5,212 matches
-
idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte imaginea Mariei care dormita de ani de zile în fundul amintirei mele, și atunci parcă chipul tinerei păstorițe se topi ca o picătură de rouă la atingerea soarelui și în locu-i apăru în tot farmecul ei cealaltă copilă, Maria cu părul ei de aur, cu ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai poetică, așa că parcă ea însuflețea întreaga fire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă de la Făgăraș. și fiindcă veni vorba de băutură, să nu uit iarăși de mărețele mele ploști ardelenești, Îmbrăcate În piele de vițel neargăsită, strânse cruciș și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-mi aduc contribuția mea. Aștept un răspuns în acest sens. Teorii și planuri se pot face multe, dacă nu se lucrează, nu valorează nimic. Pace și bine! Pr. Iosif Simon Huși, 6 august 1994 Dimineața (pastel) Pe pământul plin de rouă, valuri de lumini coboară, Luminând natura verde, până în amurg de seară Vălul negru al tăcerii în văzduh se risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pe miriștea cu bunătăți diversificate și apetisante pentru papilele ei gustative, asemenea unui ospăț îmbelșugat, vaca se simțea ca în al nouălea cer... Numai el, Serioja, rusnacul ăsta frumos și talentat din Riazani cu sufletul nobil și pur, imaculat ca roua virgină a dimineții, se gândea cu tristețe și adâncă durere la sfârșitul iminent al celei care din fericire nu-și cunoștea sfârșitul: "Coarnele-n țărână or să-i cază, Jalnic se vor stinge ochii buni... Mergând, vaca albe lunci visează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
psihologia personajului, starea sufletească momentană, anturajul, dar mai ales priceperea, dexteritatea. Era un spectacol extraordinar, diversificat, multiplu și colorat al vieții omenești reflectat în modul de spargere al semințelor, după cum imensitatea albastrului ceresc se regăsește integral într-o picătură de rouă imaculată. Unii abătuți, rătăciți, melancolici, cu mintea plină de necazurile și problemele familiale, stând pierduți pe un sac de porumb în poziția gânditorului de la Hamangia. Abia duceau sămânța de floare la gură într-o tulburătoare frământare hamletiană: "A fi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pârâul care cântă. Cuprinși o să rămânem cu noaptea peste noi, Sa-auzi doinind în codru, un bucium de la oi, Să spargă fericirea, vechi clopote din schit, Să știi c-a fost o noapte, în care ne-am iubit. Trecând vrăjiți prin roua, să mergem la izvor, Sa simti apă cea rece, pe sâni și pe picior. Să vezi cum se destramă o boare, colo sus, Ce duce-n vai acuma, povestea ce mi-ai spus. Cuprinsă apoi de vraja si-nvaluita-n nor, Vei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
tău parcă vine Din fila străbunilor, din mine, Ca o mândrie, fără hodină Născută în tulburătoarea Lumină. Puternic ca pământul și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai 1978) „În mintea noastră, legea firii A dezlegat-o Demiurgul Și-n drumul tău, cântul iubirii Cei liberi, azi, în slavă-l urcu-l...“ („Cântec pentru Republică“, Steaua, decembrie 1987) IANOȘI Ion „Partidul Comunist Român acordă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
președintelui român aureolat de fapte și de grija celor mulți împroprietăriți cu viață și cu propriul lor destin lacrima de bucurie să le-o vezi și să le-o asculți impecabil om de geniu într-un veac de chiparoși toată roua zilei tale strălucește militant cât să fulgere n urmași fulgerarea din strămoși cu aceleași epitete din același diamant.“ („Odă“, Luceafărul, 28 ianuarie 1984) „Ca astrul zilei este un om adevărat și ca lumina zilei ni-e dragostea curată istoria întreagă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a acelui imobil de la intrersecția străzilor 86 cu 92. Dintr-o parte îi picurau cîțiva stropi roșii, însă doar puțin, așa cum ies la unele mașini picături mici pe țeava de eșapa ment ; în cealaltă parte se adunase o boabă de rouă, care nu se lăsa desprinsă cu nici un chip - călătorea împreună cu el, sporind frumusețea acelei dimineți frumoase de martie. (Desigur, un ochi atent ar fi putut să observe cum, în ea, lumina dădea naștere unei palete multicolore, ca-ntr-un briliant
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
parbrizul unui Rover ce trecea în mare viteză, fu proiectată într-un indicator pe care scria „ONE WAY“ și de-acolo căzu pe căldarîm. Pe parbrizul Rover-ului rămăseseră cîteva picături roșii și, la cîțiva centimetri de acestea, o boabă de rouă. John Wayne Bobbitt se odihnea acum, cu masca de oxigen pe față și cu penisul la locul lui. O minune a chirurgiei moderne. Aparatele piuiau încurajator : „Piu ! Piu ! Piu !“. Punctul luminos de pe ecran plutea zglobiu, executa mici piruete și lăsa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în aprilie. Printre cei nominalizați am fost și eu. Astfel mi- am făcut și debutul printre artiștii vremii în Expoziția Județeană. Desigur că ziarul Flamura în articolul scris despre expoziție a pomenit și numele meu alături de artiști consacrați ca: Gheorghe Roua sau Iosif Vasile Gaidoș . Succesul a fost cu atât mai valoros pentru mine când am aflat că s-a selectat o lucrare de-a mea, pentru Expoziția Republicană, care se vernisa în luna mai în București. A fost un prilej
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trecură degetele din nou prin părul ei mătăsos, apoi se coborî ușor, mângâindu-i tot corpul, continuând s-o sărute. Jarul din ochișorii lui adânci și cu cel încins al ochilor ei se întâlniră și se topiră precum se topește roua unei dimineți în arșița soarelui, sau spuma unei mări în amurgul serii. Duse un deget ușor de pe buzele lui pe buzele ei, după ce îl sărută, apoi se aplecă aproape de tâmpla ei șoptindu-i la ureche : „Te iubesc! Te iubesc așa
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mai bine pentru noi. Asistenta medicală intră în acel moment, întrerupându-le conversația aducându-i și așezându-i pruncul pe mâna stângă. O rugă să încerce să îi dea mamelonul încă neformat în gura copilului, micuță cât o boabă de rouă. A doua zi dimineață obseră că pruncul era agitat iar buzele roșii păliseră. Erau uscate și străbătute de niște firicele vineții. Nu-și dorea să mai treacă prin ce trecuse așa că anunță doctorul să îi confirme sănătatea. După un prealabil
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
atunci când părinților nu le era bine. Amintirile triste răscolesc și sfâșie pe oricine, fie că ești adult sau adolescent. De cele mai multe ori se bucura de viață, o considera un unicat, iar sub ochii vigilenți ai minții, strivea de fiecare dată roua dimineții în priviri, căutând să savureze explozia de miros al pământului primăvăratic, bucurându-se până la extaz. B. Cănd amintirile dor Zilele i se păreau din ce în ce mai calde, mai senine și se bucura că va mai petrece mult timp în străinătate. Îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
lui avea să afle dacă era dus la un loc fierbinte sau întrun alt loc luminos. Aici avea să-și găsească o altă formă de liniște sau de zbucium. Acum nu mai era pământean, nu se mai putea hrăni cu roua și zorile fiecărei dimineți așteptând să afle secretul fiecărei zile. Aproape de îngeri, de lumea de dincolo și de astre avea să simtă toată energia stelară, atingându-l ușor valurile argintii ale steluțelor. Tranzita pragul dintre cele două lumi, văzute și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de când se afla pe acest teritoriu străin, încât ajunsese să se simtă ca acasă, aici la atâta depărtare de țara sa de origine și de orașul său din provincie. În fiecare zi se hrănea cu zorile dimineților, strivind cu privirea roua de mărgăritare. Fiecare zi ar fi vrut să-i fie ca azi. Parcă le vedea fețele alungite și pline de uimire ale prietenilor săi după ultimul său joc. În apropierea hotelului se auzea un râu șipotind pe vale. Apele care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Dobre Gr. Marinciu Geantă Gh. Gheorghe Goldenberg M. Mya Grigore Gh. Costel Hîncu V. Aglaia Iacob I. Gheorghe Lovin E. Emil Mantea Gh. loan Melinte I. Fănică Mihai V. Marius Negru V. Grigore Purice I. Cezar Racoviță V. Melania Urania Roua de Deal N. Margareta Steinberg C. Hera Ulea V. Valeriu Voloșniuc C. Georgeta Registru matricol 16/19481949, F.L.TC.V.H., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.214. 1949-1950 Clasa a XI-a A Atasiei Aristide Azoiței Elenă Bădros V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dă o lalea și niște lăcrămioare, pe care le ronțăi fericită, udându-le la final cu șampanie. Apoi mă uit cu o privire leneșă în jur și descopăr o floare imensă, extrem de elaborată, galbenă cu alb, cu câteva picături de rouă pe ea. Uau! Ce bine arată. Mă întind peste niște inimioare de caramel, o iau și aproape am băgat-o în gură, când aud un țipăt. — Staaați! Un tip îmbrăcat în halat alb traversează camera cu pași uriași spre mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
arcuiesc până la tavan. Florile par să crească direct din bulgării de pământ care par să fie aici dintotdeauna. Văd vrejuri de viță-de-vie, fructe și un măr plin cu mere de argint, o pânză de păianjen acoperită cu picături grele de rouă... și alea care zboară acolo ce sunt - păsări adevărate? Pe crengi sunt proiectate lumini colorate, care se răsfrâng asupra șirurilor de scaune. Două femei periază metodic fiecare tapițerie de scaun. Un bărbat în blugi fixează un cablu de covor. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de această frază din paginile 22-23 : Părul negru, tuns scurt, cu breton, cobora băiețește pînă la jumătatea obrazului, abia lăsînd libere vîrfurile urechilor, petale albe, de care fuseseră prinși cu cîte o floare de diamant strălucind continuu ca picătura de rouă cerceii, două pagode de aur plutind cu acoperișurile lor arborescente și suprapuse ca și cînd ar fi fost țesute cu fir de păianjen, deasupra umerilor acoperiți de... . și cam atît am putut eu să înghit : pe lîngă faptul că e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pagode de aur plutind cu acoperișurile lor arborescente și suprapuse ca și cînd ar fi fost țesute cu fir de păianjen, deasupra umerilor acoperiți de... . și cam atît am putut eu să înghit : pe lîngă faptul că e făcută din rouă, petale, pagode, pînze de păianjen și multe alte chestii pentru că fraza abia a început să se înfierbînte , pe gagică o mai cheamă și Erotida. Ah, și e mare balerină. (Bună, eu sînt Erotida, ce pot face pentru tine ? Bună, Erotida
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la oile tale! Strânge acolo în coșul tău smochine și nu mai filozofa ce e rău, Ce e bine, că are cine și asta nu-i de tine! Stai acolo la Tecoa Să te pălească arșița și să te umezească roua! Lasă în pace ,,palatele bogate” Și ,,Casele de iarnă și de vară”! Nu mai striga că ,,se vor dărâma”, Ai grijă de cocioaba ta, Că nu te mai ține până-n primăvară! Și nu mai face pe astronomul, Că nu știi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau aripile multicolore, întorcându-le pe toate părțile, parcă vrând să prindă razele soarelui ce le împrumuta nuanțele de culoare ce încântă ochiul celor ce le privesc zborul nebunatic. Odată cu ivirea soarelui, broboanele de rouă atârnate de firele de iarbă, se înălța ca un abur, ca o răsuflare a pământului spre cer, ca o chemare a nevăzutului, menite să ceară iertarea păcatelor nopții. Pe întreaga întindere a pământului, din poieni, ogoare, pășuni, păduri se auzea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
stânga și cum să mișc secerea ca să tai numai paiele, nu și degetele. Frate-miu Vasile ne privea cu luare aminte și deveni și el mai atent la mișcările ce se fac ca să nu te tai. După ce s-a ridicat roua și noi toți seceraserăm o bună postată, tata a netezit o bucată de teren mare cam cât o masă, mama a întins două prosoape pe care a așezat merindea adusă de acasă din care ne-am ospătat cu toții. Ăsta a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de țăran, își termină povestirea Săndel. Mama și cu Săndel plecară apoi spre casă , iar ceilalți au rămas în continuare la secerat , apoi să lege grâul în snopi cu legătorile pregătite dimineață de Costache, câtă vreme nu se ridicase încă roua, apoi 17 snopi se clădeau în „jumătăți”. Pentru că rămăseseră doar cu un cal, vite cornute nu mai aveau în ocol ci numai câteva oi , Costache și Maria se frământau cum ar putea săși întregească gospodăria, pe care considerau că acum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]