5,519 matches
-
Charles Dickens, București, 1984; A Course in Nineteenth Century and Early Twentieth Century English Literature and Civilization, partea I: The Novel, partea II: Poetry, Iași, 1980-1983. Traduceri: Christian Barnard, Inima nu trebuie să moară, Iași, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Zub, Receptarea literară în orizontul istoriei, ATN, 1983, 2; Rodica Albu, „Opera lui Charles Dickens în România”, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; Ștefan Avădanei, „Charles Dickens”, AUI, literatură, t. XXXII, 1986; Emilia Chiscop, A murit prof. dr. Grigore Vereș, „Monitorul” (Iași), 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
procesului servirii (calitatea obiectivă) * nivelul de calitate al efectului servirii (calitatea subiectivă). Astfel, conceptul de calitate include desfășurarea calitativă a activității, (conform structurii sistemului de servucție și organizării de întreprindere) care determină efecte de servire (serviciul în sine) și concomitent receptarea de către beneficiar a unei satisfacții, a unei impresii despre calitate care să-l mulțumească (calitatea subiectivă). Calitatea obiectivă este dată de componentele și trăsăturile fizice ale ofertei, care se referă îndeosebi la suportul fizic, la personalul de contact, la ambianță
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, în vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități în activitatea de învățare. în acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și a exercițiilor de stimulare a analizatorului lezat pentru o mai bună corelare funcțională cu restul analizatorilor valizi. în cazul copiilor cu dizabilități senzoriale profunde, la care protezarea nu mai este posibilă, accentul se pune pe stimularea susținută
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stimei lor de sine. în cazul celor cu dizabilități de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea anumitor mesaje de la cei din jur, astfel putându-și forma, la rândul lor, nucleul unei stime de sine care să-i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. Pe lângă aspectele referitoare la particularitățile proceselor cognitive care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat că, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea lor în instituții/ servicii speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor. în cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din această categorie vor întâmpina dificultăți legate de abilitățile de citire, scriere și calcul sau de vorbire și limbaj, abilități sociale puțin dezvoltate, dificultăți de ordin emoțional și comportamental. Implicațiile asupra procesului de învățare pot fi rezumate astfel: dificultăți în receptarea, înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator, precum și în identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă în ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate limitată de concentrare, lipsă de încredere și lentoare în abordarea unor noi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe lângă activitățile specifice desfășurate în afara orelor de clasă împreună cu acei copii considerați ca având cerințe speciale, participă și la activitățile didactice din clasă, împreună cu profesorul școlii de masă, unde se ocupă în special de copilul/copiii care au dificultăți în receptarea și înțelegerea mesajului lecției sau în realizarea sarcinilor primite la anumite activități/discipline. în aceste condiții, responsabilitatea sa este dublă, deoarece trebuie să se adapteze atât condițiilor de lucru din clasa obișnuită (unde trebuie să joace rolul unui personaj familiar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă: Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 655- 656.</ref> Junimism, conservatorism și moderație. O încercare de contextualizare Unul dintre elementele definitorii ale receptării Junimii în mediul cultural românesc este tendința de a distinge între acțiunea politică și reflecția intelectuală asupra politicului, pe de o parte, și campaniile destinate să impună un nou canon și să stabilească o direcție de evoluție în câmp literar
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este un detaliu care nu poate fi ignorat de o exegeză care amendează vulgata partinică.<footnote id=”1”Textul lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
lui Z. Ornea, Junimea și Junimismul, publicat a doua oară în 1975 la Editura Eminescu, rămâne un reper central în economia receptării postbelice a fenomenului junimist.</footnote> În definitiv, în această formă radicalizată ideologic și influențată de lectura teleologică marxistă, receptarea junimismului din anii de după 1964 duce mai departe sugestiile de lectură ale primului E. Lovinescu, cel din Istoria civilizației române moderne. Plasând junimismul în tabăra „reacționară“, E. Lovinescu deschidea o linie de interpretare extrem de influentă în posteritate. În pofida meritului istoric
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fi privită comunicarea artistică se numără și Estetica Informațională. O astfel de abordare a fost inițiată la sfârșitul deceniului al șaselea de Max Bense și Abraham Moles prin încercarea de a descrie și de a analiza procesul de creație și receptare a fenomenului artistic cu ajutorul principiilor și conceptelor unei teorii matematizate. Principalul deschizător de drum în acest domeniu , este considerat filosoful, fizicianul și psihologul Gustav Theodor Fechner 1801-1887-, fondatorul așa numitei școli „psihofizice” sau „psihomatematice”, cunoscut pentru formularea , împreună cu celebrul fizician
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
formă matematică raporturilor dintre plăcerea estetică și conținutul obiectiv , măsurabil, al obiectului artistic îi revine americanului George David Birkhoff. Expusă într-un ciclu de articole apărute între anii 1928 și 1932, analiza întreprinsă de acesta pornește de la evidențierea în procesul receptării estetice, a unei succesiuni de acte distincte, marcată de trei momente principale: Momentul efortului primar, corespunzător primului impact cu multitudinea de semne c alcătuiesc opera. Dificultatea cu care se confruntă receptorul în această fază inițială este cu atât mai mare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
simte îndemnat să o examineze mai cu atenție și descoperă ordinea ei intrinsecă, logica elementelor ce o alcătuiesc, faptul că lumea în care a pătruns nu este un haos, ci un cosmos. Constatarea aceasta va alimenta la rândul ei plăcerea receptării, de unde concluzia lui Birkhoff că între măsura estetică M și ordinea O trebuie să subziste o relație de proporționalitate directă. Etapizarea conduce în mod natural, la construirea unei relații matematice simple, ce exprima valoarea pentru receptor a operei în funcție de complexitatea
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
a ordinii unui sistem de semne a devenit posibilă datorită elaborării formulei entropiei informaționale. Ivită după acest moment, teoria estetică a lui Max Bense a putut beneficia de acest important instrument și a făcut-o realmente profitabil pentru înțelegerea mecanismelor receptării artistice. Ea operează distincția importantă dintre entropia obiectivă, ce caracterizează produsul artistic și entropia subiectivă corespunzătoare nivelului de cunoștințe anteriore și așteptărilor receptorului . Opera poate fi împărțită de fapt în trei zone: una considerată atât de autor cât și de
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
discursul lui Chapman e "straniu și impresionant"128. Profesorul ne dezvăluie, în cuvinte la fel de impresionante, că da, într-adevăr, discursul ne "mișcă", într-o măsură suficient de semnificativă încât să realizăm că efectele sale imediate constituie un criteriu neadecvat de receptare a mesajului său, să intuim că puterea sa trece dincolo de efectul său asupra celor trei persoane din public. Discursul lui Chapman, apreciază Black, "nu este un monument rece de marmură. El trăiește"129. Dar, pentru a îi înțelege viețuirea, remarcă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și semnificativă. "Obiectul" de interes al lui Chapman, ce legitimează contextul identificat de Black, este "întregul": întreaga Americă, toată populația sa, secolele de istorie ale americanilor. Rămânem, parțial edificați, parțial neliniștiți, în expectativă, cu toate că știm deja, poate chiar mult înaintea receptării "loviturii de teatru" a profesorului Black, care încă ne așteaptă, cine este publicul pe care pastorul Chapman îl vizează în adresa sa. De dragul raționamentului și a excelentelor calități strategice ale criticului retoric, să rămânem în așteptarea "momentului său de glorie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a vorbi "servitorii lui Dumnezeu pe pământ"677, desigur, numai în măsura în care afirmațiile acestora "se conformează înțelesului valid al textului original"678. Nu în ultimul rând, adaugă criticul, procesul de structurare a ordinii discursului "implică aproprierea delimitată a discursului, prin care receptarea sa este situată restrictiv"679, în aceeași măsură în care, am văzut, producția discursivă depinde de anumite restricționări. Prin urmare, remarcă McKerrow, participarea indivizilor la o autentică "dialectică a controlului"680, indiferent dacă acești participanți contribuie la construcția structurii sociale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a dificultăților. • Apelarea la conducerea participativă, la cea prin motivare a educaților în cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică, cauzală, comparativă, criterială. • Interpretarea rezultatelor, argumentelor, întrebărilor, soluțiilor formulate. • Aprecierea ținutei științifice a modului de receptare, căutare, exprimare, învingere a dificultăților. • Analizarea continuă a climatului, conduitei constructiviste, a afirmării fiecărui educat. • Aprecierea rezultatelor în context, a progresului propriu în construcție, fără competiție între educați. • Utilizarea criteriilor nestandardizate în aprecierea nivelului de interiorizare, colaborare, motivare, participare. • Verificarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și informale în temă? Competențe generalizate prin colaborare, dezbatere. Sinteze teoretice, acționale, metodologice, evaluative. Reflecții. Capacități. Atitudini • Confruntarea și sinteza interpretărilor, ideilor, formulate individual • Prezentarea și verificarea în grup a argumentelor fiecăruia • Completarea informațiilor prin schimb de date, surse, exemple • Receptarea și analiza critică, comparativă a experiențelor individuale în învățarea temei • Dezbaterea dificultăților, confuziilor, erorilor: cauze, soluții • Sinteza a mai multor alternative de rezolvare, interpretare • Sinteza generală a temei: plan dezvoltat, hartă conceptuală, lucrări-rezumat, lucrări proprii completate sau rescrise, produse-construct • Sinteza
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Lecția introductivă în unitatea de învățare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu studiul pe mijloace de învățământ. • Lecția bazată pe studiul independent a manualului și a altor surse informaționale. • Lecția bazată pe învățarea prin cooperare. • Lecția bazată pe învățarea prin receptarea activă a expunerii, explicațiilor, demonstrațiilor. • Lecția bazată pe învățarea prin cercetare sau prin rezolvarea de situații-problemă. Lecția bazată pe îmbinarea muncii frontale cu cea independentă, individuală și în grup. • Lecția bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
devine regulă apoi, apărând și alte fenomene: indisciplina, oboseala, monotonia, absenteismul, conflictele, falsul interes pentru lecție, recurgerea la autoritatea formală a educatorului. De aceea, opinează R. Bean (2004), educatorul are nevoie aici de capacități, competențe specific manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale în organizare, îndrumare, reglare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de interes vizual, plastic, ierarhizate după semnificația pe care o urmărește creatorul. C. Facturarea formelor Structura plastică condiționează efectul artistic prin diferențe de TEXTURĂ (fibre de lemn, structură textilă, sfoară, frunze, site metalice etc.). Structura formelor orientează, direcționează și sensibilizează receptarea artistică în sensul dorit de creator. D. Orientarea formelor în imagine Această orientare condiționează semnificația după poziția pe care formele o au în imagine, ținând cont de așezarea lor în apropierea părții din dreapta sau stânga imaginii, de partea de sus
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
leagă de felul în care așezăm, organizăm și ordonăm formele în vederea transmiterii unui mesaj. Analizând semnificația fiecărei zone principale în care amplasăm centrul de interes al imaginii, constatăm că fiecare sector din compoziție are o semnificație precisă și ajută la receptarea lucrării în direcția dorită de creator. Împărțim suprafața imaginii în nouă părți egale și căutăm semnificația fiecărei zone în parte. Zona 5 este plasată în axul de simetrie al imaginii cu un echilibru perfect în imagine, totuși simțim că această
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]