5,053 matches
-
Abia în 1961 Biserica Ortodoxă Româna se angajează formal în mișcarea ecumenică urmînd puterea care se orientează spre o nouă politică de contacte cu Vestul, dar și într-o perfectă loialitate față de Moscova, care acceptă, în 1961, ca Biserica Ortodoxă Rusă să se reunească cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română, care condamnă ecumenismul în chiar termenii condamnării enunțate de patriarhul de Moscova și adresate secretarului general al Consiliului Ecumenic, pe l august 1948, și care aderă la ecumenism în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anilor 1950-1956 este Casa Scînteii. Monumentala Sală a Palatului Republicii va fi terminată în 1960. Caracterul extraordinar al epocii rezidă în amestecul de utopie și concret. Astfel, în Dicționarul politic publicat în 1958 la Editura Politică din București, traducerea din rusă a textului lui Ponomarev explică publicului român ce este realismul socialist: "Metodă artistică în literatură și în artă care promovează restituirea veridică, concretă, a unui punct de vedere istoric, a realității în dezvoltarea ei. Sinceritatea și caracterul concret al restituirii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Remus Koffler sînt condamnați la moarte. Martorii îl acuză pe Pătrășcanu în fața Tribunalului Militar că ar fi complotat pentru eliminarea unor membri din Comitetul Central; este denunțat pentru întîlniri cu agenți ai străinătății imperialiste. Ilka Wassermann, director al Editurii Cartea Rusă, adaugă că Pătrășcanu a fost antisemit. Unii din prietenii și cunoștințele lui Pătrășcanu primesc pedepse cu închisoarea pe viață, alții 15-20 de ani de închisoare. Zilber, condamnat la închisoare pe viață, iar ulterior reabilitat, a lăsat în amintirile sale imaginea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Revoluțiile ungară și română și respingerea imperiilor de către naționalități Aprilie Tentative de ridicare la luptă revoluționară la Iași în Moldova. Mișcarea eșuează. Iunie Revoluție în Țara Românească. Patrioții organizează un guvern revoluționar la Islaz și lansează o declarație-program. Iulie Armata rusă pătrunde în Moldova 25 septembrie Trupele otomane intră în Țara Românească 27 septembrie Trupele ruse intră în Principate 1849 14 aprilie Revoluția continuă în Ungaria. Parlamentul ungar proclamă destituirea Habsburgilor Mai Rușii și otomanii semnează Convenția de la Balta-Liman și restabilesc
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
văzut în Newsweeck, un articol "Periscop" în care se spune că postul ABC, în emisiunea "Prima zi în direct" nu a folosit niciodată fotografii făcute prin satelit orașului Kuweit ocupat la începutul lui septembrie. Achiziționate de ABC de la agenția comercială rusă prin satelit Soyez-Karta, fotografiile trebuiau să arate prezența unei masive concentrări de trupe irakiene în Kuweit, dar nu au dezvăluit nici pe departe numărul mare de trupe stabilit de administrația Bush. ABC a refuzat să mai folosească aceste fotografii, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a fi unul dintre ei. Se știe că s-a împotrivit oricărei glorificări a persoanei sale, incompatibilă cu marxismul, adeziunii fără discuții la ideile sale, incompatibilă cu știința și, în sfîrșit, supunerii fără crîcnire, incompatibilă cu democrația. "Lenin, declara revoluționara rusă Clara Zetkin, se comporta ca un egal printre egali de care era legat prin toate fibrele ființei sale". Știm, de asemenea, că disprețuia strălucirea falsă a puterii și manifestările nestăvilite ale slugărniciei. După cum spune poetul sovietic Tvardovski, "pe ovații el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
perioada, de la încheierea convenției româno-ruse și până la participarea efectivă a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea de la 4 aprilie 1877, (data încheierii convenției româno ruse), până la 30 aprilie 1877, (data votării de către Corpurile legiuitoare a ruperii legăturilor cu Poarta), care se poate divide în: a. etapa de la 4 aprilie 1877, până la votarea convenției de către Parlament la 16/28 aprilie 1877; b. de la această dată până la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reședința de vară a țarului de la Livadia, în Crimeea, convorbiri între o delegație română - I. C. Brătianu important om politic și de stat, 36 colonelul Gheroghe Slăniceanu, ministrul de război, T. Văcărescu, mareșalul curții, Singurov, adjunctul lui Carol I și una rusă țarul Alexandru al II lea, cancelarul Gorceacov și Miliutin, ministrul de război - în cadrul cărora s-a abordat problema trecerii trupelor ruse pe teritoriul românesc în drum spre Balcani. Delegații români au arătat că țara noastră nu mai putea accepta să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ministrului de externe din 27 iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii de la Reiehstadt și a destinderii raporturilor ruso austriece, puterile mari se dezinteresaseră de chestiunile care preocupă pe români și pe ceilalți creștini de sub suzeranitatea Porții. Neputându-și stăpâni amărăciunea, Mihail Kogălniceanu adresează la 1 august, o circulară agențiilor române din străinătate, cu instrucțiuni de a arăta guvernelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înșine”. Titu Maiorescu în, Însemnări zilnice (1855 1880), volumul I, îl consideră pe Mihail Kogălniceanu a fi un stâlp al țării, a strălucit din nou în 1877-1878 cum strălucite au fost toate faptele sale. I. Gh. Trofin, în, Studiul războiului ruso româno-turc, prezintă delegația română. Mihail Kogălniceanu și I. C. Brătianu la Congresul de la Berlin. Prin înflăcăratele și memorabilele lor discursuri-remarcă autorul-cei doi bărbați, au câștigat simpatia puterilor participante, însă față de intransigența Rusiei am fost obligați să cedăm cele trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cinci divizii ale armatei române, trei se găseau pe frontul de la Plevna. S-a hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei de această dată în cooperare. Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
român este dispus să negocieze cu Turcia, toate problemele referitoare la recunoașterea independenței „de jure” și transformarea României, într-un stat neutru de tipul Elveției, sau Belgiei, act diplomatic, care potrivit convingerilor cabinetului liberal ar fi interzis practic orice ciocnire ruso otomană, și ar fi redus la minimul posibilitățile izbucnirii unui conflict armat între cele două părți. Către sfârșitul anului 1876 și începutul anului 1877 devenise din ce în ce mai evident că sensul evenimentelor, se orienta totuși spre o rezolvarea prin forță a crizei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea Rusiei s-a schimbat în august 1877, când forțele otomane au oprit ofensiva rusă la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a-și menține pozițiile și a împiedica armata otomană să lanseze o contraofensivă generală, țarul și comandanții săi ruși au a acceptat condițiile lui Carol ca armata română să aibă bază proprie de acțiune
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
că nu era vorba de a dărui României independența, ci ”de a se recunoaște, după dreptul cel vechi și potrivit cu jertfele făcute în război”. Reliefând condițiile convenției încheiate între România și Rusia la începutul războiului, cooperarea armatelor române cu cele ruse, pe câmpul de luptă, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe al țării, a afirmat dorința României de a i se păstra integritatea teritorială, a i se oferi indemnizațiile corespunzătoare, a i se recunoaște independența, de a i se da garanții reale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit de traduceri în limbile rusă, franceza, apoi, în germană și engleză. Între colaboratorii la secțiunea de istoria literaturii se înscriu, pentru literatură română, Eugen Todoran, Simion Mioc, Iosif Cheie-Pantea, Ramona Boca-Bordei, Virgil Vintilescu; despre probleme de istorie literară franceză scriu Livius Ciocârlie, Margareta Gyurcsik, Rodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
o noapte, deoarece înjurăturile și bețiile au speriat recepționerii și gardienii (oameni care văzuseră ceva scandalagii, la viața lor!). Am făcut cunoștință cu trupa (evitîndu-l pe director, care mîrîia, de nervi): o singură persoană vorbea românește, Evdokia; restul, numai în rusă! Spectacolul era la paravan, colegii Evdokiei mînuiau păpuși, iar vocile erau pe bandă, într-o limbă românească cvasi-arhaică. Evdokia socializa cu păpușile, iar copiii căscau în sală. Mă rog, 40 de minute au trecut, cu chiu, cu vai... Directorul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de Bucarest). Secțiunea a treia intitulată La vie religieuse en Russie, redă, după "Tserkovniya Vyedomisti", din 15 martie 1927, scrisoarea Mitropolitului Petru (La lettre du Métropolite Pierre) către credincioșii ruși, în care se relevă dificultățile prin care trece Biserica Ortodoxă Rusă, aflată sub ocupație bolșevică, precum și scrisoarea Mitropolitului Serghei către Patriarhul Miron Cristea (Lettre du Métropolite Serge au Patriarche roumain). În secțiunea, Revue critique, Mircea Eliade publică textul Les religions des mystères dans les publications récentes, cu aplicație asupra religiei misterelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cel mai răspândit în secolul al XVII-lea. Dacă teza catolică 14 se dovedește, aparent, validă, aceasta se datorează îndeosebi conținutului Mărturisirii lui Petru Movilă. Mărturisirea lui Petru Movilă, alcătuită de mitropolit și modificată apoi de episcopii săi, tradusă din rusă în latină, ulterior transpusă de Meletie Sirigul, în greacă și remodificată de Sinodul din Iași, se compune din trei unități secvenționale: prima parte (credința) tratează despre articolele Crezului niceo-constantinopolitan, despre cele Șapte Taine și despre învierea morților; a doua parte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia. Profesorul N. P. Rojdestvenski este un remarcabil savant al Academiei teologice din St. Petersburg, care pune bazele apologeticii ruse. V. D. Kudreavțev-Platonov, profesor la Academia teologică din Moscova, este considerat filosoful și apologetul Bisericii Ortodoxe Ruse. Critica sa filosofică, dublată de metoda deductivă, vizează dezvoltarea unui sistem metafizic care corespunde creștinismului. S. S. Glagolev, profesor la Academia teologică din Moscova
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Revelația divină, acțiune și viață. Chiar dacă intenția Pr. Chesarie Gheorghescu nu este aceea de a oferi o analiză critică, demersul său restitutiv trebuie apreciat cu atât mai mult cu cât este vorba de surprinderea unui moment fondator al dezvoltării apologeticii ruse, prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează o distincție netă între
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cotropirea Moldovei și a lichida sinestătornicia statului moldovenesc”. Conferința din 1951 a însemnat debutul unei faze liberale în politica față de limba moldovenească. I s-a permis acesteia contactele cu limba română liberală. Grafia chirilică a fost menținută, însă influența limbilor rusă și ucraineană a fost limitată. La o ședință a Institutului de Istorie, Limbă și Literatură din 1955, I. Varticeanu afirma chiar că „între limbile moldovenească și română nu există nici o diferență”, ținând totuși să specifice că „originea comună, tradițiile comune
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
răspândirea limbii ruse. Încă dinainte de cel de al doilea război mondial, o mare parte a procesului educațional din școlile de pe întreg cuprinsul statului sovietic era reprezentat de studierea limbii și a literaturii ruse. Majoritatea populației neruse a acceptat limba rusă ca cea de a doua limbă, ca mijloc de comunicare interetnică și ca mijloc facilitator al ascensiunii sociale și politice. Cu toate acestea, dobândirea cunoașterii la un nivel elementar al limbii ruse nu era condiționat de abandonarea identității naționale și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
linia de acțiune a partidului trebuia să urmeze strict pe cea a fratelui mai mare de la Moscova. Instituțiile și publicațiile înființate în primii ani ai regimului comunist au întruchipat aceeași obediență și admirație pentru poporul rus: Analele RomânoSovietice, editura Cartea Rusă, Institutul de Studii RomânoSovietice din București, Muzeul de Istoie Ruso-Român (toate înființate în 1946-1948) sunt expresii ale acestei obediențe. În 1948, imediat după proclamarea Republicii Populare România, cei mai mulți istorici „burghezi” au fost îndepărtați din pozițiile lor de la Academie, universități și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]