4,821 matches
-
munca de arhitect cu cea de urbanist, două laturi pe care le considera indisociabile. Din primii ani după absolvirea facultății, în 1952, și până după cutremurul din 1977, a conceput și realizat un număr important de planuri și detalii de sistematizare în toată țara. A știut să lucreze într-o atmosferă de muncă intensă dar și de veselie și destindere, adunînd în jurul său arhitecți, artiști si studenți. Îi plăcea să trăiască din plin momentul, pînă cînd aberațiile politice și implicit profesionale
Cezar Lăzărescu () [Corola-website/Science/328565_a_329894]
-
din Strada Ciprian Porumbescu, din rondul amenajat în spatele Casei de Cultură. Piața 22 Decembrie s-a numit inițial Piața 23 August, nume ce a fost schimbat după Revoluția din decembrie 1989. Ea a apărut în anii '60, ca urmare a sistematizării centrului Sucevei din perioada comunistă, când o mare parte din clădirile vechi au fost demolate și pe locul lor a apărut un complex nou de blocuri de locuințe. Între clădirile demolate se numără și Casa Națională, edificiu format din două
Piața 22 Decembrie din Suceava () [Corola-website/Science/328797_a_330126]
-
controlate de Primăria Bucureștilor) au dus la „moartea naturală” a concesiunilor iluminatului și transportului în comun, acestea fiind și unele din motoarele dezvoltării și modernizării accelerate a capitalei în anii următori. Tot Vintilă Brătianu a ordonat întocmirea primului plan de sistematizare, întocmit pe baze științifice moderne, este vorba de planul urbanistic din anul 1911. Pe baza acestuia s-au deschis marile artere de circulație ale orașului și a început construirea sistematizată de locuințe, atât de lux cât și cele sociale. Pe timpul
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
1909-1910 să fie prevăzute realizarea de venituri și cheltuieli mai mari la bugetul comunei (14.128.000 lei venituri și 13.571.000 lei cheltuieli). De-a lungul istoriei sale, Bucureștii s-au dezvoltat la întâmplare, fără un plan de sistematizare care să fie respectat atât de organele comunale cât și de cetățeni. Construcțiile s-au făcut după bunul plac al proprietarilor și nu era rară situația când chiar străzi erau deschise după interesul propriu al acestora. Astfel, într-o ședință
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
obligația ca toate orașele țării să aibă aprobate planurile de alinieri tuturor străzilor, până în 1898. Mai târziu, prin art. 2 al "Legii privind crearea unei Case a Lucrărilor Orașului", capitala și-a luat obligația de a aproba un „"plan de sistematizare"”, cel mai târziu până în anul 1900. Paralel cu această lege , s-a votat tot în 1895, "Legea de mărginire a orașului București", ocazie cu care a fost încorporată o suprafață de 2.790 hectare de jur împrejurul orașului, formând așa numitul „"Ocol
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
și fără acces la utilitățile edilitare. Vintilă Brătianu încheie în 1908 un contract cu serviciul geografic al armatei pentru ridicarea noului plan topografic al orașului. Pe baza acestuia o Comisie tehnică specială, va finaliza în anul 1911 primul plan de sistematizare a Bucureștilor. Liniile generale ale acestui plan prevedeau: crearea de bulevarde circulare și artere radiale, piețe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Colentina. Astfel erau prevăzute bulevarde circulare și radiale cu lățimi de 18-30 metri iar acolo unde
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
s-au putut începe marile lucrări edilitare: expropieri, deschideri de bulevarde, canalizare, transport în comun, etc. Principalele realizări edilitare ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Așa cum s-a arătat mai sus, pe timpul lui Vintilă Brătianu începe practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și începerea pavării cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare. Tot el este cel care a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordânt totodată o atenție
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
executarea de lucrări de nivelare și îngrădire a incintelor, turnarea de trotuare asfaltate, executarea de branșamente de utilități, achiziționarea de mobilier specific și aparatură, etc. Pasionat de arhitectura, primarul-inginer a inițiat, așa cum s-a arătat mai sus, primul proiect de sistematizare a orasului, cuprinzând printre altele și o delimitare a destinației diferitelor zone urbane, fiind prevăzute zone pentru construirea de cartiere de lux,zone pentru construcția de locuintele ieftine, sau o „zonă a industriilor insalubre”. A fost revizuit regulamentul de construcții
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
să se dovedească și în acest domeniu un primar cu viziune, propunând pentru prima dată un set de soluții integrate care să faciliteze o dezvoltare echilibrată și durabilă a Bucureștilor. Cartierele periferice au fost și ele avute în plan la sistematizare. Vintilă Brătianu a avut inițiativa unui prim proiect imobiliar care să-i favorizeze pe cei cu venituri modeste. În acest scop a fost creată "Societatea comunală de locuințe ieftine", care avea ca scop executarea în următorii 5 ani a unor
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
de Construcții București, obținând diploma de inginer. În timpul studenției a fost solistul vocal al formației rock Odeon. Din 1970 a lucrat pe șantierul Chiajna, la un depozit legume fructe, ulterior la prefabricate (Vitan-Bârzești și Militari BCA), investiții (IAPI Turism București), sistematizare teritoriu (arhitect-șef al sectorului 6 București), proiectare (inginer principal ICRAL Cotroceni) până în ziua revoluției din 1989. Cariera literară și artistică evoluează în paralel cu cea de inginer. 1971 Debut ca publicist în revista „Săptămâna” lui Barbu, fiind titular al
George Stanca () [Corola-website/Science/330990_a_332319]
-
al filologiei arabe. Cercetătorii au stabilit că în mod clar el a avut o contribuție însemnată la celebra lucrare "al-Kităb" a discipolului său Sībawayhi - cunoscută ca prima gramatică sistematică a limbii arabe - nu doar în ceea ce privește materialul în sine, ci și sistematizarea operei. În cartea sa Sībawayhi citează numeroși lingviști anteriori și contemporani, cel mai frecvent fiind menționat maestrul său al-Farăhīdī care este citat de peste 600 de ori în legătură cu diverse fapte de gramatică. Al-Farăhīdī a fost cel care a avansat ideea că
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
a treia ca mărime în București. La 18 martie 1865 se dă Legea privind canalizarea și rectificarea cursului Dâmboviței, fapt ce va avea implicații majore în evoluția ulterioară a construcțiilor din zonă. În această perioadă de lucrări edilitare și de sistematizare a traseelor unor străzi, se modernizează pavajul de pe Calea Șerban Vodă. În 1883, Serviciul Tehnic al Primăriei Comunei București, dă câteva “Regule pentru Construcțiuni din nou în Capitală” precum și “Regule pentru Reparațiuni”. În acest context al evoluției Mahalalei Slobozia din
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
Laborioasa activitate profesională a arhitectului Romeo Belea cuprinde, totodată și numeroase proiecte internaționale. Arhitectul Romeo Belea este autorul a proiecte pentru: teatre și săli de spectacole în S.U.A., Austria, Germania și Siria, hoteluri în S.U.A., Germania, Austria, domeniul urbanismului și sistematizării teritoriale în Belgia. În prezent, distinsul arhitect, alături de alți „pioni” importanți este antrenat în realizarea amplelor lucrări de consolidare și modernizare a Teatrului Național București (amănunte în Revistă Construcțiilor nr. 91 - 100). Cele de mai jos reprezintă câteva repere privind
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
fost înființată Filiala Iași a Academiei Române; începând cu 24 ianuarie 1949 administrația acesteia și o parte a institutelor s-au instalat în clădirea vechii Academii Mihăilene, Pinacoteca mutându-se în Palatul Culturii. În iunie 1963, ca urmare a lucrărilor de sistematizare a zonei Pieței Unirii, clădirea a fost demolată, Filiala Iași a Academiei mutându-se în Palatul Calimachi. Clădirea era formată dintr-un corp principal, cu parter și etaj de aceeași înălțime, de formă rectangulară și cu un acoperiș în patru
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
incinta Casei Naționale, muzeul își mută sediul în clădirea fostei Prefecturi din perioada interbelică, locație unde se găsește și în prezent. Această mutare s-a produs ca urmare a demolării Casei Naționale de către autoritățile comuniste ale vremii, în cadrul procesului de sistematizare a centrului municipiului Suceava. În anii următori, muzeul cunoaște o perioadă de dezvoltare și extindere, inclusiv ca urmare a redeschiderii șantierului arheologic de la Cetatea de Scaun a Sucevei. După ce în 1961 este deschisă secția de artă, ce adună lucrări de
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
jafurile. De o atenție particulară se bucurau străinii care soseau în oraș, care pentru a intra erau obligați să se înregistreze și să depună orice armă, cu excepția sabiei. Apărarea subterană a fortărețelor și castelelor a cunoscut un nou impuls de sistematizare după căderea orașului Famagosta în 1571 și mai ales după Asediul Candiei, terminat în 1689, în care forțele otomane au recurs deseori la atacurile subterane. Deja în 1572 Emanuel Filiberto ordonase construcția unei cazemate dotată de o galerie contramină proprie
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Leocov a rămas în memoria Iașiului ca una dintre personalitățile academice din perioada comunistă care a îndrăznit să conteste și, deseori, să oprească brutalitățile ecologice ale procesului de sistematizare urbană. De exemplu, în anii '80, primarul Eugen Nechifor intenționa să taie sute de tei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor, însă a fost convins de botanist să modifice proiectul: ""Era vorba de bucata de Copou de la regiment la
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
florilor. I-am dat soluția să deplasăm bordurile și pe stânga și pe dreapta cu jumătate de metru. Așa s-a făcut"", explică profesorul Leocov. S-a opus, de asemenea, intențiilor autorităților comuniste de la București, care, în planul național de sistematizare a țării, incluseseră defrișarea florii arboricole de pe ambele sensuri ale bulevardului Carol (Copou), pentru a face loc blocurilor: ""Parcul Ghica Vodă, care are o lărgime de 50 de metri pe ambele sensuri, ar fi trebuit să fie tăiat. Era vorba
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
au făcut începând cu 1852, la recomandarea fostului domnitor Ghica Vodă. Le-am dus o lucrare a lui Cobâlcescu, referitoare la subsolul orașului Iași, care ridică probleme, cu argile, cu nisipuri, cu loesuri. Se întâmpla prin anii ’83-’84. În sistematizarea Iașului, serviciile noastre de proiectări au fost mâna a doua, Bucureștiul decidea. Ar fi trebuit să avem blocuri toată linia Copoului, să nu mai avem parcurile respective. Doar Grădina Copou și Parcul Expoziției ar fi fost salvate. Până la urmă i-
Mandache Leocov () [Corola-website/Science/333275_a_334604]
-
a teritoriului. Este trecut în rezervă, ca urmare a refuzului de a se înscrie ca membru de partid, la 1 aprilie 1960 și pensionat cu gradul de Colonel (Comandor). A funcționat apoi în cadrul Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare. Se stinge din viață la 7 februarie 2007. Lectură suplimentară
Gheorghe Știrbu () [Corola-website/Science/333375_a_334704]
-
Teatrului de Operă și Balet din Capitală, după planurile arhitectului Octav Doicescu, clădire inaugurată în anul următor. Și tot în 1953 se elaborează planul urbanistic al stațiunii Mamaia de către un colectiv condus de Cezar Lăzărescu, succedat (în anii următori) de sistematizarea litoralului românesc al Mării Negre. De o nouă perspectivă urbanistică se va bucura, începând cu 1955, și cartierul Balta Albă din Capitală. Trei ani mai târziu, în continuarea acestui cartier va începe construcția cartierului Titan, unde s-a ridicat unul dintre
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
detalii de construcții” și director adjunct. Din 1965 a ocupat postul de arhitect șef al Județului Ilfov, continuând însă să predea, cu jumătate de normă, la S.T.A.C.O. A făcut parte din colectivele care au câștigat concursurile publice pentru proiectele: Sistematizarea Pieței Nicolae Bălcescu București, Teatrul Național București, Sistematizarea Pieței „Liga Națiunilor” Geneva. A fost decorat de către autoritățile vremii cu Ordinul Muncii clasa III-a (1974), A 25-a Aniversare a Eliberării Patriei (1969), A 50-a Aniversare a P.C.R. (1971
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
a ocupat postul de arhitect șef al Județului Ilfov, continuând însă să predea, cu jumătate de normă, la S.T.A.C.O. A făcut parte din colectivele care au câștigat concursurile publice pentru proiectele: Sistematizarea Pieței Nicolae Bălcescu București, Teatrul Național București, Sistematizarea Pieței „Liga Națiunilor” Geneva. A fost decorat de către autoritățile vremii cu Ordinul Muncii clasa III-a (1974), A 25-a Aniversare a Eliberării Patriei (1969), A 50-a Aniversare a P.C.R. (1971), A 25-a Aniversare a Proclamării Republicii (1972
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
zonă. Extinderea Aleea Teisani și îmbunătățirea intersecției cu ieșire din DN1 către Centura București Intersecția DN1/CB a fost mereu blocată de când a fost construită. Din cauza acestor blocaje, rezidenții nu pot ieși din Aleea Teisani. De altfel, pe DN1, din cauza sistematizării acestei intersecții, se produc frecvent blocaje în zonă, blocaje care afectează toți participanții la trafic. Impact a achiziționat tot terenul necesar operațiunii pentru a realiza în mod optimal această variantă. Se așteaptă aprobări de la CNADR. După primirea aprobările, se vor
Proiect Greenfield. Soluții pentru miile de persoane afectate by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/103826_a_105118]
-
cu pământ sau lipsite de rețele de apă și canalizare, iar în lipsa unui plan urbanistic general, se construiește haotic cu efect direct asupra urâțirii orașului. A treia problemă este cea a fluidizării traficului, problemă în care vizez o mai bună sistematizare, inclusiv prin construcția de pasaje subterane pietonale în zonele cu flux ridicat de pietoni, precum Universitate sau Lăpuș. * Florentin Gust, candidatul Partidului Social Român (PSRO): Una dintre cele mai grave probleme este sărăcia cauzată de lipsa unei platforme reale de
ALEGERI LOCALE 2016. Candidații la Primăria Craiova, despre proiectele pe care le propun alegătorilor () [Corola-website/Journalistic/102995_a_104287]