5,332 matches
-
doar promisiuni ale unui îndepărtat început. „Moartea are un merit pe care, de obicei, îl sfidăm“, îi zisese Godun la un parastas al neveste-sii, când stătuseră amândoi la aceeași masă, „ne lasă iubirile neschimbate“. Se uitase la fotografia din ramă a băiatului său și Veterinara îl observase: — Despre ce ți-ai mai amintit? Joaca ei de-a nordul și sudul se pierdu într-un zâmbet trist. Nu putea să-i mărturisească, deși ar fi vrut să îi spună de-atâtea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mișca prin lume, vorbea cu alții. Ghazal doar se ducea la toaleta femeilor și se prefăcea că se piaptănă. Ea, care nu-și vedea părul decât seara, dinaintea oglinzii, atunci se reflecta pân’ la brâu, luminată de spoturile de pe marginea ramei în care erau fixate suportul pentru prosop, uscătorul de mâini, robinetul unui bideu. Era îmbrăcată în mantoul gri-șobolan cu care de obicei venea la birou și cu russari în același ton,răsucit împrejurul feței, însă ochii ei spuneau singuri ceea ce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lui trecea prin ecran: „Hossein Moussavi, eu chiar vă-ndrăgesc, dar cheltuiți bani din surse corupte, pentru a finanța o campanie scumpă“. Era o aluzie la Rafsandjani și la cei care achitaseră nota pentru conferințe, pentru afișe și chiar pentru ramele ochelarilor noi, cu care voise să se filmeze. „Așadar, ăsta era paradisul persan, țara de diamant despre care îi vorbise taică-său, când o adormea?“ Cei doi candidați se-mbrânceau școlărește, ca doi băieței care își îndesau pumni. Moussavi dădea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pretextul că ar fi făcut parte din „Mujahedinii poporului“. Și atunci, pentru ce ar mai fi zâmbit Ebadi? Leclerc își înălță ochii și își întâlni mutra reflectată într-o oglindă din fața lui. Era încadrată, ca un tablou prețios, într-o ramă aurită de pe peretele opus mesei unde mâncau. Se văzu singur și obosit, un bărbat de cincizeci de ani, în toiul unei petreceri. Își adusese aminte o frază din jurnalul lui Ebadi, pe care îl citise: „Am profitat de modernizarea forțată
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
a clarificat în cel mai scurt timp, în momentul când s-a urcat, ca din senin, pe un piedestal pregătit special, un tovarăș foarte important din conducerea Universității; în haină scurtă din piele de vițel maro, cu ochelari fumurii cu rame metalice din import, secondat de câțiva reprezentanți ai Asociației Studenților din R.P.R. și a anunțat tare și răspicat prin portavoce: "Tovarăși și tovarășe! Tineri și tinere! Imperialiștii americani, fără declarație de război, au invadat Cuba!... Va avea loc un mare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deschide. Bara metalică de deasupra lui demonstra faptul că odată a fost dotat și cu perdele. Pe pereții laterali atârnau rămășițele unor tablouri vechi, decolorate. Cu toate acestea, în alte compartimente se mai păstrau sub sticlă unele fotografii alb-negru în rame de lemn, cândva lăcuite, cu imagini surprinse de pe unele șantiere de interes național. Ușa rabatabilă, sărită din șanțul ei, trebuia luată cu amândouă mâinile pe sus și pusă la loc, dacă ai fi vrut să o închizi sau să o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Altfel, cam dus din tinerețe, pe la urechi albise. Când tușea, scotea o batistă moale, punînd-o la gură, băgă și Paraschiv de seamă când intrară în casă după el. Bozoncea -lar fi tăiat de mult, că purta pantofi de hubăr, cu rame cusute și ștaif înalt, dar îi plăcea de el, de ce spunea și ce știa, mai de hatârul Didinei. Beau la cot, se pupau, ca frații. Cine s-apropia de Titi Aripă? -Lar fi făcut starostele bucățele-bucățele. Avea o dambla: umbla
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Totuși, după câteva săptămâni primise niște sfeșnice de alamă. Stere cumpărase o cădelniță de argint, o cruce și o masă pentru altar. Asta în afară de odăjdiile tivite cu cruci, sfințite, să nu pui mâna pe ele, și două icoane, poleite, cu rame scumpe... Cu cei săraci a fost mai ușor. Ei, din ce aveau, din ce n-aveau, tot au adus sfântului lăcaș. Muierile ascundeau banii, înșelau pe bărbați și tot cumpărau ba un antimis, ba un cazan de botez, o cristelniță
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în casă, rușinată. Până seara îl pândise pe după perdele. Îl văzuse cum își așezase lucrurile, cum acoperise geamurile cu niște hârtii prinse în pioneze și, când se înserase, cum citise la lumina lămpii vreo două ceasuri. Avea ochelari mari, cu rame negre. Îi pusese la ochi, și lumina galbenă a fitilului lat i se așternuse pe brațul păros, gol. Deschisese geamurile și din când în când privea afară întunericul, cu ochii lui miopi, mici. Își trecea degetele subțiri prin părul lung
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au venit și le pofti să stea alături, pe patul moale. - Ei, parcă dumneata nu știi? șugui bătrâna. Din perete priveau chipurile foștilor ibovnici ai gazdei, niște ofițeri, negustori falnici, cu mustăți mari, stând fără supărare unul lângă altul în rame de bronz. Până să apuce să le dea în cărți, o luă gura pe dinainte, ca între femei: - Ăsta-i cutare, ăsta-i cutare... Ce de bani avea! Numa flori îmi trimitea și-mi zicea: "Marițo, eu fără tine n-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
partea de sus a obrazului, deși folosirea lor Își are drept izvor același principiu, nevoia de a depăși natura, rezultatul e de natură să satisfacă o nevoie cu totul contrară. Roșul și negrul reprezintă viața, o viață supranaturală și excesivă; rama neagră face privirea mai adâncă și mai deosebită, conferă ochiului o Înfățișare mai vădită de fereastră deschisă spre infinit; roșul care Înflăcărează obrazul mărește și mai mult luminozitatea pupilei și adaugă frumosului chip femeiesc misterioasa patimă a vestalei”1. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
din lemn roșu, cu imaginea zeului banilor sculptată meșteșugit pe întreaga suprafață. Înlocuim mobila veche și vopsim pereții. Angajăm cei mai buni tâmplari și meșteri din oraș. Fiecare își consideră îndatoririle drept o mare onoare. Modele elegante sunt sculptate pe ramele ferestrelor și ale ușilor, imitând stilul imperial. Meșterii confecționează suporturi pentru arderea tămâii, mese de altar și scărițe. Uneori sunt nevoiți să lucreze cu instrumente de mărimea unei scobitori pentru a realiza detaliile dorite. Când treaba e gata, căpetenia eunucilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un indiciu cu privire la caracterul său în viitor. Ritualul se numește Chua-tsui-p’an, „citirea viitorului în tavă“. Au fost invitați importanți membri ai Curții. Eunucii lui Tung Chih au fost ocupați toată săptămâna cu pregătirile pentru eveniment. Pereții, coloanele, ușile și ramele ferestrelor din palatul meu au fost proaspăt vopsite în purpuriu. Căpriorii și consolele au fost scoase în relief cu albastru, verde și auriu. Pe cerul luminos al nordului, acoperișul din țigle galbene din ceramică strălucește ca o uriașă coroană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
țară de la sud de Fluviul Yangtze, regiunea orașului meu natal, Wuhu. Tung Chih a insistat să stea în ambarcațiunea mare a lui Nuharoo, care era plină cu oaspeți și animatori. Eu am navigat singură, cu An-te-hai și Li Lien-ying la rame. Frumusețea desăvârșită a locului m-a copleșit. Mă simțeam ușurată că necazurile mele păreau să se fi terminat în sfârșit. Vizitasem Palatul de Vară de multe ori înainte, dar întotdeauna cu Marea Împărăteasă, doamna Jin. Din cauza felului în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pășit pragul ușii deschise și, spre marea mea uimire, am dat cu ochii de sute de tomuri legate În coperți groase, care Adina Dabija 28 răspândeau un miros discret de piele de pe vremuri. Un domn rotofei, blond, cu ochelari cu ramă aurie și cu ochi verzi jucă- uși s-a ivit din spatele unui birou pe care până atunci nici nu-l remarcasem, m-a Îmbiat Înăuntru și s-a oferit imediat să-mi sară În ajutor. i-am explicat că eram
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Pulpele ei dezgolite atrăgeau privirile ca un mag‑ net. Într‑un târziu s‑a oprit În dreptul unei mese la care doi bărbați discutau aprins. Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia atent prada prin ramele aurii și cu un nas ascuțit cu ce părea să adulmece Încontinuu, iar celălalt era roșu, gras și mirosea de la o poștă a transpirație. SlăbĂnogul ne‑a făcut semn imediat ce a văzut‑o pe Simonetta, zâmbind cu gura până la urechi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la masă, radios. — Dom’le, e ceva de speriat, spuse el pe un ton plângăcios. Toată lumea e Înnebunită să facă afaceri. Toți Ăștia care stau la masă În jurul nostru, uitați‑vă puțin la ei. Uite, Ăla cu oche‑ lari cu rame de aur are nu știu câte terenuri. Celălalt, Ăsta gras cu două ghiuluri pe deget, a cumpărat acum câteva zile niște fabrici de ciment. A vrut să mă ia și pe mine, dar mi‑a fost frică. Și băiatul de adineaori, pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să rămân prinsă În lumea aceea. observam totul, lucram la fișele mele. Fișă de observație nr. 2 SĂ zicem, de pildă, Marele Boss. Un grăsan precipitat și imprevizibil, căruia Îi râd mereu ochișorii În cap, În dosul lentilelor groase cu rame negre. Cred că e Însuși diavolul sau Șaman 73 un agent secret al acestuia. Își Începe ședințele de redacție prin a‑și pune picioarele pe biroul lui Gini. Când țipă la noi că suntem proști făcuți grămadă - ceea ce e fărĂ
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-mi mai amintesc nimic. Tavanul alb. Așternutul alb. Pe peretele din față, o icoană a Fecioarei maria. Deasupra patului meu, două chipuri străine, aplecate asupra mea. — Uite că se trezește, spune unul dintre chipuri, cu barbă și cu ochelari cu ramă aurie. CĂldura umedă a unei mâini care mi-a cuprins propria mână. — Cum te simți ? mă Întreabă celălalt chip, cu ochelari cu ramă neagră și Început de chelie. — Bine, spun eu. Nu simt nimic. — Ți s-au dat niște medicamente
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
aplecate asupra mea. — Uite că se trezește, spune unul dintre chipuri, cu barbă și cu ochelari cu ramă aurie. CĂldura umedă a unei mâini care mi-a cuprins propria mână. — Cum te simți ? mă Întreabă celălalt chip, cu ochelari cu ramă neagră și Început de chelie. — Bine, spun eu. Nu simt nimic. — Ți s-au dat niște medicamente pentru durere. Cine ești tu ? Ești medic ? — Nu, răspunde el. Noi suntem viitorii tăi colegi de la Succes. Eu sunt Grasu’, iar el e
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
provizoriu, un presupus martor ocular al evenimentelor a realizat o relatare anonimă în care a descris distrugerile cauzate de bolșevici: „Palatul a fost jefuit și devastat de sus până jos de către bolșevici... Picturi neprețuite au fost smulse cu baionetele din rame. Cutii cu farfurii de porțelan rare au fost deschise, iar conținutul distrus sau aruncat. Biblioteca... a fost forțată și jefuită... salonul țarinei, la fel ca toate celelalte camere, a fost adus într-o stare de haos. Candelabrul uriaș din cristal
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
întîmplă nu este ostentativ, demonstrativ, gol, neesențial. Profunzimea scufundărilor în textul lui Cehov este exact acea căutare care scoate la suprafață și o perlă, și o scoică, și o pietricică șlefuită. Și liniile mici și liniile mari, și detaliile și rama au o valoare egală, ca în viața de zi cu zi, trăită cotidian în adîncul banalității ei, cu clipe însă de bucurii, de revelații, de mici cutremure și reașezări. Un fanstastic existențial compus din suișuri și coborîșuri, din gesturi și
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
ținut de păr de David, alții cu capul pe umeri și pălărie impunătoare pe cap. Unii sînt singuri, alții cu soțiile sau cu iubitele sau cu prietenii sau cu ei înșiși, în oglindă. Un autopotret feminin de la 1402 pune în ramă o splendidă concurență de euri. Tînăra doamnă - blondă, cu o bogată rochie roz, așezată într-un jilț cu picioare leonine - este văzută din profil: prima ipostază. Pe pînza-oglindă ea apare din față, bust (iar pensula din mîna ei dreaptă tocmai
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
în mîna stîngă se vede numai chipul ei, mult micșorat, într-un soi de mise en abîme: a treia ipostază. Jocul de iluzii este perfect: profilul aparține persoanei reale din tablou, bustul aparține tabloului din tablou, iar figura micșorată, oglinzii. Rama tabloului real (lumea) conține rama tabloului pictat acolo înăuntru (arta) și rama oglinzii (maestrul pictoriței, după spusa lui Leonardo). Extraordinar de ciudate sînt portretele realizate de artiști la vîrste diferite: abia aici îți dai seama cît de străini ne sîntem
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
numai chipul ei, mult micșorat, într-un soi de mise en abîme: a treia ipostază. Jocul de iluzii este perfect: profilul aparține persoanei reale din tablou, bustul aparține tabloului din tablou, iar figura micșorată, oglinzii. Rama tabloului real (lumea) conține rama tabloului pictat acolo înăuntru (arta) și rama oglinzii (maestrul pictoriței, după spusa lui Leonardo). Extraordinar de ciudate sînt portretele realizate de artiști la vîrste diferite: abia aici îți dai seama cît de străini ne sîntem nouă înșine, ce șir de
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]