7,856 matches
-
Hotiniul, De Obște Gheografie, Iași, 1795. 56 "Gazeta de Moldavie'', Iași, anul 1850, p. 184. 57. Valeriu Tebeica, Străbătând lumea. Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie 1961. 59. Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46 C.3 Rec.18). 60. Cotidianul "Scânteia", 31 mai 1972. 61 Cotidianul "Scânteia", 28 octombrie 1960. 62. Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968. 63. Statele lumii Mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Călători și exploratori români în sec. XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie 1961. 59. Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46 C.3 Rec.18). 60. Cotidianul "Scânteia", 31 mai 1972. 61 Cotidianul "Scânteia", 28 octombrie 1960. 62. Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968. 63. Statele lumii Mică Encliclopedie, Editura Meronia, 1995. 64. Arhiva M.A.E., Fond Războiul de Independență, vol.93, p. 228. 65. Arhiva M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
XIV și începutul celui de al XX-lea, Editura Științifică, București, 1962. 58. Cotidianul "Scânteia", 21 aprilie 1961. 59. Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46 C.3 Rec.18). 60. Cotidianul "Scânteia", 31 mai 1972. 61 Cotidianul "Scânteia", 28 octombrie 1960. 62. Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968. 63. Statele lumii Mică Encliclopedie, Editura Meronia, 1995. 64. Arhiva M.A.E., Fond Războiul de Independență, vol.93, p. 228. 65. Arhiva M.A.E., Dos.22, Reprezentanțe S.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Arhiva M.A.E., fond China, vol. III, 1939, p. 71. 24 Idem. 25 Idem. 26 Idem. 27 Arhiva M.A.E. fond 71, Japonia, dosar special C5, vol. 299. 28 Idem. 29 Presa română, 4 oct. 1949. 30 Ziarul "Scânteia" din 21 octombrie 1949. 31 Anuarul statistic al R. S. România, București, 1967-1970. 32 Anuarul statistic al R. S. România,București,1973, p. 476. 33 Romulus Budura, "Politica independentă a României și relațiile româno-chineze (1954-1975)", in Pagini din politica externă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Epure, op. cit., p. 207. 46 Simion Deac, Reprezentanțele diplomatice ale României, Editura Politică, 1973, vol. III, pp. 101-103. 47 Thomas Hamond, Steagul Roșu deasupra Afganistanului, Boulder Colorado Westview Press, 1984, p. 153. 48 Thomas Hamond, op. cit., p. 23. 49 Ziarul "Scânteia" din 5 iunie 1958 și Dabakhtar Agence (Kabul) la 10 iunie 1958. 50 Reprezentanțele diplomatice ale României, vol. III, Afganistan, Editura Politică, București, 1973, p. 40. 51 Adunarea Generală a O.N.U., Document A./ Conf.39/S.R.2o pp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
III, Afganistan, Editura Politică, București, 1973, p. 40. 51 Adunarea Generală a O.N.U., Document A./ Conf.39/S.R.2o pp. 2-3. 52 Raportul Comisiei a VI-a a Adunării Generale a ONU XXIVDocument A/7 809p. 4. 53 "Scânteia" din 28 ianuarie 1969 și "Kabul Times" din 29 ianuarie 1969. 54 C. Ion Popescu, "Consiliul de Securitate", in România la O.N.U., București, 2010, pp. 438-448. 55 Wikipedia din 9 martie 2013. 56 Ion Gaidau, Wikipedia, 10 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
326. 72 Encyclopédie Africaine et Malgache-Mauritania, Editura Larousse, 1966, pp. 12-13. 73 Reprezentanțele diplomatice ale României, Editura Politică, București, 1973, p. 397. 74 Arhiva M.A.E., Fond 75, Maroc. 75 Arhiva M.A.E., Fond 75, Maroc. 76 Ziarul "Scânteia" din 20 februrie 1962. 77 Dr. L. D. Petrescu, "Relațiile româno-ruse", in Pagini din diplomația României, vol. I, Junimea, Iași, 2009, p. 88. 78 Roussie Perestroika 2, care nu a avut loc, după un articol de Mayk din "Sudvesnkan de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
46. 95 Mihai Ralea, Note de drum din Antile, California, Canada, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, pp. 47-72. 96 Reprezentanțele diplomatice ale României: Cuba, vol. III, Editura Politică, București, 1973, p. 200. 97 Idem. 98 Idem. 99 "Scânteia", 21 aprilie 1961, p. 7. 100 Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46.C.3 Rec.18.). 101 "Scânteia", 31 mai 1972. 102 "Scânteia", 28 ctombrie 1960. 103 Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968, p. 52. 104 Statele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
96 Reprezentanțele diplomatice ale României: Cuba, vol. III, Editura Politică, București, 1973, p. 200. 97 Idem. 98 Idem. 99 "Scânteia", 21 aprilie 1961, p. 7. 100 Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46.C.3 Rec.18.). 101 "Scânteia", 31 mai 1972. 102 "Scânteia", 28 ctombrie 1960. 103 Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968, p. 52. 104 Statele lumii (Mică Enciclopedie), Editura Mironia, 1995, p. 1o1. 105 Reprezentanțele diplomatice ale României, vol. III, Costa Rica, Editura Politică, București, 1973, pp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Cuba, vol. III, Editura Politică, București, 1973, p. 200. 97 Idem. 98 Idem. 99 "Scânteia", 21 aprilie 1961, p. 7. 100 Documente oficiale O.N.U., Doc. E (Conferința 46.C.3 Rec.18.). 101 "Scânteia", 31 mai 1972. 102 "Scânteia", 28 ctombrie 1960. 103 Cowles Encyclopedia of Nations, New York, 1968, p. 52. 104 Statele lumii (Mică Enciclopedie), Editura Mironia, 1995, p. 1o1. 105 Reprezentanțele diplomatice ale României, vol. III, Costa Rica, Editura Politică, București, 1973, pp. 194-195. 106 Arhiva M.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mitropolit și Melentie Balica hatman...” - Dacă luăm seama bine la întinderea hotarului locului din jurul mănăstirii Frumoasa, apoi călugării aveau ce păzi. „De gios până la fântână pe capătul grădinilor a lui Necoară, și de acolo în sus la Drumul Mare al Scântei în dreptul pârâului Gălății și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar de la pădure până la Cetățuie și de unde curgu apele spre mănăstire. Acela este hotarul tot.” La asemenea întindere mereu se găsea cineva care să încalce locul. Însă la 9 martie 1634
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și cu tot venitul, ci este în ținutul Hârlăului. Aceea au vândut călugărilor de la sfânta mănăstire ce iaste din nou zidită, ce se numește Bârnova.” Același Anastasie mitropolit și marii boieri dau mărturie la 17 dec. 1628 (7137) pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de mănăstirea Bârnova. - Peste toate acestea, vine - înainte de iunie 1633 (7141), Testamentul lui Miron Barnovschi. Voievodul se afla închis la Constantinopol. Uite ce spune Miron Barnovschi în Testamentul lui: „Pentru sfânta mănăstire Bârnova, care iaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstiri. - Din câte zapise am citit și mi le-ai arătat până acum, mărite Spirit, nu am întâlnit cuvântul „țăran”. L-am întâlnit abia în zapisul de împuternicire dat călugărilor de la mănăstirea Bârnova pentru a lua zeciuiala din satele Căpotești, Scânteia și Mogoșești. Dat la 2 aug.1662 (7170) de Istratie Dabija voievod. În acest zapis, voievodul, pe lângă împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile.” Uite că vodă Antioh
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bibliografice ale domniei sale. George Talaz a colaborat la periodicele : « Azi », « Capitalul », « Cele trei Crișuri », « Cetatea literară », « Cuvântul liber », « Duminica Universului », « Ecoul », « Gândirea », « Lumea românească », « Orizont », « Orizonturi noi », « Revista Fundațiilor Regale pentru Literatură și Artă », « Rostul vremii », « România », « România culturală ». « Sămânța », « Scânteia satelor », « Universul literar », Veac nou », « Vestea satelor », « Viața literară », « Victoria ». Ca volume și plachete a tipărit : « Flori de lut », poezii, Editura literară a « Casei Școalelor », București, 1920, 87 pagini ; « Râsul apei », poezii, ibidem, 1923, 123 pagini ; « Soare », poezii, București, editura
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
întregi, așa că putem spune că numele lor spun totul : Traian Galan - matematică, fizică, Pantelimon Socaciu - naturale, Amuliu Bordeianu - fizică și chimie, Aurel Prelipcean - franceză, italiană, engleză, Ilie Toroutiu și Ernast Viforeanu - istorie, Vasile Tiganescu - geografie, Ilie Vișan, Aurelia Andreescu, Arcadie Scântei - limba română. Acești profesori erau cunoscuți nu numai in Bucovina ci și în toate universitățile din țară unde susțineau concursul de admitere elevii lor. Lecturarea microbiografiilor acestor oameni deosebiți ai școlii noastre, vor lămuri cititorul acestei cărți, de ce ne-am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
Rămânând Însă, Întotdeauna același chimic H2O. Pentru alte forme de energie, poate mai subtile decât aceea calorică pe care ați bănuit-o acum, apa apelează la alte dexterități. Ca de exemplu, descompunerea, trecerea În elementele constituiente, pe care o simplă scânteie ori un catalizator le trec Înapoi În H2O, evident eliberând energia. Acesta nu este apanajul exclusiv al apei, orice altă substanță anorganică, ba chiar și destule organice reacționând la fel când e vorba de electricitate, ascunsă În spatele acestor vorbe. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o poate face. Și m’am referit la om doar pentru că doar el poate produce, conștient, ceva. Sau, generalizând, una ar fi substanța din materia vie, dar alta cea din materia nevie. Prima având În plus zisa vitalitate, pentru teolog „scânteia divină“. Altfel spus, Wöhler a creat, În eprubetă, divinul. De fapt, așa a inventat biochimia, adică chimia materiei vii. Iar amintita genetică, care trebuie totuși „monitorizată“, pentru aptitudinea/pericolul de a schimba lumea, a ajuns ceea ce este datorită biochimiei. Aceasta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Însuși și asta pentru că În lumea noastră oxidantă, cu oxigenul foarte bine reprezentat, rămășițele epocilor trecute, antitetic reducătoare, precum gazele ori petrolul, ca și substanțele contemporane, dar „tradițional“ făcute tot reducătoare, precum biomasa, sunt anacronice așteptând doar o amorsă, o scânteie, pentru a arde. Iar energia eliberată e abia focul... o consecință. Focul e dintotdeauna și pretutindeni vehiculul jertfelor. Căci, cu excepția Eterului, pe care nu putem pune mâna, e cel mai negentropic dintre Elemente, deci singurul adecvat spre a realiza legătura
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: „Afară, printre oameni sub bolta de scântei, „Fii, omule, tu însuți, se spune de-obicei.” Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf I. Bodaricii Călmățuiului brăilean În încercarea mea de a reface traseul unei copilării ce și-a consumat substanța cu mai bine de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să facă ce-i place, vor veni și acele timpuri când bucătăria și baia vor fi prioritare, însă acum lasă-i să se bucure de ce vor.”. Așa a și fost, așa s-au și derulat evenimentele, fiecare moment consumându-și scânteia pe măsura aprinderii sufletului nostru. Liceul și patima acestuia mi-au influențat în mod covârșitor trăirile, mi-au decantat emoțiile, dar în egală măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de nuiele cop unitate de măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin lovire crumpene cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin proces-verbal prefecturii Botoșani să aibă în grijă lpoteștii. S-a citit în timp tot felul de reportagii ale unor vizitatori la Ipotești cu aprecieri departe de adevăr. Cu prilejul "Zilelor Eminescu" s-a scris mai mult și chiar în Scânteia din 15 iunie a.c. se spune că abia în 1950 s-a zidit casa memorială. Doresc să se cunoască adevărul și pun mărturie vârsta mea de aproape 85 ani. Petre Irimescu, profesor pensionar 81 Sigur, Petre Irimescu a avut meritele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
analiza cazul și a încredința autorului spălarea, eventual, a podelelor redacționale". În paginile revistei ("Iașul Nou", "Iașul Literar"), condeierii localnici își turnau însă cenușă în cap, mulțumind din inimă partidului pentru prețioasele îndrumări. Iar când Ileana Vrancea cere imperativ (în "Scânteia") "să se deschidă ferestrele, ca să pătrundă aer proaspăt în redacție", consecința a fost una singură: oameni dați afară din bietele slujbe cu 1/2 de normă. Nr. 5 din 1955 al revistei "Iașul Literar" a fost retras de pe piață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
niciodată), întrucât, precizează criticul, acum "susține doar scriitorii asupra cărora s-a năpustit Securitatea". Revistele cărora le trimite poeme îl refuză politicos, solicitându-i literatură anti-ceaușistă. "N-o să mai citesc nici ziare românești din exil, umflă și astea realitatea ca "Scânteia", dar, desigur, în sensul opus. O să termin și cu emisiunile înveninătoare. Ele mi-au manipulat conștiința, iar partidul, pe de altă parte". Pour la bonne bouche, biblioteci simandicoase ("Centre Pompidou", "La Maison de la poesie") refuză să-i primească placheta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și atunci cei din personalul de pază se înghesuiau să mai tragă și au tras efectiv" rememorează scena asasinatului de la Jilava judecătorul Vasile Varga, cel care dăduse citire sentinței de condamnare la moarte în fața plutonului de execuție. A doua zi, "Scânteia" motiva uciderea de-a dreptul aiuristic: Pătrășcanu era vinovat de "trădare de patrie, de acțiuni de paralizare a forțelor patriotice împotriva fascismului, de organizare a unui grup complotist contrarevoluționar, antistatal, în scopul acaparării puterii și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]