6,015 matches
-
de comportament se formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
formează și se consolidează în special la vârsta adolescenței (Finer și Henshaw, 2006, pp. 90-96; Windle și colab., 2008, pp. S273-S289), iar factorii care potențează aceste comportamente trebuie bine înțeleși pentru a putea fi dezvoltate programe de prevenție. Termenul de prevenție include orice activitate care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest concept. Profesioniștii din
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care vizează modificarea, reducerea sau întârzierea inițierii consumului de alcool, tutun și droguri într-o anumită perioadă de timp. Deși această definiție pare unanim acceptată, cercetătorii, politicienii și practicienii înțeleg în mod diferit acest concept. Profesioniștii din domeniul sănătății definesc prevenția ca fiind orice activitate de reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
domeniul sănătății definesc prevenția ca fiind orice activitate de reducere a cererii menită să modifice comportamentul și astfel să reducă dorința de a fuma, bea alcool sau consuma droguri. În multe situații, această abordare se limitează doar la activitatea de prevenție primară. Scopurile ei generale sunt: * promovarea non-uzului sau abstinenței; * ajutarea tinerilor să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să refuze consumul de substanțe psihoactive; * informarea tinerilor asupra riscurilor consumului/abuzului de substanțe psihoactive; * întârzierea debutului în consum, în special în cazul drogurilor licite, ca alcoolul si tutunul; * promovarea alternativelor sănătoase, non-drog. Este extrem de important a corela activitatea de prevenție cu mediul cultural în continuă schimbare al tinerilor si cu modificările pattern-urilor de consum. Pe măsură ce grupul de adolescenti înaintează în vârstă, se impune diferențierea în patru categorii: * grupul de tineri care nu au recurs niciodată la droguri și au
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se gândesc să repete această experiență în viitor; atitudinea lor în ceea ce privește drogurile este una pozitivă; * consumatorii curenți care au recurs la droguri, intenționează să continue consumul și care au o atitudine pozitivă asupra drogurilor. Conform teoriei moderne, obiectivele activității de prevenție ar trebui să fie întărirea factorilor protectori și diminuarea factorilor de risc. Ambele grupe de factori ar trebui corelate cu fondul genetic al individului, cu personalitatea sa, precum și cu mediul familial, social și fizic din care face parte. Activitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ar trebui să fie întărirea factorilor protectori și diminuarea factorilor de risc. Ambele grupe de factori ar trebui corelate cu fondul genetic al individului, cu personalitatea sa, precum și cu mediul familial, social și fizic din care face parte. Activitatea de prevenție este înțeleasă, în general, ca fiind o activitate de reducere a ofertei. Cu cât substanțele psihoactive sunt mai puțin disponibile, cu atât scade probabilitatea inițierii consumului de drog. Exemple de prevenție prin reducerea ofertei sunt: controlul prețurilor și impozitarea (alcool
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
social și fizic din care face parte. Activitatea de prevenție este înțeleasă, în general, ca fiind o activitate de reducere a ofertei. Cu cât substanțele psihoactive sunt mai puțin disponibile, cu atât scade probabilitatea inițierii consumului de drog. Exemple de prevenție prin reducerea ofertei sunt: controlul prețurilor și impozitarea (alcool, tutun), limitarea accesului (de exemplu, interzicerea vânzării de alcool sub vârsta de 18 ani), creșterea siguranței publice și, bineînțeles, aplicarea legilor. Acest tip de abordare poate lua diverse forme, de la amenzi
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcool sub vârsta de 18 ani), creșterea siguranței publice și, bineînțeles, aplicarea legilor. Acest tip de abordare poate lua diverse forme, de la amenzi pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului, până la prohibiția totală (SUA). O altă abordare a programelor de prevenție pune accent pe creșterea conștientizării pericolului și pe promovarea stilurilor de viață sănătoase în rândul tinerilor și al populației în general. Aceste activități includ campanii de informare publică, suport financiar pentru activitățile de prevenție și formare a profesioniștilor în educație
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
O altă abordare a programelor de prevenție pune accent pe creșterea conștientizării pericolului și pe promovarea stilurilor de viață sănătoase în rândul tinerilor și al populației în general. Aceste activități includ campanii de informare publică, suport financiar pentru activitățile de prevenție și formare a profesioniștilor în educație și care activează în organizații sociale și de sănătate. Programele de prevenirea la scară largă, au menirea de a aduce informații utile referitoare la efectele negative pe care comportamentul de risc le implică, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante (Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de prevenție dezvoltate în școli include stimularea relațiilor pozitive cu egalii (de exemplu, promovarea
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de prevenție este creșterea performanțelor școlare și întărirea legăturilor elevilor cu școala prin conferirea unui sentiment de apartenență și succes, reducându-se astfel pericolul abandonului școlar. Majoritatea programelor de prevenție dezvoltate în școli include stimularea relațiilor pozitive cu egalii (de exemplu, promovarea activă a activităților sportive, promovarea unui mediu tolerant, nonviolent) și o componentă normativă, destinată a corecta percepția greșită conform căreia majoritatea elevilor ar consuma droguri. Atunci când elevii cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oferta de drog. (OMS, 2001). Programele de intervenție ar trebui astfel proiectate încât să reducă efectele comportamentelor de risc și să mărească efectele comportamentelor protective. Analiza literaturii de specialitate (tabel 7) aduce în atenție factorii de risc și factorii de prevenție atunci când se proiectează modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție Nivel Factori de risc Factori protectivi Individual/ grup de prieteni Asocierea cu prieteni/colegi care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și tot 25% au probleme în îndeplinirea sarcinilor. Indiferent de abordările terapeutice sau de substanțele farmacologice recomandate, o cercetare efectuată la nivel european pe o perioadă de 10 ani a ajuns la concluzia că nici tratamentul și nici măsurile de prevenție în toți acești ani nu au avut un efect substanțial asupra consumului de droguri. (Reuter, P, 2009, pp. 510-517). Multe dintre încercările de dezintoxicare de heroină sfârșesc prin dependență de metadonă. (Schwartz, R., și colab., 2008, p. 396). Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liceu, colegiu/universitate presupune noi confruntări în plan social, cum ar fi necesitatea de a se adapta unui grup mai larg de egali. Aceasta este perioada când ei devin mai predispuși la a experimenta pentru prima dată efectele drogurilor. Factorul prevenție joacă un rol foarte important. Astfel, din discuțiile cu profesorii, reiese că în fiecare școală se desfășoară programe de informare, de sensibilizare, conștientizare privind consumul de substanțe și efectele acestora. Activitățile de prevenire se desfășoară atât prin implicarea directă a
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ani). Colaborare cu Centrul Regional al ANA-Pauză fără fumat, Safe driving, Mesajul meu antidrog, Reprezentanți ai IPJ care vin și desfășoară activități, orele de dirigenție, consiliul elevilor (profesor, matematică, 34 ani). Cursuri speciale de instruire punând foarte mult accentul pe prevenție, care, consider eu că, este mult mai eficace în această situație (profesor, geografie, 47 ani). Am participat la campania națională "Alcoolul nu te face mare". Programul s-a implementat în toate clasele de liceu și chiar și la clasa a
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
tristețe spun că sunt foarte rari cei care trec pragul școlii în acest interval. E păcat că părinții uită ce rol fundamental joacă. Poate că și realitatea socială îi împinge la această uitare (profesor, socio-umane, 51 de ani)". Programele de prevenție pot crește influența factorilor protectori asupra copiilor prin educarea părinților în sensul unei mai bune comunicări intrafamiliale, stabilirii de reguli ferme și precise și formării de aptitudini parentale. Cercetările au arătat că părinții trebuie să-și asume un rol mai
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
3% dintre liceeni. Prietenii sunt motivul pentru care se consumă droguri în opinia a 66,9% dintre liceeni, iar teama de responsabilitate este motivația adusă în prim plan de 27,5% dintre elevii participanți la studiu. 5.2. Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții Dacă familia este sursa de informare, cu privire la droguri, menționată de doar 17,5% dintre liceeni, iată că, în cazul procesului de prevenire și combatare al drogurilor ,familia ar trebui să fie principalul actor în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
73,6%). Specialiștii din ONG-uri sunt o altă categorie de factori cu impact asupra subiectului consumul de droguri și au cumulat 66,3% de procente ca fiind categoria de factori ce ar trebui să se implice în procesul de prevenție și combatare a consumului de stupefiante. Alte categorii de actori ce ar trebui să se implice, din punctul de vedere al liceenilor participanți la studiu, sunt: prieteni (56,1%), profesorii (55,2%) și colegii (41,5%). Putem observa că din
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Mai rău cu gardienii că-ți fac proces-verbal și-l dau la directoare. Dacă te prind, exmatriculare 3 zile și muncă în folosul comunității; dar în fața școlii nu-s probleme (elev, 16 ani, liceu tehnic)". Referindu-se la programele de prevenție realizate, în școală, prin intermediul altor instituții, profesorii sunt de părere că acestea pot avea un impact pozitiv doar dacă sunt implicați în egală măsură elevii și familiile acestora. Percepția este că aceste programe nu sunt eficiente și că ele ar
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că aceste programe sunt eficiente (profesor, matematică, 51 de ani). Nu știu cât ajută. Fumători tot vor fi în școală (profesor, psihologie, 38 de ani). Nu știu cât de mult elevii au dat importanță acestor programe, dar cred ca cea mai bună metodă a prevenției în aceste condiții o reprezintă relația dintre parinți și elevi (profesor, geografie, 57 de ani). Impactul a fost unul pozitiv, mulți elevi înțelegând că există și alte modalitați de a fi cool (cum spun ei), prin programul cu părinții am
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
profesor, socio-umane 35 ani). Nu... Au privit cu dispreț...Când se mai derulau programe privind prostituția, traficul de carne-vie, astea mai degrabă impresionau... dar cu alcoolul, se distrau copios (profesor, istorie 57 de ani)". Perspectiva elevilor asupra eficienței campaniilor de prevenție este diferită de cea a profesorilor. Dacă ar vrea să nu mai fumeze nimeni în fața școlii s-ar impune altfel de măsuri - așa, doar dacă trece profu' de română le ia țigările, sau strigă de la geam să se mute mai
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
instituțiilor specializate în "Prevenirea, combaterea și tratamentul consumului de substanțe" este scăzut. Deși majoritatea profesorilor spun că majoritatea profesorilor spun că elevii sunt informați, doar un procent de 18,4% dintre elevii de la liceu cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri. 56,8% nu cunosc astfel de instituții sau organizații, iar 24,8% au refuzat sau nu au știut ce răspuns să ofere la acest item. Figura 44: Instituțiile specializate pentru oferirea de servicii în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
răspuns să ofere la acest item. Figura 44: Instituțiile specializate pentru oferirea de servicii în scopul prevenirii și tratamentului consumului de substanțe (din perspectiva elevilor) Agenția Națională Antidrog este instituția cea mai frecvent menționată, de către elevi, în ceea ce privește înstituțiile implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri cu un procent de 59,0% . Ponderea mare poate fi explicată prin programele de intervenție pe care aceasta le implementează atât în spațiul școlar, cât și în cel recreațional. Poliția este menționată cu un procent
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drogurilor a fost menționată de 29,2% dintre liceeni consumatori de substanțe stupefiante (Vezi Anexa 3 - locuri/persoane de unde pot fi procurate drogurile din perspectiva consumatorilor de droguri). Procentul liceenilor consumatori de droguri care cunosc instituții și organizații implicate în prevenția și combaterea consumului de droguri se ridică la doar 20,4 puncte procentuale. Printre intituțiile menționate se regăsesc: Agenția Națională Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Poliția și Organizația "Alături de Voi". Principale măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]