12,660 matches
-
instituțională (Berthelot, "Les sociologies et le corps", în Current sociology, vol. 33, nr. 2, 1985, sau David Le Breton, La Sociologie du corps, PUF, Paris, 2000, ed. I, 1992), unii sociologi, începând cu Mauss (tehnicile corpului), Halbwachs, Simmel sau Sapir (sociologia sentimentelor și a emoțiilor), știu să profite de ea. Ne gândim și la Goffman (interacțiunile față în față) sau la Bourdieu (învățarea "prin corp"). În domeniul artistic, Christian Bessy și Francis Chateauraynaud (1995) au propus o reflecție asupra producerii probelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rețelelor trasate de obiect (istoria obiectului, martorii); explorarea senzorială (probă fizică, corpul expertului și tehnici); "ocheada", care face din expert deopotrivă un empirist (își bazează munca pe corp și materie) și un intelectualist (deține o cunoaștere ideală și formală). Proceduri Sociologia probelor are ca rezultat o sociologie a procedurilor, înțelese în sens larg, adică drept un sistem în care se aliniază corpurile, cunoștințele, rețelele și tehnicile. Bessy și Chateauraynaud vorbesc, în această privință, de "bune medieri": materialele, rețelele de persoane și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
martorii); explorarea senzorială (probă fizică, corpul expertului și tehnici); "ocheada", care face din expert deopotrivă un empirist (își bazează munca pe corp și materie) și un intelectualist (deține o cunoaștere ideală și formală). Proceduri Sociologia probelor are ca rezultat o sociologie a procedurilor, înțelese în sens larg, adică drept un sistem în care se aliniază corpurile, cunoștințele, rețelele și tehnicile. Bessy și Chateauraynaud vorbesc, în această privință, de "bune medieri": materialele, rețelele de persoane și de obiecte, convențiile descriptive. Sau, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bune "coagulări": corpuri, obiecte, reprezentări și dispozitive care trebuie să rămână unite pentru a forma un întreg. Juriștii s-au orientat, de fapt, spre o abordare procedurală a bunurilor culturale: ei nu spun că acestea sunt bunuri în sine (nici sociologii, după cum am văzut), căci au înțeles de mult, prin forța practicii, că trebuie să renunțe la asta, dar construiesc proceduri de urmat care duc la calificarea culturală a unui bun. Ar fi, într-adevăr, total eronat să credem că dreptul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată inspirație (Cometti, 1994). Sociologia americană este în mare parte fondată pe această tradiție (Jean-Michel Chapoulie, La Tradition sociologique de l'école de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată inspirație (Cometti, 1994). Sociologia americană este în mare parte fondată pe această tradiție (Jean-Michel Chapoulie, La Tradition sociologique de l'école de Chicago. 1892-1961, Seuil, Paris, 2001). Într-un articol apărut în Revue philosophique în 1878-1879, Charles Sanders Peirce (1839-1914) nu se arată interesat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie, Vrin, Paris, 1981). Cât despre Weber, acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914 (Pragmatisme et sociologie, Vrin, Paris, 1981). Cât despre Weber, acesta cunoștea concepția lui James din Voința de a crede (1896). Abordarea eticii religioase se inspira de aici în măsura în care ținea foarte mult cont de consecințele sociale, economice ale diverselor religii istorice (iudaism, confucianism și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
acordată efectelor este considerată de Durkheim drept singura cale științifică posibilă. În perioada când își susținea teza, el scria deja: "Doar că nu putem cunoaște științific cauzele decât prin rezultatele pe care acestea le produc [...]. Studiul solidarității ține deci de sociologie. Este un fapt social pe care nu-l putem cunoaște bine decât prin intermediul efectelor sale sociale". Émile Durkheim, De la Division du travail social, PUF, Paris, 1991, pp. 30-31 (ed. I, 1893) În Regulile metodei sociologice (1895), el face din această
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Durkheim, De la Division du travail social, PUF, Paris, 1991, pp. 30-31 (ed. I, 1893) În Regulile metodei sociologice (1895), el face din această opțiune o regulă a metodei. De pildă, crima trebuie definită prin efectele ei juridico-judiciare, adică prin pedeapsă. Sociologia are, din acest punct de vedere, o postură științifică analogă celei a fizicii: pentru a descrie un fenomen ("electricitatea", de exemplu), omul de știință îi observă efectele introducând măsuri. Prin acest mijloc, fizica poate spune ce "este" electricitatea. Cu alte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Carroll, A Philosophy of Mass Culture, Oxford, 1998). • Weber: a specifica efectele pentru a înțelege În ce-l privește, Weber a abordat problema în alt sens, dar a ajuns la aceleași concluzii metodologice. A reafirmat constant că trebuie realizată o sociologie a efectelor religiei în locul reflecției despre ce este religia în sine: prea puțin conta pentru el esența ei (improbabilă). Discuțiile nesfârșite pe care le deschidea această perspectivă "filozofantă" nu-l interesau: "Subiectul [sociologiei religioase] nu este de a defini ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
A reafirmat constant că trebuie realizată o sociologie a efectelor religiei în locul reflecției despre ce este religia în sine: prea puțin conta pentru el esența ei (improbabilă). Discuțiile nesfârșite pe care le deschidea această perspectivă "filozofantă" nu-l interesau: "Subiectul [sociologiei religioase] nu este de a defini ce este religia, căci lucrul acesta este imposibil" (Max Weber, 1995, vol. 2, p. 145). Preocuparea sa nu privește natura religiosului, ci implicațiile sale: el îi califică pe unii oameni, structurează și ierarhizează societatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de artă. Genette spune același lucru prin neologismul său, "articitate" (Cometti et alii, 2000; Cometti, Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci să-l contureze prin modurile sale specifice de consum
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele. Ele acționează asupra emoțiilor, a categoriilor cognitive, a sistemelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui Mauss. Ea o intitulează, de altfel, "sociologie pragmatistă", fără să semnaleze însă existența școlii filozofice, ori să-l menționeze pe Mauss: "Sociologia se poate interesa de opere nu pentru valoarea sau semnificația lor, ci pentru ceea ce fac ele. Ele acționează asupra emoțiilor, a categoriilor cognitive, a sistemelor de valoare, a spațiului posibililor receptori [...]; ele îi fac să se miște pe actori (emoție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se poate considera că au devenit ele însele probe: de data asta, departe de a fi calificate, ele califică, produc "socialul", reprezentările, determină judecăți colective, un public de amatori, de cunoscători, intervenții politice... Efectele morfologice Prin "morfologie" înțelegem, în tradiția sociologiei durkheimiene (Durkheim, Mauss, Halbwachs), aspectele formale ale vieții colective (demografice, generaționale, spațiale și temporale etc.), pe scurt, "fizica grupurilor". În afară de faptul că, așa cum am arătat deja, calificarea unui bun depinde de colective, aceasta produce la rândul ei grupuri, mai mult
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv și emoțional. Același lucru este valabil, la Paul Yonnet, în cazul sportului și al jocurilor (1999). Colectivele determinate de patrimonializare Patrimoniul constituie fenomenul pornind de la care putem ilustra
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
antitetice: "sacrul", puternic valorizat (prin interdicții și tabuuri), și "profanul", devalorizat pentru că este banal, comun și cotidian. În acest spirit au studiat Mauss și Hubert (Mauss, 1995) sacrificiul, înțeles ca proces de modificare a stării persoanelor, care duce la sfințire. • Sociologia religioasă a lui Weber a dezvoltat, de asemenea, această perspectivă. Activitatea religioasă produce valoare ("mântuirea"), adică anumite calificări sociale nedetașabile de ierarhii: profesioniștii calificați ("virtuoșii"), pe de o parte, și necalificații ("masele"), pe de alta. Această diviziune provoacă lupte pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le depășește, ale unei cauze pe care o apără; asistăm, în plus, la o trecere la alt regim de proprietate: anumite bunuri sunt sustrase oricărei înstrăinări private și puse la dispoziția colectivității în ansamblu. Nimeni nu și le poate însuși. Sociologia valorilor și neutralitatea axiologică Angajându-se într-o cercetare asupra formării valorilor și proceselor de valorizare, asupra efectelor calificărilor produse, sociologul se confruntă cu delicata problemă a propriilor sale valori. În mod ideal, el ar trebui să-și suspende judecățile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obiectiv (în sensul de descriptiv și empiric) cum se produce valoarea. El trebuie să evite "sociocentrismul" și chiar "intelectualismul", care constă în a considera că dacă un lucru este valabil pentru cercetător, el este valabil și în general. Tipic în cadrul sociologiei culturii, obiectul "carte" este valorizat și valorizant în grupul din care face parte universitarul. Nu trebuie însă considerat ca fiind valorizant pentru toată lumea. Această atitudine este numită "relativistă", dacă nu cumva consider, printr-o "lovitură de forță", că tot ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
riturilor" (Mauss, 1985, p. 85). Efectele psihologice și identitare Este imposibil să revenim la o descriere a efectelor psihologice ale producției, posesiei, dobândirii, consumului, difuzării de "cultural" ca și calitate socială. Mai ales că acest aspect se situează la frontierele sociologiei, care rămâne reticentă la a pătrunde în aceste spații psihologice. Dar (încă o dată!) la originalitatea lui Mauss trebuie să ne referim pentru a prezenta ceea ce poate fi o sociologie a efectelor psihologice. În studiul său despre sacrificiu, el evocă, împreună cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
calitate socială. Mai ales că acest aspect se situează la frontierele sociologiei, care rămâne reticentă la a pătrunde în aceste spații psihologice. Dar (încă o dată!) la originalitatea lui Mauss trebuie să ne referim pentru a prezenta ceea ce poate fi o sociologie a efectelor psihologice. În studiul său despre sacrificiu, el evocă, împreună cu Hubert, transformarea stărilor care sunt vizate de indivizi (Mauss, 1995). Toată sociologia riturilor s-a concentrat în acest spațiu (Durkheim, Van Gennep, Bourdieu, Rivière, Segalen, Héran, Bozon...). Heinich a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
încă o dată!) la originalitatea lui Mauss trebuie să ne referim pentru a prezenta ceea ce poate fi o sociologie a efectelor psihologice. În studiul său despre sacrificiu, el evocă, împreună cu Hubert, transformarea stărilor care sunt vizate de indivizi (Mauss, 1995). Toată sociologia riturilor s-a concentrat în acest spațiu (Durkheim, Van Gennep, Bourdieu, Rivière, Segalen, Héran, Bozon...). Heinich a adoptat aceeași pistă, studiind "probele grandorii". Interesată de transformările stărilor create de primirea unui premiu literar de mare răsunet, ea i-a întrebat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mentale este dezvoltată de Heinich (1998c) în legătură cu artiștii contemporani. Aceștia își fac un titlu de onoare din a bulversa cadrele mentale și cognitive, convențiile în vigoare. Dar această constatare a cadrelor cognitive stă și la originea unui important curent din sociologia artei, care a privilegiat întotdeauna operele în raport cu determinismele sociale. Autori ca Francastel, Duvignaud sau Adorno atribuie operelor o forță care acționează asupra reprezentărilor noastre mentale și a modurilor de a vedea lumea. Funcționarea efectelor "culturalului" Dincolo de această dimensiune descriptivă, care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]