5,217 matches
-
înjumătățit, după-amiază, o dată, un ,,o", anorganic, căpităneasă, făget; * binișor, ajutor!, nediferențiat, galben-pai, așadar, de prin, aprozar, C.F.R., imoral, Ștefan Gheorghidiu. Exemplificați: * un substantiv format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -iș; * un substantiv provenit din pronume prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu un prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul mers; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-et; * o conjuncție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ăriș; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția fâș; * o prepoziție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele personal eu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic co-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul aproape; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul aproape; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ic; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul tânăr; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -el; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele oarecare; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ ne-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -uliță. * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -ice; * un cuvânt format prin conversiune, de la substantivul sănătate; * un adjectiv format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copil se regăsesc forme flexionare precum copii, un copil, copilului, copiilor, niște copii, copile! etc.; în funcție de existența sau nu a categoriilor gramaticale, respectiv de modificarea după formă a cuvintelor, se disting clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire flexibile: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și unele elemente din clasa adverbului (cele care au categoria gramaticală a gradelor de comparație), respectiv clase semantico-gramaticale/ părți de vorbire neflexibile: adverbul, interjecția, prepoziția și conjuncția (elemente care nu-și modifică forma atunci când sunt actualizate într-un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjectiv determinant, fiind plasat între acestea: fata cea cuminte, fetele cele cuminți, fetei celei cuminți, fetelor celor cuminți. Alte valori funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
De mică spera să zboare. * complement circumstanțial de cauză: Neatentă, fetița a greșit la exercițiu. * complement circumstanțial condițional: Atentă, ar fi evitat greșeala din finalul exercițiului. * complement circumstanțial concesiv: Neatentă, și totuși a rezolvat corect exercițiul. etc. III.2.4. Pronumele se definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte-substitut și de cuvinte cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale de persoană, gen, număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. III.2.4. Pronumele se definește 99, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte-substitut și de cuvinte cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale de persoană, gen, număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc funcția sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu funcție de marcă; morfologic, prezintă (variabil, de la o subclasă la alta) categoriile gramaticale de persoană, gen, număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc funcția sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
număr și caz; pronumele concretizate în cuvinte-substitut îndeplinesc funcția sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactică-tip de subiect, în timp ce cuvintele-flectiv rol de marcă de tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tip categorial. În limba română, pronumele sunt diferențiate 100, în general, după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]