5,656 matches
-
curente, însă, poate fi mai comodă și mai sigură tocmai dezambiguizarea. Am constatat de mai multe ori că ironia nemarcată - ca ton și atitudine generală a unui text -, nu este percepută de mulți dintre cititori; cred că o testare a receptării ar produce rezultate surprinzătoare, demonstrînd că foarte des enunțurile ironice sînt luate în serios. Mărcile ironiei însoțesc de obicei elemente izolate - cîte un cuvînt, o expresie - dar au efect asupra întregului text, în măsura în care e de așteptat ca autorul care a
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
a fost tradus în poloneză și a ajuns la ediția a III-a, iar Paralela 45 a scos și prima antologie de autor a poetei. Ce (mai) poți spune la o asemenea ediție!? Cum se întâmplă însă în asemenea cazuri, receptarea critică de-a lungul unei perioade îndeajuns de îndelungate poate scoate la iveală lucruri pline de semnificație. Debutul din 1990 cu Xilofonul și alte poeme a fost perceput atunci ca un manifest al noii generații, criticii literari recunoscând în acel
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
Gheorghe Grigurcu Are dreptate Marin Mincu cînd afirmă că antologiile de poezie, de care, în secolul XX, literaturile europene s-au folosit din plin, devin cîteodată mai importante decît istoriile literare pentru ,formarea și fixarea unui anumit orizont de așteptare/receptare", pentru ,a consolida acțiunea de canonizare estetică". Ne place să deslușim în această aserțiune o tresărire a poetului ce, în cazul d-sale, coexistă cu criticul. Căci selecțiile de poezie stabilesc materia vie a lirismului, identifică organele sale palpitînde asupra
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
pînă la plastica strigătului", nu conduce decît, deviant, la ,dispersia în supraindividual". în schimb, cu Bacovia ,se înregistrează un eu poetic pentru prima dată cu adevărat constituit, dar este vorba de o accepție pe care o capătă acesta numai în receptarea actuală", în stare a sesiza că instanța enunțătoare ,își este propria transcendență". Vedem astfel că abstracțiunea orfic-romantică, derularea diegetică, transcendența ca și infuzia prozaic-realistă (deși ultima are, în ochii lui Marin Mincu, meritul de-a ajuta la ,actul reformator de
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
e dificil de indicat punctul în care interpretarea și uzul se suprapun indecibil. Nici măcar răspunsul autorului însuși (biografia lui reală cu atât mai puțin, spune și New Criticism-ul) asupra multiplelor interpretări pe care le capătă propriul text în actul receptării nu poate valida o interpretare anume, dar poate arăta discrepanțele dintre intentia auctores și intentia operis și o poate contura mai bine pe cea din urmă. Richard Rorty "atacă" de pe poziția pragmaticienilor. Preocupați de relație ca interacțiune în detrimentul substanței ("nu
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
90. Acoperă deci un secol întreg, cu toate fluctuațiile. Un studiu introductiv al lui Nicolae Leahu explică procesul istoric al schimbărilor, politice și estetice. Notele biobliografice ne dau informațiile necesare despre scriitorii antologați. În postfață Alex. Ștefănescu exprimă binevoitor perspectiva receptării de la București. Cum fala literaturii basarabene e poezia, sunt de apreciat atât atitudinea lucidă, moderată, a lui Nicolae Leahu în prefață, cât și exigența selecției, limitată la aproximativ 250 de pagini. Câteva nume sunt reprezentate numai de o poezie, cele mai multe
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
impresie. Poezia basarabeană are valori de vârf (privighetori), comparabile (în felul în care am arătat) cu valorile poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și generoasă a poeziei basarabene la noi. Cu totul altul ar fi fost ecoul poeziei basarabene în urmă cu două-trei decenii, dacă regimurile comuniste o lăsau mai devreme să treacă Prutul, în toată diversitatea ei. Acum, din ignoranță sau
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
și artistică a lui Vilar, cei doi au reușit, așa cum și-au propus, să lege numele Avignon-ului de modernitate, de tendințele ei variate, dinamice, de numele regizorilor care au determinat evoluții și modificări majore pe scenă și în modul de receptare al spectatorilor, care au adus, dincolo de teatrul popular promovat de Vilar, teatrul modern, experimental, teatrul experimentelor și tuturor inovațiilor estetice, pînă la spiritul elitist al lucrurilor rafinate și chiar prețioase. Ca efect de-a lungul timpului: la fiecare ediție, i-
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
al filozofiei politice, noile orientări sînt împrumutate, aproape integral, din spațiul anglo-saxon. ...și televizorul... Pentru Toussaint, televiziunea, televizorul sînt o temă inepuizabilă. Perspectiva lui nu este însă una neapărat violent polemică. Indulgența de care dă dovadă romancierul belgian față de cerințele receptării literaturii se vădește începînd de la al patrulea roman, primul din anii ’90: La Reticence. Este primul adevărat roman al său. Fragmentele dispar, ca și elipsele, atmosfera se încălzește, personajele puține în continuare se dezmorțesc, mișcările lor pe harta textului se
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
pasajele neconvenabile interpretării procustiene, "marxist-leniniste". Apoi aplicarea canonului ideologic asupra construcției exegetice înălțate în jurul operei, astfel că rezulta ocultarea unor linii de forță ale înțelegerii acesteia. Așadar a funcționat o dublă selectivitate, avînd ca obiect atît opera, cît și contextul receptării ei, cu scopul degajării terenului în favoarea soluției oficiale, unica admisă. În virtutea unor atari constatări, universitarul ieșean Emil Iordache își întreprinde investigațiile asupra lui Gogol. D-sa observă că pînă și "cea mai completă" ediție în limba română a marelui autor
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Catrinel Popa În receptarea unui text dramatic funcționează, în general, un paradox. Există, mai totdeauna, o anumită distanță între lectură și "performance", între reprezentarea mentală și reprezentația scenică. Orice piesă de teatru, citită pur și simplu, îi lasă lectorului sentimentul frustrant că a ratat
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
deopotrivă, regizorul, scenograful și scena, într-un pariu, destul de riscant cu sine însuși și cu textul dramatic al cărui coautor devine, vrând-nevrând. Pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat că, tocmai ceea ce ar putea părea un obstacol în receptarea teatrului, înlesnește, până la urmă, stabilirea unei complicități, cu totul speciale, între textul dramatic și cititorul său. Se deschid piste inedite de lectură, indicațiile de regie stimulează imaginația, iar replicile - citite, și nu rostite sau ascultate, deturnate, adică, într-un fel
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
perioada 12 - 16 octombrie, la Rîmnicu Vîlcea, acolo unde în ultimii ani s-a derulat unul dintre cele mai coerente și mai eficiente proiecte privind implicarea directă a artistului în problemele curente ale orașului, a avut loc un Simpozion privind receptarea și recuperarea tradiției din perspectiva postmodernității. Organizată de Fundația Har, mai exact de sculptorul Alexandru Nancu, de criticul de artă Luiza Barcan și de pictorul Gheorghe Dican, cu sprijinul forurilor locale și al Ministerului Culturii, această manifestare prelungește o altă
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
Nicolae Manolescu Un fenomen destul de răspîndit, și nu de azi-de ieri, este ceea ce s-ar putea numi orbirea critică. Nu mă refer la cazurile, frecvente și ele, de receptare greșită a valorii unor opere sau scriitori, ci la o formă mai banală, dar și mai greu de explicat, de cecitate: și anume aceea de a nu vedea pur și simplu, într-un text, un pasaj, o replică, și de
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
Al. Săndulescu analizează textele memorialistice ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu, scrise pe ascuns în anii de teroare (ale lui Pandrea între două închisori), ieșite la lumină după 1990, într-un climat care le-a asigurat o extraordinară receptare. Împreună cu altele, de asemenea comentate în cartea sa de Al. Săndulescu, au scos din criză genul memorialistic, determinând acea ecloziune de care vorbeam, configurând un curent care aproape că a pus în umbră, pentru o vreme, literatura de ficțiune. Jurnalele
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
interbelică. Contextul politic sumbru a frânt însă ultima generație normală din literatura noastră făcând loc aberației proletcultiste. Al. Vona este, alături de Pavel Chihaia, singurul dintre acești prozatori care, deși a scris puțin, are ocazia să fie până la urmă contemporan cu receptarea reală a propriei opere scrisă și, după cum mărturisește, abandonată acum o jumătate de secol. Frunzele nu mai sunt aceleași, de Mihail Villara, apărut în 1946 și Blocada în 1947 au fost retrase din librării, iar autorii interziși și obligați moral
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
Mihail Villara, apărut în 1946 și Blocada în 1947 au fost retrase din librării, iar autorii interziși și obligați moral la exil. Al. Vona nu și-a putut publica Ferestrele zidite în 1947, dar când romanul a apărut în 1993 receptarea critică a întrecut așteptările. Deja toate discuțiile asupra prozei scurte recuperate parțial în volumul Misterioasa dispariție... (Cristina Ionică a scris, la timpul respectiv, o recenzie în nr. 30/2002 al României literare) au pornit de la simbolistica ferestrei preluată din romanul
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
mereu delicată asupra naționalismului și a implicării acestuia în artă, așadar inevitabila amprentă a ideologiilor asupra artei; excelenta descriere a topos-ului, de la generalul conceptului la particularul creației lui Bartók; ideea neoclasicismului din creațiile folclorice, timpurii, ale compozitorului, dar și receptarea acestuia de către ideologii muzicii noi, precum Adorno. Răsfoind prima dată volumul Despinei Petecel Theodoru, mi-au venit în minte două atribute, confirmate ulterior în lectura propriu-zisă: pasiune și prolificitate. Pasiune pentru lecturi interdisciplinare - muzicologice, filosofice, de istoria artei -, pentru muzică
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
numea „tragismul Limbii Române de pe teritoriul Basarabiei”. [4]. De aceea Ion Druță îl numea pe Eminescu, încă din 1970, „un hotar al conștiinței”. De aceea Mihai Cimpoi, acest titan al criticii literare postdecembriste care a marcat o nouă etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au salvat prin Eminescu”). Mișcarea pentru redeșteptare și lupta pentru limbă, alfabet-grafie latină, identitate natională
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
său. Mitizat încă din timpul vieții, Grigore Vieru s-a „judecat”singur, cu aceeași luciditate și onestitate care i-a caracterizat întreaga viață, pentru posteritate („Nu sunt un mare poet. Nu harul ci lacrima mea e mare.”). ---------------------------------------------- [1] Catinca Agache. Receptarea lui Eminescu după 1989, 2011 [2] Mihai Eminescu. Basarabia 1812, Verba, 1991, 2011 [3] Mihai Eminescu. România în lupta cu panslavismul, ,,Timpul” , iunie, 1878.; Basarabia, numele și întinderea ei, ,,Timpul”, 13 martie, 1878.) [4]iGrigore Vieru.Testament/ Limba Română, oastea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a reprezenta oroarea (paricidul din La codicia desordenada de Carlos García), e un bun prilej de a afirma că, spre deosebire de Shakespeare, Cervantes era incapabil organic să creeze monștri și să exprime infamia. Dacă ludicitatea înnobilata susținută de Nicolae Manolescu depășea receptarea parodica, conceptul cheie pe care l-am propus - sistemicitatea - depășește interpretarea eroica introducând două elemente moderne, valabile în special astăzi: autocompromiterea maleficului și iradierea pragmatică a beneficului purificat, diamantin. Palimpsestul Quijotic În sfârșit, ultimul concept-cheie românesc aparține lui Victor Ivanovici
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
etnic al statului român. Cum era de așteptat, textul incriminat a fost supus unei abundente și pasionale discuții publice cu grave implicații sociale. Din punct de vedere lingvistic, situația astfel creată scoate în evidență pericolul ambiguității (cel puțin la nivelul receptării) a textului, ambiguitate de care, în cazul dat, este responsabilă în mare măsură prezența unor termeni că subsidiaritate și devoluție, împrumuturi recente, de uz foarte specializat. Cuvinte "internaționale" de curînd (re)puse în circulație, pentru a satisface cerințe determinate de
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
au fost preluate în grabă și utilizate fără grijă și atenția cuvenită și în textul mai sus menționat. Înțelegînd că vehemență reacție a comentatorilor și a opiniei publice provocată de publicarea "declarației", se explică în mare măsură prin echivocul de receptare determinat cel puțin în parte de prezență în text a unor termeni nefamiliari, redacția revistei "22" (1999, nr. 24) a inițiat o discuție la care au fost invitați să participe cîțiva dintre semnatarii Declarației de la Budapesta (1989), eveniment a cărui
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
și vizează implicarea lui - prin aderenta și susținere a ideilor expuse - în anumite decizii, e de așteptat ca un asemenea text "creator de opinie" să fie prezentat, în condițiile unei intenții sincere și neechivoce, într-o formulare cît mai favorabilă receptării lui de categorii extinse - si inevitabil diferențiate sub aspectul capacității de preluare a informației, de degajare a mesajului - de destinatari. Utilizarea unor termeni tehnici de uz strict specializat, cu o semnificație complexă - profund dependența de corelările semantice interne ale domeniului
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
de tip văzut-plăcut, care e îndeobște azi relația criticului cu cartea, pe mine unul mă încântă. Țin la această libertate a criticului și nu înțeleg de ce el ar trebui să facă acum politică de promovare înainte de a face operațiune de receptare. Ceea ce mă îngrijorează, într-un fel, dar nu mă face să mor de drum lung, e ca din pricina că criticul lucrează la bucată, criticii i se face proces de intenție din partea unora dintre reprezentanții noului val. Mai de curand invocând
Valurile noului val by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17671_a_18996]