5,061 matches
-
Cantacuzino (diplomat de carieră), Ghe. Clime, comandant legionar, avocații Nicolae Totu, Vasile Marin - șeful legionar al capitalei, grup al legiunii Arhanghelul Mihail condus de generalul Gheorghe-Zizi-Cantacuzino, cunoscut șiu sub numele de Grănicerul și care urma să-i înmâneze una din spadele sale în oțel de Toledo, intratului în legenda colonel Moscardo, salvatorul Alcazarului și care, între fiul său răpit de bolșevici și Spania creștină a respins șantajul, fiul acceptând sacrificiul împușcării de către partizanii șefei de bordel, Dolores Ibaruri, cunoscută cu porecla
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Gladius și caliga A doua zi, maestrul de arme spuse că avea să facă pentru micuț, pe măsura brațului său, un mic gladius, arma care, în lupta corp la corp, avea să-l ferească de loviturile cu vârful și tăișul spadei. L-au învățat să atace, să simuleze lovituri și să se apere. Părea un joc. Însă nu i se putea spune copilului că în spatele jocurilor se ascundeau planurile unui război adevărat, îndreptat împotriva unor dușmani care nu erau străini. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
așteptă încuviințarea lui tăcută, se îndreptă încet spre Lepidus, cel ce se căsătorise cu sora Împăratului și acum tremura, în genunchi, pe pietrele cu care era pavată piața, ajunse lângă el și se opri. Apoi ridică încet, cu ambele mâini, spada lui barbară, grea și, încordându-și toți mușchii, de la călcâie până la umeri, o coborî fulgerător; sabia scânteie în soare. Capul celui îngenuncheat se rostogoli pe pământ, iar trupul se prăbuși alături. Lovitura fusese atât de violentă, încât sângele începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scrie epitaful revistei și al primei avangarde românești: „Fără să atace, fără invective și înjurături, programul Contimporanului era să cîștige prin persuasiune. Convingerea era că inteligența și scepticismul românului nu se pot brusca fără pericol. Cuvîntul de ordine nu era spada, ci creațiunea. (...) Mișcarea de nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În orbita acelorași idei s-au născut, apoi, alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cu ochii în ceaslov, Helen împinge telefonul pe scaun până ce-mi atinge coapsa, zicând: — Spune că sunt ocupată. O fi Departamentul de Stat, cu date despre o nouă misiune. O fi vreun guvern străin, cu vreo poveste de capă și spadă. Vreun baron al drogurilor căruia trebuie să i se facă felul. Sau vreun criminal de carieră care trebuie scos la pensie. Mona își deschide în poală Cartea oglinzii, jurnalul ei de vrăjitoare legat în brocart verde, si începe să măzgălească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
strident Zeul Mării încruntat Ține strâns acel trident Totul este iminent. Anne Marie BEJLIU Referințe critice “... despre Anne Marie Bejliu... prefața volumului Geometria sufletului scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani în depozite) cap spadă, spadă, cap și pajura își deschide aripile deasupra valorilor. muzeul e închis. tablourile agățate de pereți mucegăiesc, sub privirile oarbe. ziduri, rame, praf, mucegai. unghi opus bucuriei privirii... nimeni viu în preajma lor. tălpi lipăie pe culoarele largi. pereții sunt goi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Zeul Mării încruntat Ține strâns acel trident Totul este iminent. Anne Marie BEJLIU Referințe critice “... despre Anne Marie Bejliu... prefața volumului Geometria sufletului scrisă de doamna Iolanda Malamen surâs (viața tablourilor uitate de zeci de ani în depozite) cap spadă, spadă, cap și pajura își deschide aripile deasupra valorilor. muzeul e închis. tablourile agățate de pereți mucegăiesc, sub privirile oarbe. ziduri, rame, praf, mucegai. unghi opus bucuriei privirii... nimeni viu în preajma lor. tălpi lipăie pe culoarele largi. pereții sunt goi. tablourile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ură sănătate. Sănătate, îi ură și Ticu, golindu-și fără grabă paharul. Deci altceva nimic nou..., conchise Stelian. Ba câte ceva ar mai fi..., își aduse aminte Ticu și, coborându-și glasul, se apucă să-i istorisească ceva gen capă și spadă despre o încercare de asasinare a lui Gheorghiu-Dej, care s-ar fi petrecut nu cu multă vreme în urmă, pe undeva prin zona pădurii Băneasa. Liderul comunist se ducea la aeroport și de undeva, de pe marginea șoselei, se deschisese foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Aceeași stupoare se reflectă pe chipul lui. La fel ca ea, recunoscu, adînc săpat În piatră, blazonul familiei de Kersaint. 23 Pe frontonul castelului, Într-o stemă de piatră cu două ornamente În formă de fîșii În relief, salamandra și spada se Încrucișau deasupra devizei A ține și a p-ăstra. Arthus, cu spatele la șemineul monumental din salonul cel mare, se ridică În toată Înălțimea staturii sale, privindu-i intrînd pe fiul și pe nora sa pe care pur și simplu Îi convocase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
albaștri. Ca o armată se strângeau în jurul ei și o încolțeau din toate părțile cu gurile lor larg deschise. Dar înotul ei era atât de liniștit, încât nu putea fi tulburat de nimic, ea înainta fără să bage de seamă spadele de dinți ce se țeseau în jurul ei. Și ochii ei larg deschiși nu priveau decât zarea cum se apropie, nu se încrucișau cu privirile piezișe ale rechinilor cu ochii albaștri. Până când strigătul meu mut sau surd, pe care nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-o să întoarcă capul. Și atunci privirea ei s-a întâlnit cu cea a armatelor de rechini ce-o înconjurau din toate părțile cu ochiul lor lucitor și metalic, fixând-o din adâncul străveziu și transparent al mării. Mii de spade o fulgerau din gurile deschise ale rechinilor, mii de priviri albastre o tăiau lateral cu laserele lor scrutătoare. Și atunci, dintr-odată, strigătul acela al meu, neeliberat sau neauzit, năprasnic ca un cataclism, îmi rezona în piept să-l spargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ale cunoscutului grafician Nicolae Viziteu, original de pe aceleași meleaguri cu autorul, iar coperta, în deplină concordanță cu conținutul, semnată de Traian și Iulian Boboc, întregesc lucrarea cu adausuri tonifiante. Așa cum o face și Vasile Larcu, alt cavaler al condeiului cu spadă în loc de peniță, inserând pe coperta IV o epigramă dedicată octogenarului Ștefan Boboc: Bunul simț îmi interzice / De-a vă contrazice, dar / Moșneguț eu nu v-ași zice / Nici măcar la centenar! Ca o replică a „Destăinuirii” autorului: Anii trec, nu stau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93062]
-
bărbatul așezat la masă, arătând spre o casetă Întărită cu balamale de fier, care se afla deschisă pe podea. Grăbit, cu ajutorul tovarășului său, Își depuse scrierea Înăuntru, după care o Închise cu o curea din piele. Pe masă era o spadă lungă, cu garda după modelul cruciat, vârâtă În teacă. O luă și dădu să și-o Încingă la șold. Dar mai apoi se răzgândi și se Îndreptă grabnic spre ușă, urmat de celălalt, care ținea caseta strânsă sub braț. De cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
I se păru că, În fața lui, o umbră Încuviința din cap. Afară, ceva curmă tăcerea deplină a nopții. Niște pași greoi, din ce În ce mai aproape, Însoțiți de un zgomot metalic. Ca și când cineva ar fi agitat niște table. Sau ar fi vânturat niște spade. Mâna Îi alergă la daga pe care o purta mereu asupra sa, Într-un buzunar ascuns În interiorul hainei. Oameni Înarmați, În spatele ușii lui, la acea oră. Cât timp se scursese de la dangătul clopotului care dăduse stingerea? Se simțea dezorientat. Căută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de fier care Îi cobora până sub genunchi. În locul obișnuitei tunici cu Însemnul crinului, purta o a doua armură din plăci metalice unite prin legături din piele, cu capul ascuns de un coif de luptă cilindric, după uzul cruciaților. O spadă se odihnea În teaca legată de umăr printr-o curea și două pumnale Îi străluceau la brâu. — E interzis umblatul prin oraș după stingere. Numai bandiții și hoții de buzunare se hazardează să Încalce hotărârea, și Își primesc pedeapsa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care Îl fixau. Dindărătul acelui zid de politețe, cineva Îi azvârlea o mănușă de provocare. Dar el era gata să o ridice. — Asasinul crede că va scăpa ascunzându-se În spatele acestei enigme bolnave. Dar Florența mi-a pus În mână spada justiției, iar eu nu o voi depune Înainte de a-i fi retezat capul, zise el, scandând fiecare cuvânt. Cu toții păreau să fie de acord și Îl priveau impasibili, ca niște motani bine hrăniți. Lui Dante Îi aminteau de acei samsari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spre mozaic, rezemând-o de perete, și așeză În vârf lampa, spre a examina mai pe Îndelete semnul diabolic. Își trecu degetele ușor peste brazdele din var: cineva cu siguranță tot răzuise peretele cu un vârf de oțel, poate o spadă sau un pumnal. Săltându-se pe vârful picioarelor, izbuti să ajungă până la marginea superioară a inciziei. Cel care scrijelise zidul trebuie să fi fost cam de aceeași Înălțime cu dânsul. Văzuse cândva unul dintre acele semne ale răului pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de Bargello, care să dea fuga cu oamenii lui. Se opri la baza treptelor Prioratului, așteptând ca gărzile să se alinieze pe două rânduri În fața lui, gâfâind sub povara armurilor. Le ceruse să se Înarmeze cu echipamentul complet, inclusiv cu spadele lungi și să Îmbrace și tunica exterioară, cu Însemnele Comunei. Șase oameni purtau pe umeri grelele arbalete genoveze, inutile Într-o ciocnire pe Îngustele străzi citadine, dar impresionante prin formele lor de hircocerbi din oțel. Să-și intimideze adversarul: asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui, dar i se păru că deslușește o mișcare dincolo de peretele din lemn. Era sigur că pe undeva exista un mecanism care să Îl deschidă, dar nu avea vreme să-l caute. Polițaii se apucară să izbească În scânduri cu spadele. Stejarul Învechit rezista, descompunându-se Încetul cu Încetul Într-un nor de așchii. Apoi, trosnetele sporite semnalară că structura era pe cale să cedeze. Îndepărtând oamenii cu un gest, Dante Începu să Împingă mobila din răsputeri, fără să Îi pese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ajunsese Într-un fel sau altul pe malul râului. Dar pe unde? Cu siguranță, nu putea cunoaște Florența mai bine ca dânsul. Cecco era acoperit cu o platoșă din piele, purta un coif cu panaș și ținea În mână o spadă scurtă de cavalerie. Părea că una din statuile romane răsturnate din Piazza di Santa Maria prinsese viață. Și de data asta, undeva Între ridicol și cumplit, Își zise Dante În sinea lui. — Cecco! strigă el. Așadar, asta e fapta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Commendei de la San Paolo, la Roma, ca să priceapă totul. Pentru asta, Templul avusese nevoie ani Întregi de cercetări. Voia să afle toată lumea. I-am oferit tot aurul din lume, numai să tacă. Era nebun. De sub veșminte, scoase dintr-o dată o spadă scurtă și o lipi de pieptul poetului. Dante simți vârful rece de oțel cum Îi urca primejdios spre gât și făcu un pas Înapoi din instinct, urmat Îndată și de lamă. Celălalt parcă voia să păstreze neschimbată apăsarea mortală, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cânte și, al naibii de mult, i-ar fi plăcut să trântească înaintea acestor făpturi un "The Great Gig in the Sky". Deși nu-l avea. Nu-i nimic. Va compune, chiar în această noapte, muzica pentru un album de capă și spadă. Îl va intitula: "Detectivi și Detective". "La Belle Époque." "Tu mă lovești în creștet c-o secure. Eu te lovesc, în gol, c-o batistuță." - Doamnă, și când se vor mai putea îmbăia, oare, spiritele noastre în ochiurile de apă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
moft literar, ci o stare de spirit. Alexa scrie într-un stil ușor metaforizant, plăcut, ceea ce o apropie de Ionel Teodoreanu. Supratema cărții este iubirea și cine nu ar citi o carte de dragoste? Multe scene sunt „de capă și spadă”, spectaculoase, cu răpiri și tentative de asasinat: Făcea echilibristică pe bordură, ignorând pericolul la care se expunea. Mașinile treceau în viteză pe lângă ea, iar una neagră opri în dreptul ei. Nu-i acordă atenție. Din ea coborî un bărbat înalt, îmbrăcat
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
unde amoru-ți în Lethe va muri. ECTOR Orice dorință-n mine, în mine-orice gândire, 20Le-oiu cufunda în Lethe, în râul de-amuțire, Dar nu și-al meu amor. Auzi-l! cel sălbatec cum lângă muri turbează, Încinge-mi a mea spadă și doliul îți lasă! Căci nu moare în Lethe amorul lui Hector. {EminescuOpIV 18} CÎND... Când luna prin nouri pe lume veghiază, Când fie-ce undă se-mbracă c-o rază, Când cântă ai somnului ginii nătângi - Tu tremuri și plângi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vine soartea s-o sudui, s-o blestemi: Blăstămurile însăși poet te-arată iarăși, Al veacului de mijloc blestemul e tovarăș. Între-un poet nemernic, ce vorbele înnoadă Ca în cadență rară să sune trist din coadă Și-ntre-ofițerul țanțoș cu spada subsuoară Alegere nu este, alegerea-i ușoară. Pocnind în a lui haine, el place la neveste, Fecioara-nfiorată își zice: acesta este... Acesta da... Simțire tu ai și este dreaptă. Nebuni suntem cu toții, natura-i înțeleaptă - Un corp frumos și neted
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]