6,400 matches
-
țarul Alexandru I să rămână în cadrul Sistemului Continental și să renunțe la amenințarea unui atac împotriva Poloniei. "Grande Armée" condusă de francezi, formată din 650.000 de soldați, a traversat râul Niemen pe 23 iunie 1812. În Rusia a fost proclamat Războiul Patriotic, în vreme ce Napoleon proclama un al doilea război polonez, dar, împotriva așteptărilor polonezilor, care asiguraseră aproximativ 100.000 de oameni pentru Marea Armată, împăratul a evitat să le facă orice promisiune, sperând să poată negocia cu Rusia, cu Polonia
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
în cadrul Sistemului Continental și să renunțe la amenințarea unui atac împotriva Poloniei. "Grande Armée" condusă de francezi, formată din 650.000 de soldați, a traversat râul Niemen pe 23 iunie 1812. În Rusia a fost proclamat Războiul Patriotic, în vreme ce Napoleon proclama un al doilea război polonez, dar, împotriva așteptărilor polonezilor, care asiguraseră aproximativ 100.000 de oameni pentru Marea Armată, împăratul a evitat să le facă orice promisiune, sperând să poată negocia cu Rusia, cu Polonia ca monedă de schimb. Rusia
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
românilor în sens invers. Înainte de Primul Război Mondial întreaga Transilvanie a fost parte a Imperiului Austro-Ungar (multinațional), care s-a dezintegrat după război în state naționale. La 1 decembrie 1918 românii transilvăneni întruniți în Marea Adunare de la Alba Iulia au proclamat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului la Regatul Român. Această decizie a fost făcută publică prin Declarația de la Alba Iulia. La 10 septembrie 1919 a fost încheiat la Saint- Germain en Laye tratatul cu Austria (semnat de România la 9
Transilvania de Nord () [Corola-website/Science/304572_a_305901]
-
Compozitorul a crezut de cuviință să se dezvinovățească față de „prietenii germani” invocând recunoștința pe care o purta Franței. Bătălia de la Sedan a pus capăt la 2 septembrie 1870 celui de-al Doilea Imperiu. Pe data de 4 septembrie s-a proclamat republica. Offenbach a luat calea exilului, ajungând de la Bordeaux la Milano, cu o escală la San Sebastian, unde se i stabilise temporar familia. În februarie 1871 opinia publică de la Paris s-a arătat indignată de faptul că „prusacul” Offenbach mai
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
în bătălia de la Šiauliai din 1236. În 1250, Mindaugas încheie o înțelegere cu Ordinul Teutonic, iar anul următor trece la creștinism, fiind botezat în prezența episcopului de Chełmno. Pe 6 iulie 1253, Mindaugas este încoronat rege al Lituaniei și se proclamă "Regatul Lituaniei". Ulterior, acesta este asasinat de nepotul său, Treniota, și urmează o perioadă de revenire la religia inițială. În 1241, 1259 și 1275, regatul este jefuit prin mai multe atacuri ale Hoardei de Aur. În 1316, Gediminas, cu sprijinul
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
încheie pacea cu Rusia. Astfel, Germania este nevoită să permită dsfășurarea Conferinței de la Vilnius, unde, pe 18 - 22 septembrie 1917, s-a întrunit Consiliul Lituaniei. La 16 februarie 1918 este adoptată Declarația de Independență a Lituaniei, prin care țara este proclamată independentă, pe principii democratice. Cu toate acestea, germanii, care încă ocupau Lituania, nu au acceptat acest act, iar lituanienii, pentru a împiedica anexarea țării în Imperiul German, îl aleg pe Wilhelm de Württemberg-Urach, originar din Monaco, ca rege care devine
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
insurecțională împotriva lui Smetona. Același eșec îl resimte Voldemaras care, evoluând independent față de președinte, este nevoit să demisioneze. Încearcă să revină la putere de trei ori în 1930 și o dată în 1934. În mai 1928, Smetona, fără vreo autorizare parlamentară, proclamă a cincea constituție provizorie, care acorda puteri depline președintelui și partidului acestuia, Uniunea Națională Lituaniană. Smetona își asumă titlu de "tautos vadas" (conducător al națiunii) și treptat începe să își clădească cultul personalității. Când Partidul Nazist vine la putere în
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
Uniunea Sovietică (22 iunie 1941), o parte a populației lituaniene, sub conducerea Frontului Activist Lituanian, se ridică împotriva regimului de ocupație sovietic și declară independența țării. Această mișcare insurgentă s-a numit ulterior "Insurecția din Iunie". Pe 23 iunie se proclamă "Guvernarea Provizorie a Lituaniei", care fusese constituită în secret încă de pe 24 aprilie și conținea membrii ai Frontului Activist. Premier a fost desemnat Juozas Ambrazevičius. Această guvernare a avut o viață scurtă, fiind dizolvată la 5 august, deoarece țara intrase
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
În decembrie 1989, Partidul Comunist Lituanian își declară independența față de PCUS și ulterior își schimbă denumirea în "Partidul Muncitoresc Democrat Lituanian". La începutul anului 1990, candidații susținuți de mișcarea reformistă "Sąjūdis" câștigă alegerile pentru Sovietul Suprem al Lituaniei, organ care proclamă, la 11 martie 1990, independența țării. Astfel, Lituania este prima din țările sovietice care se declară independentă. Vytautas Landsbergis este șeful statului, iar Kazimira Prunskienė premier. Pe 15 martie, Uniunea Sovietică solicită revocarea independenței și adoptă sancțiuni economice și politice
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
regimului considerat a fi doar o marionetă, indiferent dacă majoritatea cetățenilor statului respectiv sunt la curent sau nu cu respectiva caracterizare. De multe ori, un regim proclamat marionetă capătă această caracterizare din partea unui alt regim rival, care încearcă să se proclame legitim, în comparație cu primul, "marioneta", care ar fi astfel lipsit de legitimitate. De exemplu, fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei, fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
regim proclamat marionetă capătă această caracterizare din partea unui alt regim rival, care încearcă să se proclame legitim, în comparație cu primul, "marioneta", care ar fi astfel lipsit de legitimitate. De exemplu, fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei, fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt marioneta unei supraputeri: Statele Unite, respectiv Uniunea Sovietică. Un stat vasal poate fi instituit ca urmare a unei înfrângeri militare, când puterea câștigătoare nu are suficientă
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
încearcă să se proclame legitim, în comparație cu primul, "marioneta", care ar fi astfel lipsit de legitimitate. De exemplu, fiecare dintre cele două Corei folosesc o retorică prin care se proclamă singurul reprezentant legitim al populației peninsulei, fiecare dintre cele două guverne proclamându-l pe celălalt marioneta unei supraputeri: Statele Unite, respectiv Uniunea Sovietică. Un stat vasal poate fi instituit ca urmare a unei înfrângeri militare, când puterea câștigătoare nu are suficientă forță militară pentru a control în totalitate statul înfrânt, sau nu are
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
nerecunoscute pe plan internațional, a căror existență este datorată exclusiv protecției unor state puternice din vecinătate. (De exemplu Abhazia, Ciprul de Nord, Osetia de Sud, Republica Moldovenească Transnistreană, etc.) În deceniile al optulea și al nouălea, în Africa de Sud au fost proclamate patru bantustane. Toate patru au fost reincorporate în Africa de Sud în 1994. Listă (incompletă) a statelor marionetă:
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
al Zemstvei din Orhei. În această din urmă funcție, la întrunirea anuală din 18 martie 1918, el a exprimat dorința întregii adunări, de unire a Basarabiei cu România, dar n-a putut fi prezent la ședința Sfatului Țării care a proclamat solemn Unirea. După exemplul armenilor din Moscova, la începutului lui decembrie 1917, în Chișinău, reprezentanții armenilor basarabeni de toate confesiunile (apostolici, ortodocși, catolici, protestanți) au înființat un organism de apărare a intereselor naționale și materiale ale etniei, NaCoBa (Comitetul Național
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
mondial, Austro-Ungaria s-a dezmembrat. La sfârșitul anului 1918, a apărut statul independent Cehoslovacia, compus din teritoriile Regatului Boemiei. Deputații germani din Boemia, Moravia și Silezia din "Reichsrat" (parlamentul imperial) au refuzat să recunoască noul stat. În schimb, ei au proclamat unirea tuturor regiunilor locuite de etnicii germani într-o nouă republică Austria Germană, care, la rândul ei urma să se unească cu Germania. Au fost stabilite patru guvernorate și unitățile teritoriale respective: Aceste patru unități administrative au fost desființate de
Sudetenland () [Corola-website/Science/304647_a_305976]
-
Au fost stabilite patru guvernorate și unitățile teritoriale respective: Aceste patru unități administrative au fost desființate de trupele cehoslovace în același an. Anumite colectivități minoritare germane din Moravia, inclusiv cele din Brno, Jihlava și Olomouc, au încercat de asemenea să proclame unirea cu Austria Germană, dar au eșuat în tentativa lor. Tratatul de Saint-Germain din 1919 consfințea formarea noului stat cehoslovac, care includea și teritoriile locuite de minoritatea germană. În conformitate cu rezultatele recensământului din 1921, în toată Cehoslovacia trăiau 3.123.000
Sudetenland () [Corola-website/Science/304647_a_305976]
-
de ocupație american, britanic și francez, așa cum fuseseră stabilite în 1945. Deși nu era parte oficială a Germaniei Occidentale, partea apuseană a Berlinului era integrată în multe privințe cu statul vest-german. Sectorul sovietic a devenit cunoscut ca Berlinul Răsăritean, fiind proclamat de autoritățile comuniste est-germane capitală a statului comunist german. Aliații occidentalli nu au recunoscut niciodată statutul de capitală a Berlinului de Est, considerând întreg orașul ca un tot, aflat din punct de vedere legal sub regimul ocupației celor patru puteri
Berlinul de Vest () [Corola-website/Science/304669_a_305998]
-
a Berlinului, așa cum fusese stabilit în 1945. Sectoarele american, britanic și francez au devenit Berlinul de Vest, care în multe privințe era "de facto" parte a Germaniei Occidentale. În ciuda statutului său de oraș aflat sub ocupație, Berlinul Răsăritean a fost proclamat capitala nou proclamatului stat socialist Germania Răsăriteană. Începând cu 13 august 1961 și până la 9 noiembrie 1989, jumătatea estică a Berlinului a fost separată de cea apuseană de Zidul Berlinului. Denumirea oficială est-germană a orașului a fost simplu "Berlin" sau
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
oamenilor că sclavi și a militat pentru obținerea drepturilor politice a celor săraci. A temperat guvernarea, racandu-o răspunzătoare. A favorizat ideea egalității sociale în față legii. Însă tiranii stăteau la panda. La 30 de ani după Solon, Pisistrate s-a proclamat tiran, dar a avut un rol major în dezvoltarea politică și economică a Atenei. A considerat că oamenii ar fi mai fericiți dacă ar fi răsplătiți. A comis trei tentative de a prelua puterea. Prima dată s-a rănit singur
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
an. Duminică, 31 octombrie 2010, papa Benedict al XVI-lea i-a anunțat pe credincioșii adunați în Piața Sfântul Petru din Roma cu privire la beatificare (în limba italiană): "Ieri, în catedrala din Oradea Mare în România, cardinalul Peter Erdö l-a proclamat fericit pe Szilárd Bogdánffy, episcop și martir. În 1949, când avea 38 de ani, el a fost consacrat episcop în clandestinitate și apoi arestat de regimul comunist din țara sa, România, fiind acuzat de conspirație. După patru ani de suferințe
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
Armenească și RSS Georgiană. Constituția RSS Azerbaidjene a fost aprobată la Congresul Sovietelor Azere din 14 martie 1937. Pe 19 noiembrie 1990, RSS Azerbaidjană a fost redenumită "Republica Azerbaidjan", rămânând în cadrul URSS-ului încă un an, inainte de a-și proclama independența. În cadrul structurilor militare sovietice, cu puțin timp mai înainte de disoluția Uniunii Sovietice, Azerbadjanul găzduia pe teritoriul său peste 60.000 de militari, (forțe terestre, navale și aeriene). Cea mai importantă formațiune militară de pe teritoriul azer era Armata a 4
Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană () [Corola-website/Science/303511_a_304840]
-
acesteia este catalogat de istorici ca simplă legendă. Rapoartele arheologice privind ultimele decenii ale stăpânirii romane demonstrează urme evidente ale decăderii în lumea urbană, monedele turnate după anul 402 fiind destul de rare. Astfel, momentul în care Constantin al III-lea, proclamat împărat de către trupele sale în 407, a trecut Canalul Mânecii cu ultimele trupe aparținând garnizoanei din Britania, reprezintă sfârșitul efectiv al Angliei romane. Britania rămâne practic lipsită de apărare, Constantin fiind mai târziu ucis în luptă. În 410, împăratul Honorius le
Anglia anglo-saxonă () [Corola-website/Science/303494_a_304823]
-
de Witan, o adunare de nobili care reprezentau interesele comunității. În aceași timp, William de Normandia, descendentul lui Ethelred și al soției lui Knud, Emma, pretindea că tronul îi aparține. Un alt pretendent era regele Harald al Norvegiei, care fusese proclamat rege în York și plănuia cucerirea întregii Anglii. Harold Godwinson l-a înfrânt pe Harald al Norvegiei sprijinit de fratele renegat al lui Harold, Tostig, la Bătălia de la Podul Stamford, dar a murit la Hastings în lupta dintre armata sa
Anglia anglo-saxonă () [Corola-website/Science/303494_a_304823]
-
Piața Victoriei, fostă Piața Operei, este una din piețele centrale ale municipiului Timișoara, locul în care Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber din România. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera, iar la sud Catedrala Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește "Corso", iar cea de pe stânga "Surogat". Ambele
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
la Rio de Janeiro, iar colonia a fost ridicată la rang de regat. Ioan al VI-lea a revenit la Lisabona din cauza revoluției liberale din 1820 în timp ce fiul său Pedro a devenit regent al Braziliei. În 1822, el s-a proclamat împărat al Braziliei sub numele de Pedro I. Politica centralizată a suveranului a dus la mișcări insurecționale și, în 1832, el a fost obligat să abdice în favoarea fiului său Pedro al II-lea. În 1835, în întreaga Americă de Sud
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]