5,413 matches
-
27 septembrie [1947] Astăseară mi s’a întâmplat o aventură stranie. Eram la Delureanu; 4 mese ocupate, încolo, restaurantul cu fețe de masă albe, mai mult sau mai puțin maculate, și lumina acablantă, difuză și scânteietoare sus. În salon, orchestră teribilă: în așteptarea balului tineretului muncitoresc. Când am intrat, la o masă, cocoțată pe masă, beată, stând turcește, o vilegiaturistă, în bleumarin, cu pantaloni și jerseu bleumarin, cu impecabilă bluză albă, cu păr blond platinat, cu ochii cu rimel, verzi nedefiniți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost bolnav de febră tifoidă, că Alecu și Vlad stau în casa lor. Numai Irène și ex-logodnicul lui Gaby au rămas din cunoscuții tăi în casa veche. M’a amuzat mult chestiunea cu farfuriile lui Cinci, cum și mondanitatea ta teribilă. Scrie-mi cum ai făcut să eviți pe Davido? Știe că ești în Paris? Ai fost la capela românească din Jean de Beauvais? Ai trecut vreodată prin rue des Carmes unde a stat tata, cred [că la] no. 20, a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
totul are să fie bine, dacă ești tu sănătoasă; cât despre mine, nu-ți face griji. Sper că oasele astea bătrâne vor face față loviturilor ce se vor mai abate asupra noastră. Încă nu am atins culmea suferinței noastre, dar ce teribilă distanță am parcurs din 8 septembrie 1947 până acum!... III 9 decembrie [1949], vineri Iubita mea, adorata mea, zâmbești, nu-i așa, suflețelul meu, Maniușka mea scumpă. Trebuie să zâmbești, cu orice preț, altfel aș fi disperată, preaiubita mea. Tocmai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Draga mea, dulcea mea dragă, Vai, nu e păcăleală de 1 aprilie: bărbatul lui Mimi s a instalat de-adevăratelea în apartament. M-a dat afară din birou. Bolnavă, gripată de trei zile, eram în pat, cu febră - o gripă teribilă face aici ravagii - când am fost anunțată că el e în vestibul, cu doi acoliți. Au început să zbiere, mai ales el, un ditamai bărbătoi, negricios și solid, că dețin un spațiu locativ pe care nu-l merit, fiind mama
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cum să te crezi ales când ai pierdut totul : Înțelepciune a sfidării. Și cu toate acestea au renume de lași ! E drept că n-ar putea invoca nici o victorie spectaculoasă : dar Însăși existența lor - nu-i oare o victorie continuă, teribilă, ce n-are nici o șansă să se isprăvească ? Să le tăgăduiești curajul Înseamnă să nesocotești temeritatea și noblețea fricii lor, care la ei nu e retragere, ci expansiune, Început de ofensivă. Căci ei, spre deosebire de lași și umili, au convertit această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
matematician de geniu de la Universitatea din București, pentru a afla cu ajutorul lui dacă sfârșitul lumii este sau nu aproape, În 1987. „Dacă am rămas atâta vreme printre voi - Îi spune bătrânul -, faptul acesta are un Înțeles ; un Înțeles profund și teribil. Iar când veți fi judecați, toți din aceste părți ale lumii, fie că ați fost creștini, evrei sau sceptici și necredincioși, veți fi judecați prin ce ați Înțeles din povestea mea...” În mare, la Mircea Eliade, legenda este cea clasică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de sine” (der jüdische Selbsthass, În termenii lui Theodor Lessing, 1930). „Îndoiala Îmi chinuie și astăzi mintea - se confesează Dimov iubi tei sale la 17 ani (În 1943) -, făurind bănuiala teribilă că prin jumă tate din venele mele curge sângele blestemat al fiilor Canaanului. Și această bănuială mă face să-mi controlez atitudinile, să mă observ, să mă spionez pe mine Însumi, doar, doar voi găsi vreunul din vițiile ce caracterizează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la locul ascunzătorii, acoperit de un halou de lumină. Evreul profanator, zice legenda, a fost prins și lapidat de comunitatea creștină a orașului <endnote id="(863, p. 77)"/>. În prima jumătate a secolului al XI-lea, la Roma, „un ciclon teribil” a fost motivat de faptul că, În „Vinerea Sfântă”, „evreii din sinagogi erau pe cale să profaneze imaginea crucifixului”. Anchetând cazul, papa Benedict „Îi condamnă pe autorii acestei mârșăvii la pedeapsa capitală”. „Imediat ce fură decapitați, furia vânturilor se potoli”, consemnează un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totuși principalele victime ale acestei calomnii. Legenda infanticidului practicat de evrei a fost cea mai puternică, a durat cel mai mult (peste opt sute de ani, de la jumătatea secolului al XII-lea până la jumătatea secolului XX) și a provocat cele mai teribile și sângeroase urmări. Poveștile cu evrei care ar fura copii creștini, i-ar ucide În mod barbar și le-ar folosi sângele la prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omorâți pentru motive similare : acuzații de profanare a unor obiecte sacre și de declanșare a unor epidemii sau a unor fenomene meteorologice nefaste. În prima jumătate a secolului al XI-lea, de exemplu, la Roma, s-a motivat „un ciclon teribil” prin faptul că, de Paști, evreii ar fi vrut să profaneze un crucifix. Papa Benedict i-a condamnat „pe autorii acestei mârșăvii” la moarte. „Imediat ce [evreii] fură decapitați - consemnează un contemporan -, furia vânturilor se potoli” <endnote id="(93, p. 153
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gata peste vreo 10-12 zile. Va ieși de circa 40-50 pagini dactilografiate. Nu știu spre ce revistă îl voi mîna . Despre Convorbiri literare n-am plănuit nimic și nici nu am de gînd deoarece sînt, ca și tine, într-o teribilă criză de timp. Chiar să zic că mi-a trecut supărarea, n-aș putea să-ți ofer nimic pentru nr. 3. Ceea ce am eu gata (finisat, dactilografiat), nu cred să vă intereseze. E vorba de un profil critic: Cornel Regman
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
30 p. la un rînd și jumătate notele), dar îndoiala începe să mă cuprindă. Doar în ziua de 28 august (64 ani de la înmormîntarea lui Hasdeu), cînd am predat cartea la editură, m-am simțit puțin ușurat. Dar această coincidență teribilă mă obsedează. Ultima frază, la ultimul capitol, am scris-o pe 25 august (64 ani de la moartea lui Hasdeu). Ce să fie oare? Deoarece vreau să pun scrisoarea la poștă în dimineața asta, las multe lucruri pentru altă dată. în legătură cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sub. H.). Mă bucură vestea cu revista. La Iași, deocamdată, nu s-a schimbat nimic. „Eunucii” din redacția Convorbirilor, care purtau tava romancierului plagiator , o poartă acum pe aceea a șefului interimar M.R.I. (Nota din Săptămîna a fost o torpilă teribilă și binevenită , după ce acum o lună, într-o ședință a Biroului Uniunii Scriitorilor, Geo Dumitrescu și Dan Deșliu au cerut ca mafiotulplagiator, care dă sfaturi în presă privitoare la etică, să fie pedepsit; aud că s a și făcut un
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu conținutul articolului. După moarte, atunci e bine să venim cu poza cuiva ca să-l cunoască lumea și sub aspectul care nu mai este. În altă ordine de idei: îmi este frică să nu te fi cîștigat pentru ideile lor teribilii care voiesc să scrie o istorie a literaturii române numai d[in] p[unct] d[e] v[edere] artistic, din veacul al X lea pînă în momentul de față. După cum vezi în articolul meu, eu am rămas admiratorul lui Iorga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mizeria fiziologică la care poate ajunge un om pe care l-ai văzut cîndva vesel, sprinten, activ, iar acum țintuit de pat, abia vorbind și cu 45 kg. greutate. E ceva înspăimîntător. Dar să trecem peste aceste lucruri triste și teribile, la viața noastră cea de toate zilele, care prin preocupările multiple și complexitatea ei ne deschide cealaltă perspectivă, a creației și a atîtor bucurii ale spiritului. în așa fel încît cumpăna să fie în echilibru. Îmi pare rău de situația
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
domnitorului Carol I (1866 - 1914), șef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov”. Cu toate că pierderile adversarilor din această bătălie nu au fost precizate și nici acum nu se știe exact câte au fost, totuși suntem siguri că la teribila Încleștare au participat și militari hușeni și fălcieni. Dovadă stă adresa nr.7793/5 septembrie (stil veci) trimisă de Prefectura Fălciu Poliției Huși, ca urmare a unei telegrame primite de la Ministerul de Externe. Remarcând mai multe semnături de luare la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ei caută o scăpare peste graniță, mărind rândurile celor care vor un stat iudeu (subl. În orig.)”. l. Speculanți dați În gât Fără să țină cont de faptul că județul Fălciu nu era, Încă, Înglobat județului Vaslui, Terdiman, În teribila sa dorință de a pârî pe rudă pe sămânță, amintise de un comerciant vasluian domiciliat pe strada Călugăreni (Galler) care „(...) a fot prins pe când scotea un camion cu vin fără autorizație, dar cu toate taxele plătite la fisc”. Potrivit Legii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
conținea absolut tot tacâmul asigurării noului sediu al secretelor de stat ce eventual ar fi sosit cu poșta specială la Vaslui, cerându-se centralei aprobarea pentru confecționarea unor grilaje metalice atât la geamul Încăperii cât și la ușa acesteia. Aceste teribile (???) secrete puteau fi consultate doar „...cu ușa Închisă, În absența redactorilor sau altor persoane”. În aceeași zi a fost Întocmit și un proces verbal de ședință la care au participat „...tov. Tăslăuanu Gheorghe, instructor al D.G.P.T. și tov. maior Mantu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru ca îndată după aceasta, să joace în piesa lui Jean Giraudoux Ondine (tradusă de Otilia Cazimir), întruchipând “ o stranie și fantomatică fată care spală vasele”. Un succes remarcabil obține Angela Bârsan în rolul Madeleine din piesa lui Jean Cocteau Părinții teribili (1947). În urma unui turneu de răsunet făcut atunci la București actrița a fost remarcată de critica bucureșteană ( “o ingenuă dramatică deosebit de înzestrată” - scria Ioan Massoff) și i s-au făcut propuneri de transfer în capitală. Ea a rămas însă la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nume. În aceeași perioadă soțul ei, alcoolic, a părăsit-o. Deși toate s-au întâmplat cu douăzeci de ani în urmă, Grazyna a rămas cu coșmaruri regulate și, din spusele ei, nu a trecut o zi fără să-și amintească teribilele evenimente. În cei douăzeci de ani care au urmat nu a mai avut nici un fel de contact nici cu fii ei, nici cu soțul înstrăinat. A mers pe la psihiatri, psihologi, a făcut tratamente alternative, totul în speranța de a reuși
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
anului 1959, Truman Capote încă se mai lăfăia în succesul nuvelei sale Breakfast at Tiffanys. Era în relații bune cu Hollywood-ul. Era mascota jet set-ului. Era reporter-vedetă la revista The New Yorker, în paginile căreia descrisese (cu un teribil simț al ridicolului) turneul sovietic al operei americane Porgy and Bess și dezumflase (cu malițiozitate felină) reputația lui Marlon Brando. Era cosmopolit, monden, afectat și gay. Dar 1960 avea să-l găsească departe de toate astea, în America profundă în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
secretă. După asta te-ai aștepta ca Vidal să se mai potolească deja a făcut destul ca să-ți fie frică de el pînă la sfîrșitul filmului. Dar el crește, devine și mai teribil (de fapt, devine unul dintre cei mai teribili oponenți de care a avut parte vreodată o eroină de basm), și vine un moment înfricoșător în care lumea subterană se închide, lăsînd-o pe Ofelia fără nici un aliat în afară de umila servitoare Mercedes (Maribel Verdœ). Una dintre cele mai emoționante teme
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
chemând în față pe cei care vor să-și predea sufletul lui Hristos într-un nou legământ. Au fost clipe de mare luptă. Simțeam cum Satana îi ține legați. Și cred că a avut mult de furcă în acele minute teribile... Câte unul, doi, veneau în față... Trecuseră aproape trei minute și nu erau decât vreo cinci suflete pregătite să primească binecuvântarea. Apelul se reînnoia cu mai multă putere. Stăteam alături de prietenul meu pe care-l iubesc, un alt fiu rătăcitor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
până atunci. Gânduri, gânduri și iarăși gânduri... Cât despre grijile și temerile ce-mi făceam atunci, ele erau atât de multe, încât nu știam cum vor putea ele să încapă în inima și sufletul unui copil ca mine! Grea și teribilă încercare... dar altfel nu se putea, trebuia să accept totul și să mă supun noilor împrejurări în care mă aflam! Fusesem obișnuit cu satul natal, casa natală, casele din sat, dar vastitatea clădirii în care mă aflam și în care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de matematică să calculez ceva, în alt mod decât învățasem până acum. Ce ne facem? Ce mă fac eu în această nedorită situație? Cu aceste prime rezultate, cu imensul și sfâșietorul dor de casă și de ai mei, cu acel teribil sentiment de înstrăinare, mă credeam la capătul lumii și nu pot descrie încă tot clocotul și zbuciumul din sufletul meu chinuit de atunci! Fusesem până atunci un răsfățat al plaiurilor natale și nu-mi mai ajungeau picioarele pentru alergătură și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]