5,344 matches
-
le făcuse pentru sine și pentru frații În viață ai lui Alice, lectura lui fusese la fel de tulburătoare ca și a caietului de Însemnări al lui Fenimore, pe alocuri chiar mai tulburătoare, căci referirile la el erau mult mai explicite. Fusese uimit și relativ stânjenit să constate că micile conversații banale cu care Își Întreținuse sora bolnavă - unele ușor malițioase la adresa cunoștințelor sale, altele dezvăluind propriile sale probleme - fuseseră atent Înregistrate În paginile lui. Stilul viu al prozei surorii lui Îl impresionase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fereastră; Steluța umbrei ce s-a rătăcit Bate de șapte ori la fereastra casei mele, Aș vrea să plece, căci ce pot să fac? Pentru acea, și numai pentru acea steluță./ Răsună vraja melodiei goale Și fulgii cad necontrolați, Spectacolul uimește prin depărtare Și recele se instalează treptat. Spectacol estetic, bazat pe răceli. Cad frunzele de smarald, coboară fluturi de soare, Nu se aud ecouri, se simte apa lin Iar liricul senin Sună încet în noapte. Cad aburii de intim, cascada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Promiți? Pe cuvânt de cercetaș! Le văzui și pe celelalte cunoștințe pe care mi le făcui la serata trecută. Era ocazia perfectă și pentru a o prezenta pe Alex unor persoane cu care bănuiam că se va înțelege bine. Îi uimirăm pe toți "pretențioșii" societății cu spectacolul nostru, al trupei de balet. Chiar cu acea ocazie furăm luați în vizor de către directorul Teatrului, care ne plăcu foarte mult. Aceea era prima noastră reprezentație de acest fel. După bal noi, balerinii, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
produci un copil fără ajutorul lui. —Așa e. Alison a zâmbit cu înțelegere către femeia de la masa alăturată, care se chinuia să-și tempereze bebelușul extrem de activ. Întorcându-se către Fiona, Alison a oftat gânditoare. — Știi, e ceva ce mă uimește. Din multe puncte de vedere, sunt o persoană puternică, încrezătoare în forțele ei. Dar când vine vorba de ceea ce e probabil cel mai important lucru din viața mea, sunt ca o legumă. Nu sunt în stare să-mi înfrunt propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
apropiindu-mă din ce în ce mai mult de pasăre. Ea nu a făcut nici o mișcare, nu a dat nici un semn că i-ar fi fost teamă, ca și când m-ar fi așteptat. Am întins mâinile. A venit liniștit la mine în brațe. Eram iarăși uimit în acea zi uimitoare. L-am ținut în brațe și l-am mângâiat un moment, iar apoi, dintr-odată, pe atât de neașteptat de violent pe cât de liniștit fusese până atunci, a început să se zbată. Bineînțeles că am slăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
el nimic și bău încă un castron de ceai cu rădăcini. Dolores plecase șchiopătând să culeagă fructe și ierburi. Virgil stătea la căpătâiul lui Vultur-în-Zbor, urmărind cu o gelozie prost ascunsă felul în care convalescentul aranja piesele de puzzle. — Mă uimește îndemânarea dumitale, spuse el cu toată amabilitatea de care era în stare. — Norocul începătorului, îl contrazise Vultur-în-Zbor. Se descurca într-adevăr foarte bine. — Dolores și cu mine suntem extrem de dornici să-ți auzim povestea acum, că te simți mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fizic. Putea percepe un lucru care era în întregime el însuși și totuși nu era el însuși și care prelua comanda facultăților sale și scrâșnea din dinți în locul lui. Era o simplă, dar copleșitoare comandă dată sieși să supraviețuiască. Era uimit și un pic încântat de puterea voinței lui. In extremis veritas. ACOLO UNDE ESTE VOINȚĂ. Conștientizarea propriei voințe, a sensului celor spuse de Virgil, îi deveni limpede. Iată calea și scăparea lui dacă voința îi era destul de puternică. începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
enervat. — Da, da, da, da, da! Spuse el. Normal că asta vreau să spun. Și nici prețioasa lui mașinărie, nici presupusele lui dimensiuni, nici altceva. Totul e doar sporovăiala unui idiot ca Jones - zgomot și furie lipsite de noimă. — Sunt uimit, domnule Gribb, spuse Vultur-în-Zbor. Și nu pot fi de acord. — Ai petrecut prea mult timp lângă acel păcălici... acel șarlatan. El nici n-are ce căuta în oraș. Gribb era de-acum de-a binelea furios. Un pitic roșu. — Iubitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Era ca și cum, prin carne, cele două femei deveniseră una și aceeași, îngemănate prin mijlocirea iubirii lui. Apoi viziunea a pălit, dar adevărul ei a rămas, iar când au terminat să facă dragoste, Vultur-în-Zbor a rămas așa, scăldat în lumina galbenă, uimit de miracol. Pentru că lucrurile stăteau astfel: în poftele dezlănțuite ale Irinei el căuta eleganța - da, pudoarea - Elfridei, sfințenia care-i dădea un mic plus în frumusețe în fața contesei, dar în același timp tânjea ca libertatea simțurilor, care o caracteriza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
auzit, Îngrozit, pronunțând dintr-o dată)! Nu vreau să am probleme de nicio natură, de niciun fel, cu absolut nimeni. Și nu e nevoie să... A dispărut veselă pe ușa de la intrare, fără să mai spună ceva, fără să salute. Eram uimit, derutat, de parcă jucasem rolul cuiva Într-o piesă necunoscută. Totul se Întâmplase atât de repede... și atât de firesc! A revenit după câteva ore, cu două geamantane uriașe, cărate de un taximetrist burtos, care s-a uitat la mine ironic
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care-și aduce uliul păsărar de câte ori este nevoie pentru a mai rări populația de porumbei. La ultima lui vizită, eu și Candy ne duceam să mâncăm de prânz, iar prietena mea newyorkeză, pe care nu o șochează nimic, a fost uimită să vadă un bărbat masiv de la țară cu o singură mănușă de piele lansând o rachetă Înaripată deasupra capetelor noastre. — Dacă te-ai Întrebat vreodată de ce trotuarele din centru sunt așa de curate În comparație cu restul Londrei, iată răspunsul, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
TREBUIE SĂ-MI CUMPĂRAȚI FONDURILE! Încurajări, fluierături. Nu voi fi niciodată mai aproape de condiția de dansatoare la bară, bănuiesc. Hei, doamna, ți-a mai zis cineva că semeni cu prințesa Di? —Acțiunile tale sunt la fel de frumoase ca picioarele? Ce mă uimește la acești „stăpâni ai universului“ este că sunt niște băieței incurabili. Acum cincizeci de ani, ar fi debarcat pe plajele din Normandia, iar acum iată-i strânși În jurul meu ca și cum aș fi comandantul lor de companie. Le livrez discursul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ăst înger de dulce amor Și plînge-l cu jale și plînge-l cu dor; Din sufletu-ți rece tu fă o grădină Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină; Colo-n cimitirul cu cruci risipite Te primblă adese cu gânduri uimite; Alege-ți o cruce, alege-un mormânt Și zi: Aici doarme amorul meu sânt Și cântă la capu-i și cântă mereu; Dormi dulce și dusă, tu, sufletul meu! {EminescuOpIV 12} PHYLOSOPHIA COPILEI Glasul plăcerei dulce iubit Chiamă gândirea pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb - se lasă Cu grație pe umeri-mi - privesc În ochii tăi, în fața ta - în gura jună, S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor copilăros, La gura ta care zâmbind îmi minte Spre-a coperi misterul cel duios, Ce-mi spune nu - când da ochiu-ți fierbinte Din genele-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sînu-mi cu dulce ea se lasă! În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste ochii mei, Apoi fața-i uimită de pieptu-mi ea apasă Și lacrimi de iubire i-nnundă ochii săi, Iar eu pe mâni, pe gură, pe ochi, pe albu-i gât, Încet, beat de iubire, o mângâi, o sărut. Și sărutări o mie trezesc în ea mii vise Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-mi par-un înger, în gândul lui cu psalme! Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc! {EminescuOpIV 273} O, DULCE ÎNGER BLÎND... O, dulce înger blând, Cu ochi uimiți de mari, La ce mai reapari Să-ngreui al meu gînd? Părea că te-am uitat, Că n-oiu mai auzi Că-mi amintești v-o zi Din viața mea de sat! Mai poți să-ți amintești Cum noi îmblam disculți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trai, De spânzură prin ramuri de sălcii argintoase O-ntreagă-mpărăție în cuib legănător, A firii dulce limbă de el era-nțeleasă Și îl împlea de cântec, cum îl împlea de dor. Visa copilul... Fruntea-i de-o stâncă răzimată, Privea uimit în râul ce spumega amar, Și arunca v-o piatră în apa-nvolburată. Râdea, cânta degeaba... plângea chiar în zădar. El vede ierburi nalte în mândră zi cu soare. Crescute-ajung la brâul unei copile. Lin Prin iarba mare trece ș-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de aur, Căci luna, ce roșă prin ele răsare, Comoară aprinsă în noapte se pare. Iar lebede albe din negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
TĂI CITISEM... (cca 1878) În ochii tăi citisem iubire dinadins Și-n calea vremii steaua mea O clipă s-au aprins. Apoi ca foi uscate, văsduhul coperind, Văzuiu nădejdi și fericiri Naintea mea pierind. Dup-acea dulce clipă, ce-atîta mă uimea, Nainte chiar de-a răsări Se stinse steaua mea. 75. E FOARTE RĂU DIN PARTE-ȚI (cca 1878) E foarte rău din parte-ți - Ai zis și ai surâs Ș-o lacrimă - ferice - Din ochi-ți s-au desprins. E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
geamul de la bordei cum soarele Încălzea și lumina mulțimea de muguri verzi-roz ai unui zarzăr din apropiere, iar ochii săi urmăreau În extaz o minune de petale roz ale singurei flori care s-a grăbit să Înflorească doar pentru a uimi sufletul bun al unui copil care avea foarte puține motive de bucurie, când Îl văzu pe Ionel că-l cheamă la el: Prâsleo, vină să-ți arăt ceva! Sau ți-i frig! Hai În șură! Va se Îmbrăcă cum putu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
macină la moară, moș Sava a renunțat la cealaltă jumătate de pahar cu vin și a luat din cotruță sucitorul și a ciocănit ușa pentru a găsi „partea care cântă” și cu ajutorul instrumentului de import, Întrun fel care l-a uimit pe Va a Început să producă niște sunete scurte și ritmice care confereau o notă aparte sârbei, era ceva Între contrabas și jass-ul de la Cățălești. Pe măsură ce timpul trecea pe nevăzute, inimile se deschideau, voia bună scotea În evidență frumusețea sufletelor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și grupa nr. „Mai mulți posesori și mai multe obiecte posedate”. Valerică s-a străduit să vorbească așa ca Victor și ca „doamna Învățătoare”, cât mai „orășănești”, așa cum ar spune bunicu’ Ghiorghi, reușind gradual să capteze atenția celor din „clasă”, uimindu-i pe cea mai mare parte dintre ei. Bine! Nota cu minus! Am scăzut pentru ...uniformă, spuse rece (pe dinafară!) „profesoara”. Vestea s-a răspândit În toată „școala” de pe câmp. În zilele următoare „școala” nu s-a Închis, au continuat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În timp ce-și băga În venă stînd pe toaletă. Unde-s droguri sînt și traficanți. Ăștia de felul lor devin paranoici cînd le rămîi dator fie și-un bănuț. Îi vezi În față la discotecă În fiecare seară... Mă uimește Frank că i-a răbdat acolo atîta vreme. Paula se Întoarse spre mine Încruntată, surprinsă să mă audă pentru prima dată criticîndu-mi fățiș fratele. — Frank conducea un club de succes. În plus, era infinit de tolerant În toate privințele. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tare, se bea diluat cu apă, rezultînd un lichid tulbure.##), asistentele În vînzări erau fericite să poată flirta cu el, oamenii se ridicau de la mesele lor de cafenea ca să glumească și să se tachineze cu el. Nu Înceta să mă uimească generozitatea lui, felul cum li se dăruia tuturor, de parcă avea la dispoziție o sursă nelimitată de căldură și bunăvoință. Și totuși cu aceeași larghețe fura din parcări și magazine. L-am urmărit șterpelind un atomizor dintr-o parfumerie de pe Calle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mîna mea și mi-am apropiat-o de față, inhalînd de pe degetele ei parfumul de trandafir jilav al vulvei sale.) E prima dată cînd Îl invidiez pe bune. — Frank e un dulce. Deși nu așa romantic ca tine. — Serios? Mă uimești... credeam că el era romanticul. Dar tu, Paula? A fost o idee bună să te faci medic? — N-am prea avut de ales. (Cu vîrful degetului, Îmi atinse cu blîndețe vînătăile de pe gît.) La paisprezece ani știam deja că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]