19,544 matches
-
preferințe minmax se definesc două condiții libertariene: libertarianism non-minmax 1 1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat;, adică 1m este angajat full-time și 2m este angajat part-time
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era anularea sau negarantarea drepturilor. Din motive pe care le voi discuta pe larg în secțiunea 6.2, voi urma o altă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era anularea sau negarantarea drepturilor. Din motive pe care le voi discuta pe larg în secțiunea 6.2, voi urma o altă cale, aceea de a trata condiția Pareto ca responsabilă pentru inconsistență. De aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Din motive pe care le voi discuta pe larg în secțiunea 6.2, voi urma o altă cale, aceea de a trata condiția Pareto ca responsabilă pentru inconsistență. De aceea, în enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție libertariană coerentă și care acordă decisivitățile pe toate x variantele , condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto ca responsabilă pentru inconsistență. De aceea, în enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție libertariană coerentă și care acordă decisivitățile pe toate x variantele , condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de posibilitate: există o FDS care satisface U, P, și Lmr (pentru demonstrație, vezi 6.1.4*). 6.1.5. Amendarea condiției Pareto prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de posibilitate: există o FDS care satisface U, P, și Lmr (pentru demonstrație, vezi 6.1.4*). 6.1.5. Amendarea condiției Pareto prin preferințe disjunct-monotone Fundamentul acestei alterări a condiției Pareto este acela că paradoxul libertarian are o caracteristică mai puțin evidentă: x aspectele perechilor de pe care se aplică procedura paretiană (cele în care avem unanimitate) sunt incoerente cu x aspectele din decisivitatea(tățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă 0 lui 1 apoi, pe 1 lui 0 și invers, lewd preferă mai întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întâi pe 1 lui 0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0, apoi, pe 0 lui 1. Acesta este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este motivul inconsistenței dintre condiția libertariană, cea Pareto și raționalitatea socială atunci când domeniul funcției de preferință este nerestricționat. Pentru a elimina această problemă, propun condiționarea criteriului paretian de categoria preferințelor disjunct-monotone. Acestea sunt preferințe care mențin pe întreg profilul de preferință același raport între x aspecte . În cazul anterior discutat, prude și lewd fie pot prefera 0 lui 1, fie invers, niciodată însă ambele<footnote Aceasta pentru că ar însemna că odată preferă să lectureze cartea, în vreme ce altă dată preferă să nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y deasupra lui x, lewd preferă, în sfera sa personală, să lectureze cartea. Totuși, ierarhizând pe x deasupra lui y, în sfera publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
publică, preferă să nu o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o citească. footnote>. Caracterul de monotonie este dat de faptul că se permit doar preferințele care au același sens pe x aspecte . Cum acestea pot fi fie crescătoare, fie descrescătoare, avem și caracterul de disjuncție. Aceste preferințe sunt diferite de preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele libertariene minimal raționale deoarece tranzitivitatea nu cere monotonie. Acest aspect este clar în următorul exemplu: presupunem că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele profiluri care sunt disjunct-monotone și a) să le ignore pe celelalte, transformând în preferințe sociale doar decisivitățile libertariene; b) să le transforme pe celelalte în așa fel încât să fie consistente cu cele din decisivitățile libertariene. Această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că avem 0 preferat lui 1, preferat lui 0,5. Tranzitivitatea este satisfăcută în vreme ce monotonia nu. Dacă impunem criteriului Pareto să transforme în preferință socială doar acele profiluri care sunt disjunct-monotone și a) să le ignore pe celelalte, transformând în preferințe sociale doar decisivitățile libertariene; b) să le transforme pe celelalte în așa fel încât să fie consistente cu cele din decisivitățile libertariene. Această soluție rezolvă paradoxul pentru toate cazurile discutate în secțiunea anterioară și recurge la ierarhizarea etică pe care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul) lui Sen este incoerent. Altfel spus, deoarece condiția libertariană a lui Sen permite preferințele condiționale, alocarea drepturilor individuale este imposibilă în anumite situații. De aceea, dacă dorim un sistem de drepturi funcțional, trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru regula număr al decisivităților egal cu cel al x variantelor , aceea de a funcționa pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care introduc aici problema externalităților este acela că îmi va furniza un cadru mai clar pentru argumentul pe care doresc să-l formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]