4,863 matches
-
poate fi „banal”, în acel sens tragic - nu întotdeauna înțeles în mod adecvat - pe care i l-a dat Hannah Arendt, dar punctul și mai șocant constă în faptul că răul poate deveni „obișnuit”, transformându-se în sistem și ambient scăldat de acțiuni orânduite tocmai pentru a planifica răutatea. Și aceasta fără zgomot și fără ca să ne dăm seama, până devine „cultură adevărată, cu capacități doctrinale, limbaj propriu, cu manieră proprie de a proceda”. Aceste ultime cuvinte îi aparțin Papei Francisc
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
la adresa destinatarului: dacă poetului nu îi rămâne nicio posibilitate de răzbunare, Pieridele îi vor da forțele și sulițele lor. Chiar dacă locuiesc în cel mai îndepărtat loc din lume, pe malurile Sciților, și sunt foarte aproape de ochii mei aștrii care se scaldă în Ocean, mesajele noastre vor străbate nenumărate popoare și obiectul lamentărilor mele va fi cunoscut în toate colțurile urbei; tot ceea ce vom spune va merge din Occident până în Orient; Aurora și Hesperia vor fi martorele vocii mele; se va auzi
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
profundă: „nopței dînd mișcare și viață (...) lumină adînci prăpăstii (...) noaptea, totul astei scene colorată de mărire” etc. Gr. Alexandrescu este, cu precădere, un poet al nocturnului, și melancolia, starea lui fundamentală, capătă un corespondent material (și o expresie) În peisajul scăldat de lumina rece a lunii. Un peisaj, un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă. Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia de spumă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
model pe care Îl va relua În alte poeme: „dragostea (de) moșie”, „erou plin de lumină”, un soare splendid ce sparge negurile istoriei, „ființă - Într-un cuvînt - de-o natură gigantică, divină”. Este portretul moral și fizic al eroului romantic, scăldat În lumini mistice. Discursul lui este, iarăși, un model de retorică solemnă. Toate miturile istoriei sînt puse În mișcare, toate imaginile tăriei și ale rezistenței sînt convocate: „pardoși de la Lipneț”, „vultani din Războieni”, „zimbri fioroși din codrii Racovii”, „aprigi zmei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt foarte deosebite. LEC se poate împărți din nou în două subcompartimente majore, separate de endoteliul vascular. Plasma sângelui și limfei este LEC circulant din sistemul cardio-vascular, reprezentând ~25% din LEC (fig. 108). Lichidul interstițial (LI) este lichidul extracelular care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda pe câmpii, Flori în soare râd pe-afară Ne vin Paști după Florii, Ouă roșii vom ciocni. Ne-om plimba-n vacanță-n tihna
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de Sud. O serie de factori favorabili sunt evidenți în transformarea multor locuri din America Centrală în destinații de vis pentru mulți turiști, printre care trebuie menționați: Poziția geografică este una favorabilă, zona fiind situată nu departe de teritoriul SUA, fiind scăldată de apele Caraibilor sau Oceanului Pacific, în zona intertropicală. Cunoașterea Lumii Noi a început cu America Centrală, prin descoperirea multor insule de aici de către Cristofor Columb. Cadrul natural este unul generos în care se detașează ca element favorizant în dezvoltarea turismului climatul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
autobuzele sau taxiurile pe apă, sau cu gondola în cazul turiștilor), de aceea până în secolul XIX exista doar un pod care unea cele două maluri ale canalului: Ponte Rialto. În afară de acesta, azi mai sunt încă alte trei poduri: Ponte degli Scalzi (deschis publicului în 2008), Ponte dell’Accademia (dat în folosință în forma actuală în 1985), Ponte della Constituzione (deschis publicului în anul 2008, cu ocazia sărbătoririi celei de-a 60-a aniversare a constituției). Lido di Venezia, un cordon de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Cel mai important centru turistic din această zonă este Sarandë. În apropierea acestui oraș se găsește Parcul Național Butrint - sit arheologic inclus pe lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1992. k. COASTA SUDICĂ A ITALIEI Acest sector al Peninsulei Italice scăldat de apele Mării Tireniene este unul dintre cele mai frumoase și primitoare din Italia, cu atracții turistice care țin atât de un cadru natural superb, cu țărmuri frumoase, cu insule în apropiere, dar și de o moștenire istorică și culturală
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
este Biarritz, un oraș de coastă foarte popular printre turiști, pentru plajele sale, pentru cazinouri, pentru dotările turistice moderne și posibiliatea practicării surfingului. Întreaga coastă a Țării Bascilor atrage peste 5 milioane de turiști anual. c. LITORALUL BRETAGNE Peninsula Bretagne, scăldată de apele Golfului Biscaya și Mării Mânecii, oferă posibilități multiple de practicare a turismului, nu doar prin potențialul natural al plajelor de aici ci și printr-o gamă largă de atracții cultural-istorice. Astfel, sunt renumite monumentele megalitice răspândite în întreaga
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
E o horă nouă, Tinerii-o horesc Seara când se-adună La clubul sătesc! (Ă). Zgomotul e mare, Munca e fierbinte! Murgule, poetul Nu are cuvinte! (Ă). Peste tot se-ntinde Pătură de nea - Mândră ești Tu, țară, Republica mea! Scăldată-n lumină, Te-ai schimbat la față Vezi, dragă Mărie Omul nu Îngheață!” (Ă). Eugen Frunză. - Birocratul. Ibidem, nr. 195, 30 iun. „Îl cunoașteți, măi tovarăși!Ă Ochelarii mari/pe nas, Scotocește/prin dosare, Cât e draga zi de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău să urce ca un zbor, Căci partidu-i veșnic lângă tine, Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe care o ține președintele gospodăriei colective se scaldă și ea În șabloane arhicunoscute (Ă). La Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care constituie, fără Îndoială, una din trăsăturile specifice ale poeziei baconskyene: prezența eroului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun, spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot pune mărturie: Eu Însumi m-am scăldat În fluvii de poeme. Și cum am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am puțin și plec. Dar știu ceva rețete, Cari
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Șem-Tov, născut între văile Carpaților, în spațiul dintre Prislop și Cârlibaba, în ținutul Neamț. Rămas orfan în 1710, adolescentul cărturar adună ierburi de leac, vindecă pe cei din neamul său loviți de boli, dar și pe români sau ruteni. Se scaldă zilnic în râu, are viziuni, ghicește din ochi, intuind grijile fiecăruia. Învățăceii săi se numără cu sutele, totuși dorul Sionului îl face să ajungă în Țara Sfântă în 1747. Între timp, învățătura hasidică se răspândește din Moldova în Polonia, Ungaria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască. Formulează propoziții cu aceste cuvinte. . Taie însușirile care nu se potrivesc verii: Soarele dogoreste, se întorc păsările călătoare,ninge , frunzele copacilor îngălbenesc, iarba e verde, copiii se scaldă în apa râului, mergem la mare.
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
cîntărești cu o balanță de giuvaergiu un hambar olandez. După ce balena vasului Pequod decapitată, iar din trupul ei s-au extras toate substanțele utilizabile, capul fu ridicat lîngă bord, deși rămase pe jumătate în apă, așa fel încît să se scalde încă în elementul său natural. în vreme ce corabia stătea aplecată peste el, din pricina enormei presiuni exercitate de partea de jos a arborelui trinchet, ale cărui vergi încordate se profilau ca niște macarale peste valuri - acel cap însîngerat atîrna acolo, la brîul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Tot astfel, în toiul furtunilor ce zbuciumă propriul ocean interior, jubilez și eu în tăcere, în adîncul de-a pururi calm al ființei mele, în vreme ce planetele nefaste se rotesc necontenit în juru-mi, fără a-mi atinge tărîmul secret, unde mă scald într-o bucurie veșnică. în timp ce stăteam așa, ca vrăjiți, scenele violente ce păreau să se desfășoare, din cînd în cînd, undeva, în depărtare, vădeau activitatea celorlalte ambarcațiuni, angajate încă în împungerea balenelor de la periferia turmei sau poate într-o luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
circuli pe uscat într-o trăsură cu droturi. Dar pustietatea oceanului este de neîndurat. Cine-ar putea să descrie intensa concentrare a omului pierdut în mijlocul unei asemenea pustietăți nemiloase? Observați cît de aproape de vasul lor se țin marinarii cînd se scaldă într-o mare calmă, înotînd doar de-a lungul bordurilor lui. Dar oare Stubb îl abandonase într-adevăr pe negrișor, lăsîndu-l în voia soartei șale? Nu, adică nu aceasta era, în orice caz, intenția lui. Căci în urma lui veneau două
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prefac într-un fel de țipari - parcă șerpuiau și se răsuceau în spirale! Așezat acolo, în tihnă, cu picioarele încrucișate pe punte, după munca istovitoare de la cabestan, sub cerul senin și albastru - în vreme ce corabia luneca lin, cu pînzele leneșe - îmi scăldam mîinile în materia moale și unsuroasă a acestor globule gingașe, mătăsoase, coagulate abia de-o oră; ele mi se spărgeau între degete, deșertîndu-și întreaga sevă, întocmai cum strugurii copți își lasă mustul; adulmecînd acea aromă neprihănită, ce-mi amintea de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
am reperat un cîrd de balene șiam omorît patru - dintre care una atinsă de harponul lui Ahab. Era tîrziu după-amiază; cînd se sfîrșiră toate fazele sîngeroasei lupte, iar soarele și balena mureau în tăcere, plutind pe bolta și pe marea scăldate în frumoasa lumină a asfințitului Ăîn văzduhul trandafiriu începură să urce niște bocete atît de suave, niște rugi atît de învăluitoare, încît ai fi zis că, de departe, de pe insulele Manilei, din văile lor verzi și adînci, presărate cu mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu "imperialiștii" de pe urma cărora ar beneficia exclusiv "clica" sa, în timp ce "proletariatul iugoslav" este unicul perdant al acestor înțelegeri oneroase. Tito este asiduu culpabilizat apoi pentru livrările de alimente care ar urma să ia destinația Germaniei occidentale. "Trupele S.S., care au scăldat Iugoslavia într-o baie de sânge, au nevoie de calorii. Cât privește popoarele Iugoslaviei, ele pot să îndure". Suntem avertizați în continuare că "Așa gândește și acționează clica lui Tito, căci așa dictează interesele ațâțătorilor la război anglo-americani și restaurarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
primejdioasă închipuită de noi. Și asta nu de dragul de a desena în rime gândurile mele despre noi. Adică Visarion și... noi, cei aleși de el să dăm chip și zbor viselor sale regizorale. Noi am trăit spaima unei mari bucurii scăldată în roua sticloasă a căutărilor în adâncul de primejdii mincinoase ale scenei. Cine își mai amintește de acea splendidă victorie a lui, poate depune mărturie cu sufletul sprijinit de zborul înalt al aplauzelor de la sfârșitul spectacolului. Atunci și acolo am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
devenit un excelent regizor de film (e destul să pomenim pelicula Patul lui Procust); în sală era și Petru Hadârcă în prezent directorul artistic al Naționalului de la Chișinău. Alexa Visarion le-a propus interpreților ruși o incitantă partitură. Actorii se "scăldau" în această bogăție de nuanțe, propuse firesc, dezinvolt de regizor. Era un teatru viu, adevărat, exploziv și jocul lor revigora scena bătrânului MHAT cu grijile, cu problemele, cu "ambâțul" lor. Deși nu era o traducere perfectă (Caragiale, ca și Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și prăfos, străbătut cu bicicleta sau pe jos... Calea ferată, ascunsă în pădure, drum înșelător, martor al dramei ce avea să pecetluiască un destin. Apa, ca un drum curgător, primordial, depozitar al bunelor și relelor pământului. Apa... în care se scaldă, în care aleargă, în care se cufundă... Tot apa îngăduie și pontonul pe care renasc amintirile cuplului odioasei echipe interpretate de Mircea Albulescu și Dorel Vișan. Este impresionantă economia de mijloace cu care Mircea Albulescu joacă senectutea personajului, altădată feroce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]