4,909 matches
-
somn de câteva ore, am plecat spre Curtea de Argeș, unde Regele avea să vină a doua zi de Paști, oprindu-ne la un hotel din Poiana Brașov. Acolo am aflat că în acea primă zi de Paști, în care însoțit de suită Regele sosise cu avionul la București, sute de mii de oameni ieșiseră pe străzile orașului să-l aclame. Mai întâi luase parte la slujba Vecerniei („Învierea mică”) de la biserica Sfântul Gheorghe-Nou, unde Patriarhul Teoctist îl trimesese pe episcopul - vicar patriarhal
BOR l-a recunoscut pe Rege ca suveran de drept. Mihai, moștenitorul împăraților bizantini by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103168_a_104460]
-
orașului să-l aclame. Mai întâi luase parte la slujba Vecerniei („Învierea mică”) de la biserica Sfântul Gheorghe-Nou, unde Patriarhul Teoctist îl trimesese pe episcopul - vicar patriarhal Teofan să slujească. În aceiași zi, Patriarhul îl poftise pe Rege la prânz, împreună cu suita, însă invitația nu a fost onorată întrucât cineva i-ar fi șoptit monarhului că la masă urma să ia parte și Ion Iliescu. În realitate, Regele a evitat invitația întrucât i se spusese că Patriarhul e „compromis”, zvonul cu Iliescu
BOR l-a recunoscut pe Rege ca suveran de drept. Mihai, moștenitorul împăraților bizantini by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103168_a_104460]
-
Stroe, care subliniază că partidul va vota anul acesta împotriva oricăror demersuri similare, deoarece vrea "că anul 2016 să nu se transforme într-un an al dezechilibrelor". El arată că această lege, inițiată și susținută de PSD, se înscrie în "suită de privilegii pentru care acest partid a luptat constant și o va face și pe parcursul acestui an". Cristian Bodea: Populismul are picioare scurte O poziție similară a avut și senatorul linberal Cristian Bodea, potrivit căruia "indemnizațiile astea speciale sunt o
Reacții din PNL, după decizia CCR privind pensiile aleșilor locali by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103258_a_104550]
-
furtuni și de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguță cu flori de tei sfințită la biserică în ziua Moșilor de vară. Datinile celor trei sărbători MOȘII DE VARĂ 2017. Credincioșii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moșii de cireșe, Rusaliile și Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoși, sufletește și trupește, în comparație cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoșești. MOȘII DE VARĂ 2017. De asemenea, pentru a avea spor în casă și pentru
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci sâmbătă, 3 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101508_a_102800]
-
eficiența angajaților, precum Office 365 și Dynamics CRM, împreună cu un mod inovator de a crea aplicații care pot fi partajate cu ușurință pe orice dispozitiv, organizația are oportunitatea de a realiza și controla propria transformare din cadrul companiei. Noile funcții ale suitei Office 365 Microsoft prezintă cele mai importante noi funcții ale pachetul de aplicații Office 365 pentru clienții comerciali, oferite în suita premium pentru companii mari, Office 365 E5. O soluție completă și integrată de conferințe online. Cu Skype Meeting Broadcast
Microsoft, noi inovații care sprijină digitalizarea companiilor () [Corola-website/Journalistic/101605_a_102897]
-
ușurință pe orice dispozitiv, organizația are oportunitatea de a realiza și controla propria transformare din cadrul companiei. Noile funcții ale suitei Office 365 Microsoft prezintă cele mai importante noi funcții ale pachetul de aplicații Office 365 pentru clienții comerciali, oferite în suita premium pentru companii mari, Office 365 E5. O soluție completă și integrată de conferințe online. Cu Skype Meeting Broadcast și Cloud Private Branch Exchange, clienții Office 365 au acum o platformă dedicată pentru conferințe telefonice, conferințe video și partajarea materialelor
Microsoft, noi inovații care sprijină digitalizarea companiilor () [Corola-website/Journalistic/101605_a_102897]
-
intelectualizate, considera criticul Emil Manu. Volumul său de debut, "Liturghii negre" (1946), conține poeme de atmosferă bacoviană care, în opinia lui Eugen Simion, „evocă „poeții descompuși de suferință”, delirul stihiilor, plînsul clopotelor și clavirul”. Poeziile din volumele de tinerețe "Enescu. Suită lirică" (1958), "Poeme" (1963) și "Parabola focului" (1967) sunt o sărbătoare a focului, o expresie unui temperament romantic, care cutreieră spațiul și timpul în căutarea înțelesurilor universale. Poetul este călăuzit de virtuțile umanistice ale miturilor, redând dramatismul interior în zborul
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
prevină necazurile pricinuite de furtuni și de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguță cu flori de tei sfințită la biserică în ziua Moșilor de vară. Datinile celor trei sărbători Credincioșii care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moșii de cireșe, Rusaliile și Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoși, sufletește și trupește, în comparație cu rudele lor care nu împlinesc datinile strămoșești. De asemenea, pentru a avea spor în casă și pentru a fi sănătoși tot
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101069_a_102361]
-
Suita nr. 3 pentru orchestră „Săteasca”, op. 27 Cea de-a treia suită simfonică a lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Suita nr. 3 pentru orchestră „Săteasca”, op. 27 Cea de-a treia suită simfonică a lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr. 3 și "Oedipe", fiind una dintre cele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
avut loc la New York, sub conducerea lui George Enescu, la 2 februarie 1939. Un articol din ziarul „Adevărul” din decembrie 1937, dedicat activității compozitorului, susținea că înainte cu un an de publicarea lucrării, Enescu avea deja o bună parte a Suitei și lucra deja la partea a IV-a a compoziției, „Pârâu sub lună”. Se poate presupune astfel că patru părți ale lucrării erau terminate cu mult timp înaintea datei înscrise pe ultima filă a manuscrisului. Se cunoaște faptul că Enescu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
câte un manuscris e păstrat fiindcă un mic fragment, uneori o măsură doar, nu-l satisface.” În 1939 lucrarea a fost dirijată de autor în primă audiție în România, în interpretarea Filarmonicii „George Enescu”, în 26 octombrie. Spre deosebire de primele două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu construiește o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
măsură doar, nu-l satisface.” În 1939 lucrarea a fost dirijată de autor în primă audiție în România, în interpretarea Filarmonicii „George Enescu”, în 26 octombrie. Spre deosebire de primele două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu construiește o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente se concretizează în caracterul pronunțat programatic, autorul fixând prin titlu un
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
prin lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp” și „Dansuri țărănești”. În "Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium", Antigona Rădulescu spune că „elementele derivate din maniera de organizare sonoră
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
că „elementele derivate din maniera de organizare sonoră tipică muzicii folclorice românești l-a ajutat pe compozitor în crearea unor similarități bazate pe înțelesuri similare exprimate într-un limbaj diferit.” Întoarcerea la viața și energia satului copilăriei implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
s-a inspirat să fie mărturisite fără echivoc prin titluri sugestive. Prima oară, cu aproximativ 40 de ani înainte, Enescu a recurs la această soluție în "Poema română, op.1", iar mai apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
de ani înainte, Enescu a recurs la această soluție în "Poema română, op.1", iar mai apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un indiciu semnificativ asupra conținutului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un indiciu semnificativ asupra conținutului programatic propriu fiecăruia dintre ele. În contrast cu mișcarea precedentă, al treilea tablou, " Vechea casă a copilăriei în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un indiciu semnificativ asupra conținutului programatic propriu fiecăruia dintre ele. În contrast cu mișcarea precedentă, al treilea tablou, " Vechea casă a copilăriei în asfințit - Păstor - Păsări călătoare" este centrul de maximă intensitate emoțională a suitei. Clemansa Liliana Firca spune în "Enescu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]