4,885 matches
-
construcția unor blocuri și au fost demolate unele case. Pentru această zonă regimul comunist planifica să ridice la începutul anilor ’90 un cartier modern, unicat. Planul era ca fiecare imobil să fie unicat iar proiectele să fie realizate de arhitecți timișoreni însă Revoluția a oprit acest lucru..
Zona Odobescu () [Corola-website/Science/304005_a_305334]
-
a căsătorit niciodată și nu a avut urmași. În 1874 a revenit în Timișoara, unde a profesat ca avocat până în 1910. În paralel, între anii 1885-1896 a fost director al băncii "Timișana". În 1926 a revine ca avocat în baroul Timișorean. În perioada în care Timișoara făcea parte din Austro-Ungaria a făcut parte din Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania, iar din 1926 din Partidul Național-Țărănesc, rezultat din fuziunea cu Partidul Țărănesc. considera că la emanciparea românilor bănățeni cultura juca
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
decembrie F.D.R. a tipărit manifestul "A căzut tirania!" în care se anunțau principalele sale revendicări. F.D.R. a multiplicat și documentul "Rezoluția finală a adunării populare din Timișoara" (citit și din balconul Operei), care se voia o esență a revendicărilor Revoluției timișorene, dar a căror realizare nu a mai fost urmărită apoi în mod serios. Lorin Fortuna, liderul F.D.R., a precizat de la balconul Operei că nu se dorește schimbarea regimului socialist, ci un dialog cu guvernul. De la tribună manifestanții au fost îndemnați
Frontul Democratic Român (1989) () [Corola-website/Science/304444_a_305773]
-
a evacuat spre România, stabilindu-se la Buzău și salvând arhiva instituției la care activa. La începutul anilor 50 se mută la Timișoara. A practicat avocatura până la pensionare. La 11 martie 1976 se stinge din viață, fiind înmormântată la cimitirul timișorean. Publicația "Cuvântul dreptății" (nr. din 1919) descrie astfel ziua numirii ei drept avocat: „La 17 octombrie 1919 în ședința secțiunilor unite al Curții de apel din Chișinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jurământului ca avocat de către domnișoara
Eugenia Crușevan () [Corola-website/Science/311113_a_312442]
-
implementat niciodată. După aceste încercări temerare de introducere a căii ferate în zona Banatului, a urmat o perioadă de stagnare a proiectelor feroviare în tot Imperiul Austro-Ungar. Al treilea proiect datează din anii 1864 și a fost realizat de inginerii timișoreni Heinrich Reiber și Zacharias Hermann. Garnizoana de la Arad s-a împotrivit proiectului. Deși proiectul nu s-a implementat, el a constituit baza tehnică pe care s-a construit ultrior calea ferată. După anul 1867 autoritățile maghiare intensifică construcția rețelei feroviare
Calea ferată Timișoara–Arad () [Corola-website/Science/311840_a_313169]
-
Lugoj, 11, 2012; Livius Petru Bercea, "Paralela 45", Timișoara, 2 aprilie 2013 etc. Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005; Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Alexandru Ruja, Printre cărți, Editura
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
boicotarea lucrărilor acestei comisii de către revoluționarii din Timișoara, obținând acordul a 4 asociații de revoluționari pentru acest boicot, inclusiv cele mai importante 2 asociații - cea a răniților și familiilor îndoliate și cea a arestaților. Ulterior, la acest boicot al revoluționarilor timișoreni a aderat și Laszlo Tokes. Vă mărturisesc scârba pe care mi-a provocat-o mass-media bucureșteană care îl ataca pe Laszlo Tokes pentru refuzul său de a depune mărturie în fața comisiei senatoriale, trecând complet sub tăcere boicotul declarat de revoluționarii
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
a aderat și Laszlo Tokes. Vă mărturisesc scârba pe care mi-a provocat-o mass-media bucureșteană care îl ataca pe Laszlo Tokes pentru refuzul său de a depune mărturie în fața comisiei senatoriale, trecând complet sub tăcere boicotul declarat de revoluționarii timișoreni. Laszlo Tokes nu făcuse decât să adere la un boicot inițiat de alții. Văzând înjurăturile la care era supus Laszlo Tokes pe acest motiv, simțeam că nemernicii de ziariști bucureșteni mi-au răpit ceva ce mi se cuvenea, fiindcă înjurăturile
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
de sticlă. De la vârsta de 5 ani a copilărit în Timișoara unde și-a făcut de altfel și studiile elementare și gimnaziale. Încă de copil talentul său a fost apreciat și îndrumat de Iosif Ferenczy, cel mai renumit artist plastic timișorean din vremea aceea. Ulterior Oscar Szuhanek s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Budapesta, cu ajutorul unei burse de la primarul Timișoarei, Carol Telbisz. A studiat acolo cu Ede Balló și Lász-ló He-ge-dűs și cu alți artiști plastici din capitala
Oscar Szuhanek () [Corola-website/Science/310247_a_311576]
-
continuu, rememorează vedeta. În 1957 a dat și luat concursul de actor al Teatrului German de Stat din Timișoara: “după concurs, am omenit tot juriul cu vin de Recaș”, râde Buju Ternovits. Regizorul Francisc Munteanu a pus ochii pe actorul timișorean, ca protagonist pentru filmul “Lada cu zestre”. După o escală pe scena gălățeană, din anul 1971 este atestat actor la Teatrul Național din Timișoara, în conformitate cu Decretul 2001/1971, unde a jucat până în 1987, când a decis să rămână în Germania
Alexander Ternovits () [Corola-website/Science/310261_a_311590]
-
au fost decernate premii literare speciale pe anul 1977. Dintre acestea, două au revenit unor membri ai Asociației Scriitorilor din Timișoara - Franyó Zoltán și Franz Liebhard, atribuite pentru întreaga activitate literară desfășurată de-a lungul anilor“ Premii speciale pentru scriitori timișoreni
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
Ionescu, la o nouă citire", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004. "Noțiuni de secretariat de redacție", Marineasa & Brumar, Timișoara, 2004. "Despre Banat, în registru normal", Modus PH, Reșița, 2009. "Vederi din Timișoara", Institutul European, Iași, 2010. "Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii '80 și '90" (în colaborare cu Gabriel Marineasa), Editura Marineasa, Timișoara, 1997. "Generația '80 în proza scurtă" (în colaborare cu Gheorghe Crăciun), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Sever Bocu, "Drumuri și răscruci. Memorii" (în colaborare cu Cornel Ungureanu
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Men of Achievement "(Fifteenth Edition, 1990), dicționare apărute sub patronajul "International Biographical Center "(Cambridge) • Dicționarul Scriitorilor Români (R-Z), Ed. "Albatros", 2002 • Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar bio-bibliografic, vol. III (P-Z), Ed. Paralela 45, 2001 • Scriitori și lingviști timișoreni, Dicționar bibliografic, Ed. Marineasa, 2000 • Dicționarul Personalităților din Banat, 1996 • Dicționarul Personalităților din Bucovina, 1993 Între coordonatele ecriturii lui Adrian Dinu Rachieru - semnalate de criticul / stilisticianul Crișu Dascălu - se evidențiază: «nesaț(ul) informativ, supus însă unei cenzuri delimitatoare, capacitate de
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Litere și Filozofie din Cluj, iar începând din 1956 ca lector universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara, unde a predat: folclor literar, literatură română (marii clasici) și critică literară. Alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu impune erudiția științifică în cercetarea academică timișoreană. A fost numit conferențiar universitar în 1963, iar în anul 1968 a obținut titlul de doctor al Facultății de Litere a Universității din București cu teza "Lucian Blaga. Mitul poetic și dramatic". În anul următor a fost promovat la gradul
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
1993 Asociația "17 Decembrie" a reamintit cererile formulate, felicitînd totodată Comisia Senatorială pentru "eforturile de a scrie istoria revoluției pe baza mărturiilor persoanelor care s-au aflat de partea ceaușistă a baricadei". În decembrie 1993, după un articol în presa timișoreană în care se explica hotărîrea Asociației "17 Decembrie" a răniților și familiilor îndoliate de a recomanda membrilor să refuze depunerea de mărturii la Comisia Senatorială, alte 3 asociații de revoluționari timișorene, anume Asociația Luptătorilor Timișoreni Arestați în Revoluție, Forumul Revoluției
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
baricadei". În decembrie 1993, după un articol în presa timișoreană în care se explica hotărîrea Asociației "17 Decembrie" a răniților și familiilor îndoliate de a recomanda membrilor să refuze depunerea de mărturii la Comisia Senatorială, alte 3 asociații de revoluționari timișorene, anume Asociația Luptătorilor Timișoreni Arestați în Revoluție, Forumul Revoluției și Asociația "Memorialul Revoluției" au anunțat că vor boicota comisia țărănistului Gabrielescu. La sfîrșitul lui martie - începutul lui aprilie 1994 trei senatori membri ai Comisiei "Decembrie 1989" (Valentin Gabrielescu, Zoltan Hoszu
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
după un articol în presa timișoreană în care se explica hotărîrea Asociației "17 Decembrie" a răniților și familiilor îndoliate de a recomanda membrilor să refuze depunerea de mărturii la Comisia Senatorială, alte 3 asociații de revoluționari timișorene, anume Asociația Luptătorilor Timișoreni Arestați în Revoluție, Forumul Revoluției și Asociația "Memorialul Revoluției" au anunțat că vor boicota comisia țărănistului Gabrielescu. La sfîrșitul lui martie - începutul lui aprilie 1994 trei senatori membri ai Comisiei "Decembrie 1989" (Valentin Gabrielescu, Zoltan Hoszu și Ionel Aichimoaie) s-
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
alcătuite de Sergiu Nicolaescu de unul singur, respectivele rapoarte nu reprezintă Senatul României, prin urmare nu este necesară o dezmințire. În comunicatul dat ulterior publicității, Asociația "17 Decembrie" protestează și față de statutul de "martor de categoria a doua" acordat revoluționarilor timișoreni, care ar fi trebuit să dea declarații în fața a doar o parte din membri comisiei, în vreme ce Nicu Ceaușescu a dat declarații în fața plenului comisiei, și declară că continuarea dialogului poate avea loc numai după îndeplinirea revendicărilor. În lista martorilor audiați
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
numele persoanelor din Timișoara care ar fi fost audiate, dar este trecută o poziție generală "audiați județul Timiș". O altă persoană care a boicotat activitatea comisiei senatoriale a fost preotul László Tökés, care a aderat la boicotul asociațiilor de revoluționari timișorene. În 16 decembrie 1994 a avut loc audierea fostului președinte Ion Iliescu de către Comisia Senatorială "Decembrie 1989". La audiere au participat următorii membri ai comisiei: Valentin Gabrielescu, președintele comisiei; Mircea Vîlcu; Ilie Plătică-Vidovici; Șerban Săndulescu; Gheorghe Răboacă; Ioan Pop; Victor
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
unde, din 2005, este și redactor), "Orizont" (Timișoara, 1968 - 1969; 1971; 1983 - 1989), "Orte" (Elveția / Zürich; 2005), "Pro Saeculum" (Focșani, 2005 - 2007), "Radix" (revue bilingve de culture - Mornimont / Belgique, 1991), "Ramuri" (Craiova, 1966 - 1969; 1977; 1980 - 1987), "Renașterea bănățeana" (cotidian timișorean, unde I.P.T. a sustinut rubrică de "Istoria religiilor, I - CCXVI", din 26 octombrie 1991 până în 23 noiembrie 1996; 2004), "Rétro-Viseur" (Lille / Franța, 2003), "Rivista Internazionale di Letteratura / Revue Internaționale de Littérature / Internațional Review of Literature "Fleurs de Lune"" (La Spezia
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
1-0 pentru gazde, timișoreanul Wallandt este eliminat. Considerând că este inechitabil să evolueze cu un jucător în plus, oaspeții au decis ca unul dintre ei să părăsească terenul, jucându-se 10 la 10. În 1905, FCT și o altă echipă timișoreană, RGT, participă la campionatul Ungariei de Sud. RGT se clasează pe locul secund, după SzSE din Subotica (oraș aflat pe teritoriul Voivodinei de astăzi), jocul direct încheindu-se nedecis (1-1). În 1910 CAT câștigă campionatul Ungariei de Sud în 1910
Clubul Atletic Timișoara () [Corola-website/Science/310424_a_311753]
-
clubului este finala Cupei României, ediția 1937-1938 (când echipa evolua în Divizia B), din păcate pierdută în fața Rapidului cu scorul de 3-2. Finala a avut loc pe stadionul "Giulești" la 19.06.1938 fiind urmărită de 7000 de spectatori. 11-ele timișorean a fost alcătuit din: Nicolae Eichler - Ioan Gerber, Carol Galgocz, Coloman Farago - Emanuel Kohn, Iosif Janossy - Petru Bucher, Robert Toth-Bedö, Nicolae Reuter, Mihai Zsizsik, Nicolae Perszem. Golurile au fost înscrise de Ioan Gerber (min. 8 - 0-1) și Nicolae Reuter (min.
Clubul Atletic Timișoara () [Corola-website/Science/310424_a_311753]
-
Neumann a obținut în 1940 titlul de doctor în filologie și istoria antică. În 1941, după încheierea studiilor rabinice la Budapesta, dr. Ernest Neumann a venit la Timișoara, unde, începând din 3 aprilie 1941, a fost angajat al comunității evreiești timișorene. Inițial, îndeplinea două funcții: preda religia opt ore pe săptămână la liceul israelit și avea totodată funcția de rabin la Templul din Fabric, ca urmaș al lui "Iacob Singer (1867-1939)", care fusese timp de decenii prim-rabinul templului. Neumann s-
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
dobândit, în alegeri, titlul de prim-rabin al comunității evreiești neologe din Timișoara, ca urmaș al prim-rabinului dr. Iacob Singer. În scurt timp, tânărul rabin Neumann a reușit să cucerească aprecierea colegilor săi mai în vârstă și inimile enoriașilor timișoreni. Vastele cunoștințe, elocința și simțul diplomatic l-au consacrat de la început. În tragica perioadă a războiului, în anii comunismului și în cei de după decembrie 1989 a reușit, în egală măsură, să păstreze linia echilibrului, ca promotor convins al ecumenismului. După
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
de către securiștii și milițienii întreprinderilor să urce într-un tren poreclit "melcul" datorită faptului că muncitorii au tras, în permanență, semnalul de alarmă. Muncitorii au fost echipați cu bîte și trimiși, la ordinul lui Ceaușescu, să-i bată pe revoluționarii timișoreni. Oamenilor li se spusese că Timișoara fusese atacată și devastată de derbedei unguri. Conducerea Frontului Democratic Român din Timișoara a fost înștiințată din vreme despre venirea oltenilor și va trimite manifestanți care să-i întîmpine la gară și să le
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]