7,183 matches
-
pe oameni „pentru că sunt aceeași”. În partea a doua a conversației am arătat Dlui Petrașcu intențiile mele de a găsi în străinătate persoanele calificate de la anglo-americani pentru a da un sprijin efectiv grupurilor subversive din țară și de a determina unificare grupurilor de români din străinătate, adversari ai regimului din România. D-nul Petrașcu mi-a răspuns că am o adevărată misiune în sensul ca legionarii să participe la unitatea grupurilor subversive, să contribuie la acțiunea finală, participând și la acțiunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
m-am plâns împotriva greutăților, care mi se fac de unii legionari. Ne găseam în faza regrupării în vederea menținerii organizației. Eu nu i-am dat D-lui Manu vreo misiune în străinătate, dar i-am dat sfat să contribuie la unificarea legionarilor. (SS N. Petrașcu) Din el se vede că Petrașcu neagă afirmațiile lui G. Manu, deoarece confirmarea lor l-ar fi pus într-o situație penibilă de recunoaștere că i-a mințit pe comuniști și s-ar fi deschis o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la întrebarea dacă a existat un regim de exterminare al deținuților politici în penitenciarul Aiud. Da! Acest regim a existat și s-a desfășurat în mod organizat. O dovedește cadrul reglementării respectiv HCM nr. 729/1951 care, contrar legii de unificare din 1929 a stabilit posibilitatea înfometării deținuților politici, prin pedepse cu reducerea hranei, munci excesive, agresiune asupra sănătății psihice a deținuților (interzicerea vieții intelectuale, lipsirea de legături cu familia) ș.a.m.d. Această reglementare încalcă de altfel și dispozițiile cuprinse
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o definire a „românului de sânge”? Reglementările privind munca obligatorie pentru evrei nu fac nici ele excepție. În perioada august 1940 - septembrie 1941 au fost emise zece decrete-legi, ordine, decizii și instrucțiuni ministeriale. În pofida faptului că Armata a solicitat coerență, unificarea măsurilor și a organizării încă din octombrie 1941 (doc. nr. 37), acest lucru nu s-a întâmplat. Așa cum o probează și documentele din acest volum, eforturile de a face funcțional sistemul au continuat pe toată durata regimului Ion Antonescu. O
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligațiunii prevăzute de articolul precedent va fi pedepsită cu ¼ din taxele militare datorate în anul respectiv. 22. Unde prezenta lege nu dispune, se vor aplica dispozițiunile Legii Contri buțiunilor directe, iar în materie de contravențiuni și percepere, dispozițiunile legii pentru unificarea procedurii fiscale. 23. Orice dispozițiuni contrarii prezentei legi sunt și rămân abrogate. Dat în București, la 20 Ianuarie 1941. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministrul finanțelor, Ministrul justiției, G. Cretzianu Mihai A. Antonescu Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai poate reveni, așa cum de altfel Octavian Goga a sintetizat legislația națională ce a întocmit: „am întors o pagină, care nu se va mai putea da înapoi niciodată”. Statutul ce propunem a se întocmi va avea deci ca principal scop unificarea, armonizarea, precizarea și definitivarea situației juridice a evreilor din România. Numai o asemenea legislație unitară poate pune regulă în mozaicul legislativ de azi și poate fixa clar și unitar cine este evreu și ce drepturi și obligațiuni are. Acest Statut
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Exemplu de activități de control intern specifice, grupate pe cele șase categorii: obiective - număr mediu anual de inspecții; mijloace - existența în depozitul de materiale a stocului de siguranță pentru producția de bază; sisteme de informare - monitorizarea efectuării cheltuielilor bugetare; organizare - unificarea a două compartimente; proceduri - actualizarea procedurii de licitație datorită modificărilor legislative; supervizare - analiza săptămânală a încadrării în cheltuielile bugetare aprobate. Activitățile de control specifice se pot clasifica astfel: control intern de identificare: documentele de verificare, actele de inspecție, notele, rapoartele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
diferențele dintre regimurile de administrare a managementului riscurilor și de implementare a sistemelor de control intern se diminuează în mod evident. Capitolul 3. Managementul riscului 277 Practic, putem să afirmăm că în prezent există o tendință puternică în privința gradului de unificare a reglementărilor privind managementul riscurilor în întreaga organizație - ERM, care este cel mai „nou-venit” în familia principiilor guvernanței corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este pilonul 7 împreună cu indicatorii-cheie de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Raymond Boudon remarca trăsătura funciarmente „eteroclită” a disciplinei, care face iluzorie orice încercare serioasă de unificare a tradițiilor teoretice diferite. Nu face excepție nici lucrarea de referință The Structure of Social Action a sociologului Talcott Parsons (1937), care, în ciuda erudiției sale, nu a izbutit să creeze „o structură suficient de coerentă și de eficientă care să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ralieze în jurul ei pe termen lung întreaga comunitate sociologică” (Boudon, 1992/1997, 16). Evaluării făcute de sociologul francez îi corespunde mai degrabă soluția diversității paradigmatice a sociologiei, care nu este considerată nicidecum un defect al disciplinei ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cu aceste considerații generale, fie-mi permis totdeodată Domnule profesor, ca din partea Municipiului Chișinău să-mi arăt bucuria că datorită stăruinței Dvs. și prin înaltul gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracteristice metodei experimentale. Sunt prezentate atât date istorice, cât și date experimetale sau date de observație. Însă dincolo de aceste aspecte, răzbate totuși influența paradigmei comportamentaliste. Apelul la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de un număr limitat de „pârghii” pentru a controla firma. Cei 7S sunt: strategia, structura, sistemele, savoir-faire (skills), stilul, stafful și valorile sau obiectivele superioare (superordinate goals). Când aceste „valori semnificative” sunt În armonie, firma tinde spre un gen de unificare internă care Îi va asigura dezvoltarea pe termen lung. „Osatura” managementului performant este prezentată În figura 48. Strategia face parte din planul de acțiune al firmei și vizează decizia de alocare a resurselor În viitor, Înainte ca ea să ajungă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Secțiunea dedicată Parlamentelor europene a dat posibilitatea atât parlamentarilor români, cât și celor străini - invitați din partea Irlandei, Portugaliei și Republicii Moldova - să vorbească despre modul în care tratează aceste instituții problemele demografice. Parlamentarii români Doina Drețcanu și Dan Sabău au propus unificarea inițiativelor din Senat și Camera Deputaților și crearea unei comisii comune care să abordeze integral problemele ridicate de schimbările demografice. Parlamentarul european Gabriela Crețu le-a reamintit participanților importanța elaborării reformelor sociale în concordanță cu drepturile omului. Parlamentarii Mary Henry
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
era mare, aici „națiunile” erau reprezentate de galezi, irlandezi și scoțieni. Aici studenții se puteau înțelege între ei nu numai în latină, dar și în limba engleză. După cum spune Drîmba (49), „uniformizarea universității din Oxford reflectă însuși procesul politic de unificare a Angliei - prima țară din Europa care realizase o unitate națională”. Ca și universitatea din Paris sau Bologna, facultatea de „arte liberale” reprezenta mai mult de trei sferturi dintre studenți. Facultățile „superioare” (medicina sau dreptul roman) erau mult mai puțin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
prin care aceasta să își realizeze unitatea. Ca să rămân la același exemplu pe care l-am evocat deja, cel al lui Nicolae Bălcescu, el prevede înlocuirea masei de lucrători cu o masă de proprietari care are tocmai un efect de unificare și "strângere a patriei". "Poporul" urmează să opereze o conversie radicală a unui corp social alcătuit din multiple voințe divergente, într-un corp social care se exprimă printr-o singură voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legătură strânsă între atâția români, iar nu un singur român"43. Efortul lui de gândire politică se va concentra astfel într-o direcție negativă: să împiedice transferul de prerogative dinspre individ spre puterea politică, să blocheze mecanismul de reprezentare și unificare presupus de statul național. Altfel spus, să conserve cât de multă putere la nivelul existenței particulare a individului singular. Există în Echilibrul între antiteze un miniproiect de Constituție care ne arată modalitatea concretă de realizare a unei asemenea idei. În locul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și comportament care nu îl lasă să se confunde în masă, individul este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire a creativității colective pe baza unei noțiuni a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor săi că prin gesturile lor de omogenizare pun în pericol existența "inteligențelor" și a "capacităților"55. Să privim alegerea "multitudinii" și din unghiul poeticii. În acel moment
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
individuale, și noi modalități de investi viața cu sens. Cum funcționează de fapt apelul național? Iau textul foarte cunoscut redactat de Nicolae Bălcescu la Paris, imediat după eșecul revoluției, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Deși tratează un subiect istoric, tentativa de unificare a Țărilor Române din secolul al XVI-lea, acesta nu seamănă cu vulgatele naționaliste de la începutul secolului al XIX-lea care urmăreau reconstituirea unei origini nobile a poporului sau a patriei pe baza ideii că un trecut valoros e în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la cantină, că oamenii erau la lucru, deși eram prin jurul prânzului și mâncarea era gata. După masă l-am condus la gară și am rămas prieteni, invitându-l să treacă pe la mine ori de câte ori mai vine pe la Movileni. Și când cu unificarea Gostatului, mi-am adus aminte de Haiu Dumitru și am făcut cerere să mă duc la drumuri. La alt Gostat nu puteam să mă duc, că erau deja oamenii lor pe acolo gata formați, că dacă veneau la noi, doar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de 1.011.435 capete față de 1.123.564 în 1908 și 1.709.205 în 1900. Înseamnă că, încă de pe atunci, asistam la scăderea numărului de animale, excepția formând-o numai numărul boilor care rămânea în creștere. Legea pentru unificarea administrativă din 1925, publicată în Monitorul oficial nr. 128 din 14 iunie, introduce concepte noi de organizare administrativă; apare comuna suburbană care își desfășoară activitatea pe lângă cea urbană, dar care își păstrează individualitatea de comună rurală; sectorul - ca diviziunea comunei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Zorleni. Viitoarele comune aveau în medie o suprafață de 7.111 hectare și o populație de 4.888 locuitori. Unui număr de 4 comune li s-au dat alte denumiri decât cele ale comunelor din care proveneau; comuna rezultată din unificarea comunelor Dragalina și Pochidia devenea Tutova; comuna constituită din contopirea comunelor Avrămești și Obârșeni se numea Voinești, după denumirea satului reședință de comună; cea rezultată din unificarea comunelor Bunești și Averești purta denumirea BuneștiAverești, cu centrul în satul Averești, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dat alte denumiri decât cele ale comunelor din care proveneau; comuna rezultată din unificarea comunelor Dragalina și Pochidia devenea Tutova; comuna constituită din contopirea comunelor Avrămești și Obârșeni se numea Voinești, după denumirea satului reședință de comună; cea rezultată din unificarea comunelor Bunești și Averești purta denumirea BuneștiAverești, cu centrul în satul Averești, iar comuna provenită din contopirea comunelor Duda și Epureni purta denumirea Duda-Epureni, cu centrul în satul Epureni. Un număr de 10 sate, printre care Bălteni (comuna Dragalina), Dealul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în cadrul Bisericii / 37 I.1.1. Influența mediilor intelectuale catolice din occident asupra Bisericii și a mijloacelor de informare în viața publică / 47 I.1.2. Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic / 52 I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice / 57 I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare / 60 I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X / 62 I.2.2. Syllabus și Conciliul Vatican I / 66 I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași / 191 II.3.3. Analiza comparativă a publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași din punct de vedere al caracteristicelor tehnice / 202 Capitolul III. Încercări și modalități de unificare a presei catolice românești / 209 III.1. Participarea României la Congresul și Expoziția Mondială a Presei Catolice / 210 III.1.1. Congresul Presei Catolice / 212 III.1.2. Expoziția Mondială a Presei Catolice / 218 III. 2. Proiectele unui cotidian catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]