6,398 matches
-
planeta-nebunilor/producatorul-pantofilor-anti- bush-a-dat-lovitura.html?). 1.7.7. Definiții ale modei Parcursul istoric al ideii de modă și al principalelor lucrări pe această temă a arătat că, în linii generale, moda este un fenomen care derivă din contactul social, deci din socializare. În ceea ce privește articularea unor definiții ale modei, cei mai mulți dintre autori au relaționat conceptul de "modă" fie cu practicile estetice ale vieții cotidiene, subliniind caracterul temporar și ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
concept. Dacă, la începutul secolului XX, fenomenul propagării modei era explicat prin intermediul imitației-instinct, după 1960 asimilarea unor comportamente vestimentare a fost explicată prin teoria învățării sociale. Astfel, sociologul american Gregory P. Stone (1962, 109) a arătat că, în faza de socializare anticipatorie, copiii imită rolul adulților, fără însă a adopta și ținuta acestora, în vreme ce, în etapa socializării secundare, rolurile de adult și hainele corespunzătoare acestuia servesc drept modele de imitat pe care copiii le reproduc mai ales în jocurile lor. 2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor comportamente vestimentare a fost explicată prin teoria învățării sociale. Astfel, sociologul american Gregory P. Stone (1962, 109) a arătat că, în faza de socializare anticipatorie, copiii imită rolul adulților, fără însă a adopta și ținuta acestora, în vreme ce, în etapa socializării secundare, rolurile de adult și hainele corespunzătoare acestuia servesc drept modele de imitat pe care copiii le reproduc mai ales în jocurile lor. 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down Eseul sociologului german Georg Simmel despre fenomenul modei, publicat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
8-18. Simmel, George, The Philosophy of Money, ediția a III-a revăzută, Routledge, Londra, 2004. Simmel, George, "Fashion", în American Journal of Sociology, 62, 6, 1957, pp. 541-558. Simmel, George, "Excurs asupra podoabei", în G. Simmel, Sociologie. Studii privind formele socializării, traducere de Ion Nastasia și M. Nastasia, Editura Sigma Ig, Chișinău, 2000, pp. 276-280. Simmel, George, "Problema sociologiei", în G. Simmel, Sociologie. Studii privind formele socializării, traducere de Ion Nastasia și M. Nastasia, Editura Sigma Ig, Chișinău, 2000, pp. 9-28
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pp. 541-558. Simmel, George, "Excurs asupra podoabei", în G. Simmel, Sociologie. Studii privind formele socializării, traducere de Ion Nastasia și M. Nastasia, Editura Sigma Ig, Chișinău, 2000, pp. 276-280. Simmel, George, "Problema sociologiei", în G. Simmel, Sociologie. Studii privind formele socializării, traducere de Ion Nastasia și M. Nastasia, Editura Sigma Ig, Chișinău, 2000, pp. 9-28. Simmel, George, "Moda", în G. Simmel, Cultura filosofică: despre aventură, sexe și criza modernului: culegeri de eseuri, traducere de N. Stoian și M. Popescu-Marian, Editura Humanitas
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru toate renunțările pe care poate le-au determinat (deveniți deseori doar laitmotivul propriilor nereușite) proiectăm în copiii noștri o serie de idealuri de-a fi, riscând astfel să contribuim din plin și la ratarea existențe lor. * O prea mare socializare poate să ascundă dorința de a găsi sensul propriei existențe în ochii celorlalți, încercând salvarea în și prin ei. Este o variantă slabă a modului contemporan de a căuta nemurirea, respectiv pe calea memoriei Istoriei. * Marea provocare a acestor rânduri
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
2.4.3. Voința de a transforma sau nu lumea /75 3. Funcționarea organizațională /76 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii /76 3.2. Sensul muncii și noile forme ale locurilor de muncă: munca la distanță /76 Capitolul 5. Socializarea organizațională /81 1. Conținutul și etapele /82 1.1. Evaluarea /84 1.2. Angajarea /84 1.3. Schimbarea de rol /84 1.3.1. Faza de investigare /85 1.3.2. Faza de socializare /85 1.3.3. Faza de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
munca la distanță /76 Capitolul 5. Socializarea organizațională /81 1. Conținutul și etapele /82 1.1. Evaluarea /84 1.2. Angajarea /84 1.3. Schimbarea de rol /84 1.3.1. Faza de investigare /85 1.3.2. Faza de socializare /85 1.3.3. Faza de menținere /85 1.3.4. Faza de amintire /85 2. Rolul organizației /86 3. Strategiile noilor salariați /87 Capitolul 6. Motivația muncii /91 1. Teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor /92 1.1. Teoria nevoilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt luate în considerare următoarele elemente: natura sarcinii, condițiile materiale diverse, orarele, performanța, încărcăturile psihică și mentală, oboseala, organizarea muncii, adaptarea mașinii la om; 2) relația între om și organizație: este vorba de stabilirea relației între individ și organizație (recrutare, socializare organizațională), de dezvoltarea ei (formare, motivare, implicare, progres în carieră...), precum și de încheierea ei (pensionare...); 3) relațiile interpersonale în legătură cu sarcinile și structurile (relații ierarhice, dinamică de grup, luarea deciziei, cooperare și conflict...). Acum putem situa psihologia socială a organizațiilor în raport cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interes de a furniza analizei organizaționale un model elaborat al subiectului care integrează o bogată literatură. Acesta a apărut o data cu analiza situațiilor de tranziție (șomaj, formare...). Dar a permis totodată o relectură a numeroase fenomene organizaționale (satisfacție, cultură organizațională, motivație, socializare organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului uman. • Psihologia socială a organizațiilor a abandonat treptat concepția
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
centralității relative a muncii. DE REȚINUT • Sensul muncii este un concept multidimensional. • Cercetările mai vechi au explicat centralitatea muncii prin variabile personale (studiile, de exemplu). • Lucrările actuale o explică prin variabilele societale globale (criza) și prin funcționarea organizațională. Capitolul 5 Socializarea organizațională Salariatul proaspăt recrutat trebuie să se raporteze la o sarcină, la reguli, la ceilalți salariați, la un ansamblu de reprezentări și valori. Socializarea organizațională este un fenomen complex, influențat de multiple variabile (Whitley, Peiro, Sarchielli, 1982; Feij, 1998). Primele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
exemplu). • Lucrările actuale o explică prin variabilele societale globale (criza) și prin funcționarea organizațională. Capitolul 5 Socializarea organizațională Salariatul proaspăt recrutat trebuie să se raporteze la o sarcină, la reguli, la ceilalți salariați, la un ansamblu de reprezentări și valori. Socializarea organizațională este un fenomen complex, influențat de multiple variabile (Whitley, Peiro, Sarchielli, 1982; Feij, 1998). Primele cercetări pe această temă (Bakke, 1953) au evidențiat că socializarea este marcată de o dublă mișcare: un proces de interiorizare de către individ a comportamentelor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o sarcină, la reguli, la ceilalți salariați, la un ansamblu de reprezentări și valori. Socializarea organizațională este un fenomen complex, influențat de multiple variabile (Whitley, Peiro, Sarchielli, 1982; Feij, 1998). Primele cercetări pe această temă (Bakke, 1953) au evidențiat că socializarea este marcată de o dublă mișcare: un proces de interiorizare de către individ a comportamentelor și modurilor de gândire ale colectivului în care se integrează, dar și un proces de personalizare prin care individul contribuie la modelarea organizației în care intră
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mișcare: un proces de interiorizare de către individ a comportamentelor și modurilor de gândire ale colectivului în care se integrează, dar și un proces de personalizare prin care individul contribuie la modelarea organizației în care intră. Astfel, organizația, în procesul de socializare, caută să-l influențeze și să-l controleze pe nou-venit. Dar acesta se străduiește să ajungă la o definire a rolului său care să-l satisfacă. Problema caracterului reciproc al relației dintre individ și organizație se va afla în centrul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
influențeze și să-l controleze pe nou-venit. Dar acesta se străduiește să ajungă la o definire a rolului său care să-l satisfacă. Problema caracterului reciproc al relației dintre individ și organizație se va afla în centrul cercetărilor legate de socializarea organizațională. Vom aborda mai întâi conținutul și etapele socializării. Apoi vom examina lucrările care insistă pe acțiunea organizației, înainte de a ne apleca asupra celor care pun în prim-plan rolul activ jucat de individ în procesul de socializare. 1. Conținutul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se străduiește să ajungă la o definire a rolului său care să-l satisfacă. Problema caracterului reciproc al relației dintre individ și organizație se va afla în centrul cercetărilor legate de socializarea organizațională. Vom aborda mai întâi conținutul și etapele socializării. Apoi vom examina lucrările care insistă pe acțiunea organizației, înainte de a ne apleca asupra celor care pun în prim-plan rolul activ jucat de individ în procesul de socializare. 1. Conținutul și etapele Socializarea organizațională cuprinde mai multe aspecte. Noul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
legate de socializarea organizațională. Vom aborda mai întâi conținutul și etapele socializării. Apoi vom examina lucrările care insistă pe acțiunea organizației, înainte de a ne apleca asupra celor care pun în prim-plan rolul activ jucat de individ în procesul de socializare. 1. Conținutul și etapele Socializarea organizațională cuprinde mai multe aspecte. Noul venit trebuie, în primul rând, să învețe cum să-și îndeplinească sarcina. Natura sarcinii schimbă, bineînțeles, capacitățile care vor fi folosite. Într-o muncă de execuție, va fi vorba
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aborda mai întâi conținutul și etapele socializării. Apoi vom examina lucrările care insistă pe acțiunea organizației, înainte de a ne apleca asupra celor care pun în prim-plan rolul activ jucat de individ în procesul de socializare. 1. Conținutul și etapele Socializarea organizațională cuprinde mai multe aspecte. Noul venit trebuie, în primul rând, să învețe cum să-și îndeplinească sarcina. Natura sarcinii schimbă, bineînțeles, capacitățile care vor fi folosite. Într-o muncă de execuție, va fi vorba mai ales de abilități fizice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
într-un grup restrâns, în timp ce altele vor fi răspândite în toată organizația. În fine, noul venit va trebui să repereze cultura organizației și valorile comune. Acestea prescriu comportamentele adecvate în organizație. Am separat, pe plan conceptual, mai multe aspecte ale socializării: cunoașterea sarcinii, clarificarea rolului, stabilirea relațiilor cu ceilalți, cunoașterea culturii. În realitate, socializarea se desfășoară aproape simultan pe toate aceste registre, care sunt strâns imbricate: de exemplu, salariatul bine integrat într-un grup va putea beneficia de susținerea colegilor la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fine, noul venit va trebui să repereze cultura organizației și valorile comune. Acestea prescriu comportamentele adecvate în organizație. Am separat, pe plan conceptual, mai multe aspecte ale socializării: cunoașterea sarcinii, clarificarea rolului, stabilirea relațiilor cu ceilalți, cunoașterea culturii. În realitate, socializarea se desfășoară aproape simultan pe toate aceste registre, care sunt strâns imbricate: de exemplu, salariatul bine integrat într-un grup va putea beneficia de susținerea colegilor la nivelul realizării sarcinilor. Aceste aspecte diferite pot fi totuși disociate la nivelul duratei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nivelul duratei: stăpânirea sarcinii cere mai mult timp decât construirea relațiilor sociale în grupurile de lucru (Fischer, 1986). Acest rezultat trebuie însă privit cu multă prudență, deoarece el depinde în mare parte de tipul de sarcină. Feij (1998) consideră că socializarea într-o organizație dată (socializare organizațională) depinde în primul rând de o socializare anticipativă generală în legătură cu munca. Aceasta poate fi indirectă (familie, școală, prieteni), dar și directă (stagii efectuate sau locuri de muncă ocupate anterior). Ea îl face pe individ
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai mult timp decât construirea relațiilor sociale în grupurile de lucru (Fischer, 1986). Acest rezultat trebuie însă privit cu multă prudență, deoarece el depinde în mare parte de tipul de sarcină. Feij (1998) consideră că socializarea într-o organizație dată (socializare organizațională) depinde în primul rând de o socializare anticipativă generală în legătură cu munca. Aceasta poate fi indirectă (familie, școală, prieteni), dar și directă (stagii efectuate sau locuri de muncă ocupate anterior). Ea îl face pe individ să dezvolte așteptări față de noul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
grupurile de lucru (Fischer, 1986). Acest rezultat trebuie însă privit cu multă prudență, deoarece el depinde în mare parte de tipul de sarcină. Feij (1998) consideră că socializarea într-o organizație dată (socializare organizațională) depinde în primul rând de o socializare anticipativă generală în legătură cu munca. Aceasta poate fi indirectă (familie, școală, prieteni), dar și directă (stagii efectuate sau locuri de muncă ocupate anterior). Ea îl face pe individ să dezvolte așteptări față de noul loc de muncă. Îl pregătește, mai mult sau
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
directă (stagii efectuate sau locuri de muncă ocupate anterior). Ea îl face pe individ să dezvolte așteptări față de noul loc de muncă. Îl pregătește, mai mult sau mai puțin, să se integreze în noul rol. Pe această bază preliminară intervine socializarea organizațională. Ea se derulează în multe etape, decupate de diferiți autori. Fisher (1986) notează că asemănările între etape sunt foarte mari, ceea ce-i permite să sintetizeze ușor cercetările. • Prima etapă este o etapă de socializare prealabilă. Ea este marcată mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Pe această bază preliminară intervine socializarea organizațională. Ea se derulează în multe etape, decupate de diferiți autori. Fisher (1986) notează că asemănările între etape sunt foarte mari, ceea ce-i permite să sintetizeze ușor cercetările. • Prima etapă este o etapă de socializare prealabilă. Ea este marcată mai ales de intervențiile organizației, destinate să faciliteze integrarea salariaților. Această influență poate trece prin procedurile de recrutare. De exemplu, anunțarea unui post liber poate fi făcută doar în unitățile de învățământ care au o cultură
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]