același candelabru în holul cu tavan înalt și aceeași scară curbată conectând cele două niveluri, iar Mitchell începu să ia comenzi pentru băutura preferată a fiecăruia după ce copiii dispăruseră în camerele lor, iar Jayne mi-a aruncat o privire când am comandat votcă și gheață; i-am întors privirea în joacă atunci când s-a dat pe brazdă și a comandat un pahar de vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
a fost ținută de un pediatru behaviorist care avusese mai multe apariții la televiziune, un canadian cu vorba domoală și părul argintiu care la un moment dat a sugerat o zi în care Fiecare Aduce la Școală Animăluțul de Pluș Preferat. Și după aplauzele politicoase am purtat mici discuții cu profesorii. Ni s-au prezentat eșantioane ale lucrărilor de artă ale lui Robby (toate peisaje lunare) și ni s-au comunicat aspectele pozitive (nu foarte multe) și unde mai trebuia lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un mare panou de geam, surprinzându-l pe tata într-un fotoliu, înconjurat de oglinzi și mobila bine lustruită. Se auzea și muzica din casă - o melodie pe care am recunoscut-o, The Sunny Side of the Street. Fusese cântecul preferat al bunicii mele și faptul că însemna ceva pentru tata m-a surprins și m-a mișcat, ceea ce a gonit pentru moment teama care mă cuprinsese. Însă reveni imediat când am realizat că tata habar n-avea că acest video
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Nu, nu, am zis, strâmbându-mă. Nu-i asta. Vroiam doar să te-ntreb despre păpușă... - Ce păpușă, omule? - Pasărea aia împăiată pentru fetița mea? am zis, încercând să sun ca un părinte responsabil și nu ca unul din drogații preferați ai lui Pete. Una din acele Terby, pentru ziua de naștere a fetiței mele? Se vindeau peste tot? Nu-ți amintești? - A, da, chestia aia scârboasă care-o voiai la disperare. - Da, exact, am zis, bucuros că Pete chiar își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce mi-a spus, fiind preocupat de alte lucruri ce mi le arătase. Voi lămuri și această chestiune. Matei din Fălticeni era nepotul lui Matei artistul și finul. Artistul venea la rude destul de des. Cred că acela era fotoliul lui preferat. Te-ar interesa? Încă odată te rog restituie cât mai curând cele două articole și spune ce să mai fac? Cu cele mai calde urări de sănătate ție și D-nei de la mine și soția mea. M. V. Pienescu </citation> <citation author
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte iubit de piteșteni, mai ales de tineret, că-i făcea pe plac, cântându-i arii preferate. Oscar Pursch a murit la Turtucaia În fruntea muzicii sale, pe care un neghiob de comandant o băgase În foc fără camuflaj, astfel că a oferit o țintă ideală inamicului. O bombă căzută În plin i-a rupt un picior
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
erotico-bahico-literare... La mansardă, o înghesuială de nedescris. Scaune aranjate în neorânduială, o masă lângă fereastra adânc tăiată în zid, aglomerată cu pahare de plastic și sticle de vin moldovenesc - Cabernet și Roșu de Purcari (soiuri faimoase în întreaga Rusie și preferate, aflu cu această ocazie, și de intelectualii Petersburgului, pe lângă, desigur, nelipsita vodcă). Un fum înecăcios de țigară învăluie încăperea. Rumoarea surdă abia de lasă să răzbată, ca într-un vis, vocile unor poeți locali care recită niște versuri într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și am sperat de-a lungul anilor ca injustițiile să fie scoase la lumină. Textul meu spune simplu: da, a fost așa, dar și altfel. De fapt, acestea sunt cuvintele la care țin mai mult: „dar și altfel”. Literatura mea preferată, indiferent de originea ei, mi-a dezvăluit același adevăr: da, lumea este așa cum se vede, dar ea poate fi și altfel. - Glenn Paterson, îți mulțumesc și îți doresc mult succes în proiectele tale. Interviu de VITALIE CIOBANU Chișinău-Dublin, aprilie 2001
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ei garsonieră pe care o ocupa într-un imobil de pe bulevard, vis-a-vis de Gazeta..., unde, la primul etaj, ocupau un apartament amicii ei literari, Paul Anghel și regizoarea Malvina Urșianu - mi-a oferit ceai și mi-a pus discurile ei preferate. Tita, cum spuneam, se afla în fața noastră în autobuz, alături de un tinerel la fel de negricios care, spre surpriza mea, auzind cele ce discutam noi doi, eu cu Cezar - noi aveam totdeauna una sau două teorii pe care le apăram cu aprindere
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
inerente, mai mult sau mai puțin. În primele ore ale prieteniei noastre, în vara lui ’58, după ce mi-a citit câteva poeme, nepublicabile în anii aceia, și după ce eu i-am „încredințat” ideile mele literare de taină și maeștrii mei preferați, înjurați de stalinism, ne-am gratificat ambii, reciproc, cu titlul „cel mai mare”. „Tu vei fi cel mai mare poet după război!”, i-am declarat lui Nini, iar el, curtenitor ca nimeni, mi-a replicat: „Iar tu vei fi, mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
haltă ținându-se cu mâinile de nas și fără a insista prea mult. Chateaubriand n-a stat mai mult de o săptămână. El a scos maximum de profit posibil de pe urma unei crize imobiliare locale, compunând o elegie pe tema sa preferată, ruinele. Norocul lui a fost că a nimerit într-o perioadă de acalmie. Cruciații erau deja departe, iar pelerinii și consulii încă nu-și făcuseră apariția în zonă. Nemusulmanilor le era în continuare interzis să cumpere terenuri și să clădească
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Liszt de Guy de Pentalis, dar și L'Ombre de la croix de Jean și Jérome Tharaud. Mai târziu (1927) aluzii la Keyserling și Freud. Probabil în pregătirea unui interviu (1928), în momentul în care lansa Hanu-Ancuței, Sadoveanu declara scurt: "Cărțile preferate acum? Începând cu Rușii și cu Zola la 18 ani, am trecut prin diferite serii de preferinți, uneori reînnoind lecturi, până ce am ajuns la istorie, memorii și clasici. Acum, de pildă, mă delectez cu Memoriile lui Beaumarchais. Iată o îndeletnicire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Popescu", dintr-o dată observ că adjectivul a devenit cel mai mare inamic al substantivului lângă care se trezește neașteptat, deși se acordă cu el în gen, număr și caz." Reflecții ca acestea pigmentau în 1940 Divanul persian, una dintre cărțile preferate ale prozatorului vârstnic. VIII Privirea lui Sadoveanu se distribuie în toate unghiurile; creatorul și omul public se manifestă în ipostaze tipice, trecând de la chestiuni de ortografie la păreri despre modă, de la probleme de arhitectură la moravuri sociale, la "Politicale", ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care-l arată titlul; Olanda, impresii de călătorie, Împărăția Apelor, nuvele pescărești: toate vor apărea la Cartea Românească. Hanu Ancuței apare acuma, în sărbători. Nu lucrez la nici o piesă de teatru. Nu-mi recunosc aptitudini pentru acest gen literar. Cărțile preferate acum? Cărțile vârstei. Începând cu Rușii și cu Zola la 18 ani, am trecut prin diferite serii de preferinți, uneori reînoind lecturi, până ce am ajuns la istorie, memorii și clasici. Acuma, de pildă, mă delectez cu Memoriile lui Beaumarchais. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Moldova se produce grâu, atât cât este necesar pentru hrana zilnică, dar nu mai mult, deoarece creșterea vitelor este ocupația cea mai productivă din toate punctele de vedere. Până la reforma lui Cuza din 1864, a prevalat creșterea vitelor. Erau preferate vitele deoarece transportul lor nu ridica problemele pe care îl reprezenta transportul grânelor sau al altor produse. Vitele se deplasau singure, ele se vindeau în târgurile din țară, dar și în străinătate. Unul dintre veniturile însemnate ale domniei îl constituia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
construit, în 1496, o nouă curte nu departe de biserica înălțată în 1942. În timp ce unele curți existente în secolul al XV-lea s-au ruinat, cea de la Hârlău a dăinuit datorită și faptului că aici a fost una dintre reședințele preferate ale lui Ștefan cel Mare. După campania din 1497, domnul a slobozit oastea cu porunca să se strângă iarăși de Sfântul Nicolae la Hârlău, unde a făcut ospăț tuturor boierilor săi și le-a oferit vitejilor daruri scumpe. Aici s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Gheorghiev, cu toate că încă adolescent a rămas fără tată. Un prim factor favorizant a fost ambientul familial, și o mamă de un profesionalism deosebit, care i-a vegheat pașii în școala primară și liceu orientându-l spre înclinația sa preferată: matematica. Al doilea factor favorizant a fost Liceul de băieți din orașul Bolgrad unde, ca elev al unor profesori de matematică, cu o pregătire de excepție, i-au hotărât definitiv opțiunea vieții. Un alt factor a fost școala matematică ieșeană
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
întreprins diverse strategii pentru recuperarea domniei. La începutul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș (1541-1546), se cunosc două călătorii la Huși: la 15 martie 1543 și 4 aprilie 1545. În 1546, curtea domnească de la Huși redevenea reședință preferată, dar după Hârlău. Prezența voievodului aici este atestată de 36 de ori, în numai două luni: 4 aprilie-4 iunie. I. D. Marin a întocmit o statistică privind localitatea de emitere a documentelor, întrucât unde se afla domnul, acolo se găsea și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]