4,958 matches
-
la nivelul mamelei și a organelor genitale externe, crearea unui metabolism de tip anabolic (creșterea proteinelor contractile în celula musculară și a combinațiilor fosfo energetice), care determină trecerea celulei musculare de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub formă esterificată este eliberat în lichidul amniotic. Între producția de PG și cea de estrogeni există o relație strânsă, creșterea concentrației de hormoni estrogeni fiind o condiție esențială pentru sinteza și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care în timpul gestației a blocat activitatea luteolizinei (LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H.și col.1991). Mecanisme fizice Mecanismul fizic fetal care acționează în timpul parturiției este reprezentat de presiunea mecanică exercitată asupra receptorilor și baroreceptorilor din peretele uterin și cervical. Acțiunea mecanică asupra terminațiilor nervoase ale pereților uterini se transmite pe cale neuro-reflexă la nivelul diferitelor etaje ale sistemului nervos central. Fenomenele mecanice ale parturiției au la bază legi fizice, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H.și col.1991). Mecanisme fizice Mecanismul fizic fetal care acționează în timpul parturiției este reprezentat de presiunea mecanică exercitată asupra receptorilor și baroreceptorilor din peretele uterin și cervical. Acțiunea mecanică asupra terminațiilor nervoase ale pereților uterini se transmite pe cale neuro-reflexă la nivelul diferitelor etaje ale sistemului nervos central. Fenomenele mecanice ale parturiției au la bază legi fizice, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici. Fetusul își va orienta diametrele, astfel încât, să se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și exces de volum fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetal. De asemenea vacile peste a -Va lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții placentare, nedeschiderea cervixului, slaba infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
infiltrare a pereților moi ai conductului pelvi genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală, anomalii topografice ale tractusului genital: -ventroversiunea uterină, retroversiunea uterină, lateroversiunea uterină, -anomalii ale cervixului: cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și rețineri ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului există o presiune uterină constant modificată ce conduce la succesiunea condițiilor de anemie și hiperemie cu modificări temporare în arealul de suprafață a vililor corionici fetali. Rezultatul acestui proces este afectarea atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul perioadei de expulzie, primele semne ale procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mitocondrii în citoplasma celulelor epiteliale, semn al unei activități enzimatice intense. Fibra musculară își reduce lungimea foarte mult, de la 750 µ în prima zi postpartum, la 200 µ în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet, între 45 săptămâni postpartum, iar după 6 săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet, între 45 săptămâni postpartum, iar după 6 săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este strâns legată de involuția uterină și procesele de regenerare. Odată cu involuția uterului, cavitatea uterului se reduce în dimensiuni, iar loșiile sunt eliminate în exterior, reducându-și treptat cantitatea. Prelungirea eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
eliminării loșiilor peste durata caracteristică speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul în endometritele puerperale (SEICIU, FL., și col. 1989, RUNCEANU, L. 1994, 1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
speciei are caracter patologic și constitue, alături de modificarea aspectului lor, unul dintre simptomele principale pe baza cărora se pune diagnosticul în endometritele puerperale (SEICIU, FL., și col. 1989, RUNCEANU, L. 1994, 1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]