7,557 matches
-
icoanele, cărțile și odoarele cultice; și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și alte materii, care înfloresc cu o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această tradiție a sculpturii miniaturale, decorative, se trage îndeletnicirea acelor călugări, care fac și azi minunate jucării sacre din lemn cioplit. Restricția și nu excluderea în ce privește sculptura se observă și în ce privește muzica socotită în funcția ei cultică. E ocrotită muzica vocală și nu sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această tradiție a sculpturii miniaturale, decorative, se trage îndeletnicirea acelor călugări, care fac și azi minunate jucării sacre din lemn cioplit. Restricția și nu excluderea în ce privește sculptura se observă și în ce privește muzica socotită în funcția ei cultică. E ocrotită muzica vocală și nu sunt admise instrumentele muzicale, cum sunt admise în catolicism și în protestantism. Din punct de vedere al purității sentimentului religios, restricția e întemeiată. Pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a simți, ea pare ceva impersonal și artificial. Admiri efectul artistic și uiți că ești în rugăciune de adorare. Bineînțeles, aceste restricții ortodoxe au repercusiuni dincolo de Biserică, în creația culturală. Nici în afară de cult popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de strălucirea și de amploarea artei statuare și a simfoniei occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
instrumentală de strălucirea și de amploarea artei statuare și a simfoniei occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-au dispoziții naturale pentru sculptură și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native adorm dacă nu există stimulentul metafizic al religiei, în aria ortodoxiei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native adorm dacă nu există stimulentul metafizic al religiei, în aria ortodoxiei, sculptura statuară și muzica simfonică și dramatică sunt apariții moderne, venite pe cale profană, ca influențe din cultura apuseană. Nu e nevoie să ne avântăm în amănunte ilustrative pentru a înțelege măsura imensă în care religia influențează cultura ca putere stimulentă. ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
are originea în cugetarea greacă și este, într-o măsură, explicabilă prin mediul unde s-a format. Religia Eladei a fost o divinizare a naturii. Zeii ei personificau omenește fenomenele naturale și acest antropomorfism universal devenea obiectul artei. Îndeosebi al sculpturii. Zeul om sau omul zeu era reprezentat în același chip și trupul cel mai frumos modelat în palestră devenea prototipul viu al statuii. În poesie, de asemenea modelul zeilor e omul. Eroii olimpici ai poemelor homerice reproduc atât de veridic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scandată solemn în hexametri. E o artă care imită pe cât se poate natura, fiindcă zeii înșiși erau concepuți după chipul și asemănarea omului. Cele mai aberante patimi ale omului capătă prestigiul olimpic și justificarea practicii. Tragedia sângeră de incesturi monstruoase, sculptura glorifică pe efeb, obiectul celui mai scabros amor, poezia lirică exaltă același viciu sub numele safismului. Amorul monosexual e zeificat în mitul răpirii lui Ganymed și mânjește cu trivialitate imensă însăși sublimele concepții despre frumos ale lui Socrate și Platon
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
închipuiți-vă un palat sau o catedrală, care ar reproduce forma unui munte! Ar fi ceva monstruos. Arhitectura nu imită natura, cu toate apelurile romantice ale esteticianului englez John Ruskin care, îndrăgostit de nu știu ce straturi geologice, le dădea pildă arhitecților. Sculptura e într adevăr mai legată de anumite forme din natură. Obiectul ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu știu ce straturi geologice, le dădea pildă arhitecților. Sculptura e într adevăr mai legată de anumite forme din natură. Obiectul ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
forme din natură. Obiectul ei e trupul omenesc și cel animalic. Și totuși modelajul sculptural nu e o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului, inspirată de lectura lui Dante, iar opera lui cealaltă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o viață mai înaltă, care, făra ele, n-ar exista”(Jacob Burekhardt: H’eltgeschichtliche Betrachtungen, p. 60-61 ). Un templu nu există până nu apare arhitectura, un tablou nu există până nu apare pictura, o statuie nu există până nu apare sculptura, o simfonie nu există până nu apare muzica și nici un poem până nu apare poesia. Apariția artei e un salt gigantic deasupra naturii. Din nu știu ce adâncimi tainice, arta aduce pe lume o nouă ordine de lucruri care, prin structura lor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
voința și răbdarea omului. Această știință are la bază aforismul "mens sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
artistică este rodul închipuirii, al ficțiunii; (ea pornește de la o realitate posibilă, dar n-o copiează, ci o transfigurează)transfigurarea se face cu ajutorul elementelor de expresivitate; (iar elementele de expresivitate aparțin cuvântului, limbii, limbajului); (!!) muzica folosește sunetele, pictura Ț culorile, sculptura Ț formele materiale etc. (deci) o operă literară apare ca o imagine artistică ( - imagine a unui loc, a unei perioade, a unei colectivități mai mari sau mai mici etc.) devenită o nouă realitate (și nu o copie a realității de la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
operă literară?”; - valoarea sa artistică se probează numai în realizarea artistică a operei; - tema este, în general, bine definită (excepțiile sunt rare; vezi „noul roman” din literatura franceză sau engleză); (!!) aceeași temă poate inspira creații din arte diferite: muzică, pictură, sculptură etc. - de regulă, tema vizează o problematică umană, viața în general; * ex: natura, iubirea, moartea, patriotismul, decăderea umană, destinul, realizarea individului, copilăria, cosmogonia, drama războiului, calea spre atingerea unui ideal, meditație asupra timpului, un anumit aspect social, național, politic, cultural
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
trei Crai sînt numai în al doilea rînd oameni, dar în primul: axe universale. Iar numele plutonian al lui Pirgu e de scîrbă și de spaimă". Toate cumulate sînt motive de a așeza Craii... pe raftul cărților nepieritoare, unde stau sculpturile. "Nu cunosc meditație mai gravă asupra ticluirii și aventurii Ființei ca această carte de înțelepciune, pe care un act de discreție și gust o disimulează sub grele catifele de pitoresc oriental". Două mari împărății se întemeiază pe umerii personagiilor mateiene
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reușit să-i îmblînzească furia. Transcendența, deschiderea către Dumnezeu ține de natura umană. Izvorul prim al culturii este religia - adevăr valabil pe întreaga planetă locuită. "Arhitectura e legată de temple; teatrul de ritualul religios; universitățile de dobîndirea învățăturii sacre; muzica, sculptura și pictura de lauda lui Dumnezeu; chiar și știința și economia, de categorii generate de descrierile sacre" (V.N.). Chateaubriand (1768-l848) va fi între primii care în zorii modernității, prin lucrarea Geniul creștinismului (1803), va da forma în care percepem astăzi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a cuprins pe to?i arti?ții din orice domeniu �n Italia veacu-lui al XV-lea. Ra?ionalismul arhitectural, fundamentat pe noile teorii asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1145-1150), statuile-coloane urmeaz? propor?iile coloanelor de montan?i, cu falduri cvasi-lineare ?i fizionomii stereotipe. Timpanele ?i vutele s�nt tratate �n acela?i stil pe teme sacre ?i profane. �nceput? la fă?ada catedralei de la Senlis (1185-1190), evolu?ia sculpturii spre mai mult? autonomie ?i mai mult? suple?e �n forme se afirm? la portalul de sud de la Chartres (1210). Personajele montan?ilor, nelipite de coloan?, s�nt normal propor?ionate, fizionomiile lor s�nt individualizate, faldurile s�nt de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu nav? unic? � bazilica Sf�ntul Francesco din Assisi (1228-1258) � sau cu trei nave � catedrală din Siena (1259) sau Sf�nta Maria cea Nou? (Floren?a, 1279) � str?-pungerile, adesea oculi* , nu determin? acoperi?ul. �n con-secin??, pictură mural? ?i sculptură asigur? elementele esen?iale din programul decorativ ?i iconografic, vitraliul nefiind dec�ț un accesoriu. Marile cicluri pictate �n fresc? s�nt deja o specialitate italian?, ca de exemplu: compozi?iile lui Cimabue ?i ale Maestrului lui Isaac la Sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1558-1559) determin? un c�mp de tensiuni �n fiecare con-struc?ie. Arhitectură ia atunci o dimensiune cosmic?, cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din apropiere de Vicenze, planul s?u �n form? de cruce greceasc? permite o vedere panoramic?, compen-s�nd absen?a unei gr?dini din acelea care �mbin?, ca la villa d�Este (Tivoli, 1549) construit? de Ligorio, topografia, vegeta?ia, sculptură ?i jocurile de ap? vreme de mai bine de dou? secole. Vila Medici (1485-1519), construit? dup? un proiect de G. Da Sangallo, la Poggio a Caiano, �n apropiere de Floren?a, este una dintre primele vile rustice nobile. A?ezat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Chief Groundes of Architecture (1563), inspirat din Serlio, ?i cea a culegerii de modele de autori flamanzi (Architectura lui Vredeman de Vries, 1563), marile locuin?e evolueaz?. Edificii f?r? curte, corpurile lor de cl?dîre, �ncoronate de balustrade ?i sculpturi, dar f?r? acoperi?uri aparente, se articuleaz? cu fermitate. Dispunerea �n stil perpendicular a ferestrelor domin? fă?adele, afirm�nd tradi?iile britanice. Longleat (1572-1580) este prototipul acestor locuin?e aristocratice elizabetane �n care ordinele, de?i foarte discrete
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]