5,338 matches
-
a verbelor: "On ide da se šeta. Ja idem da se šetam s njim. Hoćes li da se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire”, "To șu bili uspesi" „Acestea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire”, "To șu bili uspesi" „Acestea au fost succese”. Declinarea demonstrativelor este aceeași că a adjectivelor, inclusiv existența formelor cu vocală suplimentară în cazul folosirii lor că pronume: "ovog(a)" „al/a/ai/ale acestui(a)”, "onom(e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu acesti(a)/acei(a) / aceste(a)/acele(a)”. Pe lângă aceste pronume-adjective demonstrative, în sârbă mai sunt și altele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
onom(e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu acesti(a)/acei(a) / aceste(a)/acele(a)”. Pe lângă aceste pronume-adjective demonstrative, în sârbă mai sunt și altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sunt și altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de pronume-adjective interogative, îl au și pe cel de pronume-adjective relative: Numai pronume este cuvântul "što", care are următoarele folosiri: 1. Invariabil se poate utiliza în locul lui "koji": "Gledaj ove ljude što / koji prolaze" „Uite-i pe oamenii aceștia care trec”. 2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
oamenii aceștia care trec”. 2. Declinat, are două forme de acuzativ, una identică cu cea de nominativ, "što", daca nu este precedat de o prepoziție, și "šta" în cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cazul contrar. Poate avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele formate cu "ni-" și cu "i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
avea ca antecedent: Majoritatea cuvintelor nehotărâte se obțin din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele formate cu "ni-" și cu "i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
din pronume sau adjective pronominale interogative, la care se adaugă elementele prime "ne-", "sva-", "ni-" și "i-", formându-se următorul sistem: Cuvintele din coloanele I și ÎI sunt numai pronume, celelalte sunt pronume sau adjective pronominale. Se declina că și pronumele/adjectivele de la care provin. Cuvintele formate cu "ni-" și cu "i-" prezintă particularitatea că aproape toate prepozițiile cu care se folosesc se intercalează între elementul prim și cuvântul de bază: "ni iz čega" „din nimic”, "ni s kim" „cu nimeni
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
formelor cazuale: "Postoji stotinu razloga za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
za to" „Sunt o sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu nume de persoane de sex masculin sau cu pronume care se referă la asemenea nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nume: "nas dvojica „noi doi” (bărbați), spre deosebire de "nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în primul rând din adjective: Unele adverbe pot fi grupate în sisteme. Asfel sunt cele de loc care exprimă trei grade de depărtare, ca și pronumele demonstrative: În limba mai veche acest sistem era mai coerent, fiind folosite cuvintele din paranteze acolo unde apar două cuvinte. În limba actuala "kud(a)?" se folosește cu două sensuri („pe unde?” și „încotro?”), la fel și "tamo" („încoace/încolo
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
i s-a și întâmplat”, "Primera ima toliko, da ih je teško nabrojati" „Sunt atâtea exemple, încât sunt greu de enumerat”. Unele adverbe de loc, de timp și de mod nehotărâte se constituie cu aceleasi elemente prime de formare că pronumele nehotărâte corespunzătoare: Și dintre acestea, unele adverbe (cele din paranteze) sunt învechite, fiind înlocuite cu altele. Astfel, "svud(a)" „oriîncotro” are și sensul „oriunde”, iar „oricând” se exprimă cu "uvek", care înseamnă și „totdeauna, mereu”. Adverbele formate cu "i-" se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea spre un loc (vezi mai sus Prepoziția). Complementul de agent este doar uneori
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cel care are grupul mai scurt îl precede pe celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat”. Complementul direct sau indirect exprimat prin pronume personal fără prepoziție poate sta după sau înaintea predicatului, fie că este scos în evidență (formă accentuată) sau nu (formă neaccentuata). Exemple: Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în formă accentuată, astfel fiind scos în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a fi scos în evidență, se plasează la începutul propoziției: "Čudni șu ljudi ți Kinezi" „Ciudați oameni mai sunt și chinezii ăștia. Atributul substantival stă după substantivul determinat: "čovek proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple cu un pronume: Exemple cu un verb auxiliar: În afară de imposibilitatea de a sta la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
mai sunt și chinezii ăștia. Atributul substantival stă după substantivul determinat: "čovek proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple cu un pronume: Exemple cu un verb auxiliar: În afară de imposibilitatea de a sta la începutul propoziției, locul encliticului mai are și alte limitări: Într-o propoziție pot fi și două, trei
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
proverenog ukusa" „un om cu bun gust dovedit”. Locul cliticelor Encliticele (pronumele, verbele auxiliare neaccentuate și particulă interogativa "li") nu pot sta la începutul propoziției. Verbele auxiliare și pronumele personale complemente neaccentuate pot avea mai multe poziții. Exemple cu un pronume: Exemple cu un verb auxiliar: În afară de imposibilitatea de a sta la începutul propoziției, locul encliticului mai are și alte limitări: Într-o propoziție pot fi și două, trei, sau patru enclitice care stau unul după altul. Cand sunt patru, printre
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
propoziției, locul encliticului mai are și alte limitări: Într-o propoziție pot fi și două, trei, sau patru enclitice care stau unul după altul. Cand sunt patru, printre ele este în mod obligatoriu particulă "li", un verb auxiliar și două pronume la cazuri diferite: Ne znam da li șam joj se dopao" „Nu știu dacă i-am plăcut”. Ordinea encliticelor se supune următoarelor reguli: Procliticele pot fi pe primul loc în propoziție: Propoziția completiva directă Completiva directă care constituie o intrebare
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
corespunzătoare, inclusiv în cazul întrebării totale: "Da li ima deterdženta?" „Este detergent?” - "Pitaću prodavca da li ima deterdženta" „O să-l întreb pe vânzător dacă este detergent”. Înaintea propoziției completive indirecte al carei verb regent cere complement cu prepoziție, se folosește pronumele demonstrativ "to": "Nije bilo reči o tome da se fakultet seli u Beograd" „Nu a fost vorba că (lit. „despre aceea că”) facultatea să se mute la Belgrad”, "Pomirila se s tim da neće naći muža" „S-a împăcat cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]