7,890 matches
-
internaționale. Am apelat apoi la imamul Abdul Feisal, bazându-mă pe înțelepciunea sa și dorind ca ciorna să fie citită și din perspectiva unui musulman. Acesta mi-a răspuns la rugăminte amânându-și celelalte activități, citind întreaga carte, comentând în profunzime fiecare capitol, corectând semnele de punctuație și binecuvântându-mă pe mine și pe cei dragi toate acestea în numai patru zile. Nici el nu este de acord cu tot ce am scris în aceste pagini, dar, datorită contribuției sale, acest
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
lucrat la ferma mea. Bill, care îmi redacta discursurile în perioada în care am lucrat în cadrul guvernului, a dus o mare parte din greul acestei cărți, m-a ajutat să o scriu, m-a îndemnat să gândesc cu mai multă profunzime și a contribuit cu multe idei personale. Elaine Shocas, fostul meu șef de stat major din cadrul Departamentului de Stat, m-a ajutat în mod considerabil prin citirea repetată și atentă a manuscrisului, cât și prin sugestiile și sfaturile sale prudente
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
seriozitate. În orice caz, lăsate la nivelul lor "mitofor", nu se înțelege prea bine funcția organizațională și socială a RP, deși această artă a comunicării are multe de oferit în acest sens. Ceea ce se ratează în astfel de perspective este profunzimea și seriozitatea "jocului" social în care sunt implicați consilierii de imagine, abordarea culturală fiind concepută la nivelul sau cel mai puțin semnficativ. Există însă și perspective ceva mai comprehensive legate de influență RP asupra culturii organizaționale. Una dintre ele este
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
fine, putem observa implicările noncomunicării, pornind de la celebrele axiome ale comunicării expuse de către reprezentanții școlii de la Palo Alto. În fine, o distincție cu aspect funcțional: activitatea de RP nu ar trebui să fie confundată cu activitatea de relații cu publicul. Profunzimea și calitatea deschiderii organizațiilor față de publicurile lor nu ar putea fi atinse prin activitatea, necesară și ea, dar strict formalizata, de relații cu publicul. Relațiile cu publicul reprezintă nivelul cel mai direct, dar și cel mai superficial (strict circumscris la
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
-si demonstra bună documentare și perspicacitatea, punând organizația într-o lumină proastă. Analiza de continut Aceasta este o metodă de cercetare care poate fi folosită atât în mod formal, cât și informal. Diferența dintre cele două versiuni este dată de profunzimea cercetării și de specificul subiectelor de investigat. Analiza de continut se realizează, în general, prin două grupe de metode fundamentale: metode cantitative și metode calitative: "Metodele cantitative de analiză de continut se bazează pe tehnici de eșantionare, descompunere, de codare
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
celorlalți. Din această perspectivă, chiar dacă la orizontul comunicării se profilează manipularea (un concept, de asemenea, foarte drag specialiștilor în comunicare) ea își schimbă semnificația obișnuită, iar înțelegerea raporturilor umane mediate de comunicare pierde, din fericire, din cinism și câștigă în profunzime. De altfel, nu degeaba se vorbește despre cele mai eficiente, dacă se poate spune așa, cazuri de manipulare (spălarea creierului sau alte formule) ca fiind rezultatul îndepărtării celorlalți din conștiința subiectului, fie că aceasta se petrece în condiții de recluziune
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o entitate cu două fețe: figură/sens, "la fel de indisociabile ca recto și verso la o foaie de hîrtie" (Moscovici, 1976, p. 63). Să adăugăm că aspectele figurative pot consta și în forme sonore sau non-vizuale și că sînt amestecate în profunzime cu dimensiunile lingvistice și cognitive (sensul). Aspectul iconic sintetizează totuși "esența" activității reprezentative. Putem presupune că "auzul" și facultatea auditivă îi sînt fundamental asociate. În ce grad sînt însă independente sau determinate de aceasta? Este oare cu adevărat folositor să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constatare, destul de trivială la o primă abordare, trimite la opozițiile aristotelice: "feminin/masculin", "cald/rece", "animat/inert", "suflu/materie". Regăsim aceste ca-tegorii tranșate în discursuri igieniste sau medicale mai contemporane. A reflecta asupra acestei distincții înseamnă deci a intra în profunzimea marilor ansambluri de reprezentări și cunoașteri. Putem merge oare pînă la a admite că această analiză favorizează geneza oricărei forme de gîndire, chiar și a celei mai formale și logice? Există, într-adevăr, o dimensiune digitală sau binară în împărțirea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rafinament spre îndeplinirea unei ordini sociale prestabilite. Este de aceea mai important să ne autocunoaștem ca angrenaj social. Chiar dacă, judecând la nivel general schimbările structurale, limitele cunoașterii ne vor induce în eroare, totuși canalizarea preocupărilor noastre pe anumite procese de profunzime ne-ar putea atrage atenția asupra unor potențiale pericole sau amenințări la adresa a înseși existenței unei societăți stabile. Așa cum am văzut, conform ipotezei pe care o avansez în această lucrare, în măsura în care societatea parcurge în prezent un proces de restructurare morfologică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă și de plină de evenimente punctuale precum cea care circumscrie schimbările structurale de profunzime ale unei întregi epoci istorice. Aceste limite privind accesul la complexitatea lumii sociale mi-au impus, înainte de toate, apelul la metodele calitative și selectarea adeseori preferențială a unor date cantitative. Multe dintre rezultatele parțiale ale cercetării de față pot reprezenta
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să cad în greșeala de a confunda aceste științe cu științele sociale, interpretând societatea ca pe un simplu mecanism supus legilor naturii. Însă intenționez să identific unele forme specifice societății contemporane, deoarece societatea actuală este supusă unor schimbări structurale de profunzime, care afectează însăși funcționarea ei și care pot fi privite prin intermediul formalismului metodologic. Voi prezenta, în continuare, principalele teorii ale complexității la care am apelat în cercetarea de față: a) Teoria fractalilor Această teorie, datorată lui Benoît Mandelbrot (1975/1998
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cata" este un element de compunere savantă, cu semnificația "către fund", "spre interior", "în jos", "relativ la". (Elementul lingvistic provine din it., fr. "cata-", conform cu gr. "kata"-"în jos".) În semnificația dată în contextul de față, catalimbajul reprezintă un limbaj "de profunzime", "de fond", "subteran". Perpetratorii fluizi și structurile disipative lingvistice Putem identifica mai multe seturi de perpetratori semiotici în comunicarea online scrisă. Mediile comunicaționale creează ceea ce putem numi vortexuri lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
procesului de destructurare și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile societale, în modul actorilor sociali de a acționa și, implicit, în însuși sistemul social. În cadrul unei societăți funcționale care să absoarbă schimbările structurale izomoderne, putem vorbi, înainte de toate, despre distribuția echitabilă a capitalului conflictual. Un exemplu relevant este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prezent. Totodată, se "izbăvește", prin recuperarea unor seturi axiologice specifice modernității inițiatoare și care transcend postmodernismul secolului al XX-lea, dar și prin întrebări reflexive asupra propriei existențe. "Redempțiune" nu înseamnă aici decât restructurarea, inclusiv spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității inițiatoare, pe mai multe coordonate esențiale, dintre care am încercat să conturez câteva în paginile de mai sus. În planul relațiilor dintre statele-națiuni și mai ales al redefinirii acestora, disoluția frontierei geopolitice tradiționale reprezintă un datum în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
continuare a procesului inițiat de Iluminism, însă nu am descris geneza acestui tip de om, ci mai degrabă am constatat existența lui prin elemente indicate atât punctual cât și formal. Așa cum marile revoluții (agrară și industrială) au produs mutații de profunzime urmate de consecințe pe termen lung, este extrem de probabil ca revoluția biților să genereze schimbări la fel de importante. Acestea se pot manifesta atât la nivel de globalizare a conflictului, sub formele democrației diplomatice și ale diplomației democratice bazate pe comunicarea "directă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
deasupra prăpăstiilor larg căscate; în fund, Cerna care sare ca o nebună din stâncă în stâncă, formând când cascade cu valuri argintii, cu muget blând; când mici lacuri netede ca o oglindă, limpezi precum cristalul, lăsând să se vadă în profunzimile lor transparente o mulțime de pești, de la micul păstrăv al munților, cu pielea aurie pătată cu stacojiu, până la cel mare, iubit de somonii din Dunăre, și amândoi nu mai puțin dragi gastronomilor. Întrebuințarea apelor termale are efecte dintre cele mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
calităților morale, spirituale și intelectuale. Asemănarea cu divinitatea în sensul perfecțiunii reflectă importanta calitate pe care omul trebuie să și-o însușească alături de ceea ce se consideră a fi un dat al firii, desăvârșirea constituind o năzuință spirituală permanentă în descoperirea profunzimii divine. Semnificațiile acestei finalități au implicații marcante și asupra creației umane, care imită în sens spiritual actul creator primordial. Așa cum susține și filosoful rus Nikolai Berdiaev 108, permanenta căutare a omului de a-și duce la bun sfârșit propriile opere
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cât și istoric. Investigând adânc în timp, apariția religiei poate fi motivată de sentimentul de teamă a omului în fața a tot ceea ce nu cunoștea, și a ceea ce Rudolf Otto avea să înglobeze ulterior în expresia "misterului înfricoșător", cu referire la profunzimea trăirilor religioase. Teama i-a impus omului o departajare conștientă față de ceea ce nu putea să-și explice prin mijloacele propriei rațiuni. Moartea însă a fost cea care, așa cum indica și istoricul francez Fustel de Coulanges, i-ar fi sugerat omului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Legat de acest aspect, cardinalul Paul Poupard arăta, în deplin acord cu concepțiile lui Mircea Eliade, că "oriunde homo religiosus intră în contact cu sacrul, divinul sau transcendentul, rezultă o experiență religioasă specifică, care se cuvine valorificată și explicată în profunzime de istoria religiei"148. Putem astfel înțelege care ar fi premizele pe care se sprijină această apropiere a creației artistice de experiența religioasă, atât în cazul reprezentărilor vizuale ale sacrului, cât și în expresiile artei laice. Întrucât am legat conceptul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o trăire sufletească profundă, credința reprezintă în acest caz elementul definitoriu care admite sau respinge de la bun început orice discuție pe marginea subiectelor de ordin religios. Mai mult decât atât, calitatea experienței religioase cunoaște la rândul său diferite grade de profunzime, atingerea nivelului mistic asigurând "fără îndoială cea mai profundă experiență religioasă"149, prin comuniunea absolută cu misterul transcendental, aflat dincolo de orice expresie concretă a vizibilului sau a sensibilului. Astfel enunțate, deși ar putea să pară restrictive, aceste definiții reușesc totuși
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
special în motivele religioase ale Goticului, căutând să evoce emoțiile mistice ale artiștilor din trecut. Sondând veleitățile peisajului, pe care l-a redat în creațiile sale, reprezentatul marcant al acestui curent, Caspar David Friedrich (1774-1840), a investigat la rândul său profunzimea sentimentului religios și a trăirilor sacre. Demersul său artistic în contextul societății moderne, din care parafrazându-l pe Goethe însuși Dumnezeu părea să se fi retras 435, era acela de a transforma aspectul secularizat al lumii printr-o formulă înnoită
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Partidul Socialiștilor Europeni (azi este PSD), în Partidul Popular European (PNȚCD, UDMR, iar apoi, din 2005, și PD, care a venit din familia socialistă), în Partidul Liberalilor Europeni (PNL, iar apoi, din 2005, și Partidul Conservator). Mergînd însă mai în profunzime, constatăm că în România, atît în spațiul politico-mediatic, cît și în cercetarea academică, se cunosc și se studiază extrem de puțin aceste europartide, cu organizarea, liderii, rolul, doctrinele, acțiunile, deciziile și politicile lor, relațiile cu partidele membre etc. Prin urmare, apariția
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
sa de cooperare și funcțiile asumate sau care urmează să fie asumate. Negreșit, aceste diferite trăsături au repercusiuni asupra rolului de actor al PSE. Luînd în considerare aceste diverse caracteristici ale PSE, precum și specificitățile contextului european, vom putea analiza în profunzime politicile PSE. În fine, analiza social-democraților capătă sens și în raport cu dezbaterile asupra naturii PSE și a europartidelor. Deși Simon Hix și Urs Lesse au scris o lucrare despre istoria PSE46, aceste teme nu au fost abordate de cercetători. Pe de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
57. Această alegere a fost determinată de două rațiuni 58. Pe de o parte, cadrul conceptual merge mai departe decît modelul, punînd la dispoziție diferite interpretări ale relațiilor între variabilele dependente și independente. De cealaltă, permite atingerea unei mai mari profunzimi și o mai mare amploare pentru explicarea realității. Vom explicita acum regulile care stau la baza construcției cadrelor noastre conceptuale. Pentru asta ne-am sprijinit, în principal, pe cele cinci reguli propuse de Gary King, Robert O. Keohane și Sydney
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]