5,204 matches
-
mai lungi de timp, într-un număr de ședințe care să determine bună-dispoziție, stare de bine, fără a exagera. Susținem ideea conform căreia mersul în ritm vioi reprezintă, în anumite condiții, jogging pentru acei oamenii aflați în situații biologice speciale (vârstnici, persoane aflate în faze finale ale procesului de recuperare, supraponderali, sedentari, etc., chiar și persoane sănătoase aflate în faza inițială a începerii unui program de jogging pe termen mediu și lung, atunci când capacitatea de efort / condiția fizică este una mult
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
joggingul, știut fiind faptul că exprimarea anumitor funcții și capacități depinde strict de maturizarea procesele biologice și psihice. La capitolul V al acestei cărți vom evidenția detaliat anumite aspecte referitoare la categoriile de populație care pot practica joggingul (copii, adulți, vârstnici, femei, bărbați) și la modalitatea prin care aceste categorii pot alerga, în funcție de caracteristicile categoriei din care fac parte. Aderăm la ceea ce mulți autori din literatura de specialitate (care abordează ca subiect joggingul) afirmă și anume: alergarea este o componentă esențială
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la ceea ce mulți autori din literatura de specialitate (care abordează ca subiect joggingul) afirmă și anume: alergarea este o componentă esențială a jocurilor copilăriei, o motivație competițională a adolescenților și tinerilor, dar și o sursă de tinerețe a adulților și vârstnicilor, ea fiind mereu actuală în orice etapă a dezvoltării individului, datorită efectelor pe care le determină. 4.2. Cum practicăm joggingul? La această întrebare, numeroasele surse bibliografice, numeroasele articole mai mult au mai puțin specializate, numeroși alergători și sportivi, cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la un pas înapoia copilului, permițând acestuia să alerge în ritm propriu. Pentru toate situațiile evidențiate există posibilitatea alegerii unui traseu comun cu mai multe variante astfel încât atât avansatul / tânărul/ adultul să fie mulțumit de efortul depus, cât și începătorul / vârstnicul/ copilul să se simtă bine și să simtă plăcerea joggingului fără a avea vreo restricție sau vreun sentiment neplăcut de inferioritate. Astfel, când traseul este comun, dar prezintă mai multe variante, Rodgers, B., Douglas, S., (1998), recomandă să se alerge
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
vreo restricție sau vreun sentiment neplăcut de inferioritate. Astfel, când traseul este comun, dar prezintă mai multe variante, Rodgers, B., Douglas, S., (1998), recomandă să se alerge împreună pe o anumită porțiune din traseu, iar la un anumit reper, începătorul / vârstnicul / copilul poate alerga pe un traseu mai scurt, în timp de avansatul / tânărul / adultul poate alege un traseu mai lung, urmând să se întâlnească din nou la reperul stabilit și putând relua împreună acea porțiune comună din traseu. Conform specialiștilor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alerga pe un traseu mai scurt, în timp de avansatul / tânărul / adultul poate alege un traseu mai lung, urmând să se întâlnească din nou la reperul stabilit și putând relua împreună acea porțiune comună din traseu. Conform specialiștilor menționați, începătorul/ vârstnicul/ copilul își poate atinge obiectivul stabilit, iar tânărul / avansatul / adultul poate alerga cu tempouri diferite, aplicând astfel joggingul cu interval, o formă extrem de eficientă a joggingului. Capitolul V. JOGGINGUL ȘI SUPRAFAȚA DE ALERGARE Beneficiile alergării asupra stării de sănătate a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
dificil de alergat în aer liber (seara târziu, după amiaza etc.); posibilitatea efectuării ședinței de alergare fără a mai solicita sprijinul altei persoane atunci când situația familială o impune (îngrijirea și supravegherea unui copil mic, a unei rude răcite, a unui vârstnic etc.); posibilitatea corectării tehnicii de alergare. În condițiile în care banda rulează constant, atenția joggerului se poate orienta pe execuția corectă a mișcării brațelor, a ritmului respirator, a contactului cu solul prin așezarea tălpilor în unghiurile specifice etc. existența altor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
anumitor reguli, cu acceptarea anumitor „compromisuri” din partea membrilor mai activi, mai bine pregătiți fizic, cu mai multă experiență practică sportivă (a se revedea subcapitolul 3.6. pentru exemplele evidențiate, atunci când unul sau mai mulți membrii ai grupului sunt începători sau vârstnici). Evidențiem mai jos câteva aspecte ale practicării joggingului în relația părinți - copii (includem aici copii până la vârsta pubertate inclusiv, aproximativ 12-13 ani, deoarece peste această vârstă, „raportul de forțe” se poate schimba datorită modificărilor ce apar atât la adulți, dar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
directe sau colaterale implicate, care nu pot fi susținute de resursele financiare precare ale unui segment foarte larg al populației. Mai ales costul medicamentelor reprezintă o sursă importantă a deficitului de îngrijire medicală (pentru cei săraci în general și pentru vârstnici în mod special); - ambiguitățile în aplicarea legislației privitoare la sistemul de asigurări de sănătate, precum și deficitul de mediatizare a modului de acces la asistența medicală fac ca persoanele din unele categorii cu risc social ridicat să nu beneficieze în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acest sens au fost benefice - legătura stabilită între tânăr și o firmă încă de la 14 ani creează, pe lângă avantajul învățării unei meserii și pe acela al stabilirii unei relații de încredere între patron și tânăr, până ce acesta împlinește 18 ani. Vârstnicii Deși tranziția a reușit să asigure un grad ridicat de cuprindere a acestei categorii prin sistemul de pensii, valoarea pensiilor s-a degradat mai rapid decât cea a salariilor, iar sfera serviciilor sociale pentru vârstnici a fost sever neglijată (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
până ce acesta împlinește 18 ani. Vârstnicii Deși tranziția a reușit să asigure un grad ridicat de cuprindere a acestei categorii prin sistemul de pensii, valoarea pensiilor s-a degradat mai rapid decât cea a salariilor, iar sfera serviciilor sociale pentru vârstnici a fost sever neglijată (vezi tabelele 5 și 6). Sărăcia și izolarea multora dintre aceștia, la care s-a adăugat mult timp lipsa serviciilor comunitare, au făcut ca procesul de marginalizare și excluziune socială difuză să capete de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la domiciliu este abia la începutul dezvoltării sale. În ciuda promovării Legii 17/2000 privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru persoanele vârstnice, serviciile pentru această categorie sunt încă subdezvoltate. De exemplu, în județul Sibiu, în anul 2000, doar 1 443 (2%) dintre vârstnici beneficiau de servicii de îngrijire comunitară, dintr-un total de 73 198. Până în anul 2002, numărul beneficiarilor a crescut însă foarte puțin, ajungând la 1 927, reprezentând cca 2,7% din totalul vârstnicilor, creștere relativă înregistrată și pe fondul scăderii
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
anul 2000, doar 1 443 (2%) dintre vârstnici beneficiau de servicii de îngrijire comunitară, dintr-un total de 73 198. Până în anul 2002, numărul beneficiarilor a crescut însă foarte puțin, ajungând la 1 927, reprezentând cca 2,7% din totalul vârstnicilor, creștere relativă înregistrată și pe fondul scăderii acestei populații (70 933). Datele de la nivelul anului 2001 (CASPIS, 2002) arată că 25,4% (cca 244 000 de persoane) dintre persoanele de 65 de ani și peste care trăiesc singure se află
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a determinat creșterea dependenței de serviciile sociale și medicale. Nu au fost încă dezvoltate programe care să vizeze pregătirea pentru pensionare și identificarea posibilităților menținerii unei vieți active și unei participări sociale semnificative ale persoanelor vârstnice. O mare parte a vârstnicilor nu dispun de resurse suficiente pentru o viață decentă, pentru a participa activ la viața publică socială și culturală, pentru a avea libertatea de decizie asupra propriei vieți și pentru a dispune de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
activ la viața publică socială și culturală, pentru a avea libertatea de decizie asupra propriei vieți și pentru a dispune de serviciile sociale de îngrijire în funcție de nevoile individuale. Cheltuielile de locuire, de sănătate și cele pentru alimente sunt dominantele cheltuielilor vârstnicilor din urban, în timp ce alte cheltuieli, precum cele de consum cultural, sunt reziduale. Persoanele cu dizabilități În ciuda recentelor măsuri de incluziune socială promovate la nivel național, persoanele cu dizabilități reprezintă în continuare un grup vulnerabil la procesele de excluziune socială. Serviciile
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
principalele obiective privind dezvoltarea socială prin incluziune socială: - eradicarea sărăciei extreme produse de contingențele vieții; - absorbția accentuată a excluziunii sociale severe și lichidării unor probleme sociale extrem de grave, cu impact moral devastator: situația copiilor din instituții, copiii străzii, copiii abandonați, vârstnicii lipsiți de orice suport social și economic; - lansarea procesului de absorbție progresivă a stării de sărăcie, caracteristică difuză a unei mase mari a populației. Ideologia retragerii statului din reconstrucția socială este unul dintre factorii responsabili pentru amplificarea excluziunii sociale. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
despart după a doua consoană: punc-tu-al, arctic, jert-fă, somp-tu-os, re-demp-ți-u-ne, sandviș, sfincșii, sculptor, func-ți-e, ast-ma-tic; anumite grupuri de patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie, ca sursă alternativă de venit. Astfel, timp de mulți ani, tinerii lucrau în oraș în timpul săptămânii mai ales în Tălmaciu la Firul Roșu și fabrica de cherestea iar vârstnicii rămâneau în sat să lucreze pământul. După 1989, a existat o migrație definitivă spre oraș, dovadă fiind faptul că populația satului s-a redus cu 11,7 % din 1992 până în 2002. Tălmăcelul nu este însă unul din satele părăsite de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este vorba de tradiția bunurilor spirituale (Stahl, 1983: 251). Pentru a explica procesul transmiterii acesteia din urmă în comunitatea rurală românească, Stahl introduce conceptul de obște pe bază de tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dispuși să participe cu timp sau muncă subiecții din Moldova și Transilvania (VRA = 4,2), tinerii, adulții și șomerii. Participarea de tip muncă voluntară este puternic respinsă în Ilfov și Olt (VRA = 5), și de către cei cu status socio-economic precar (vârstnici, persoane fără școală, cu venit scăzut). Disponibilitatea participării cu bani la un proiect comunitar fără beneficii personale directe este mai ridicată în Transilvania și Muntenia și din partea celor cu venit ridicat, studii superioare și a celor cu status ocupațional privilegiat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cea mai mare a populației ocupate în agricultură este pentru populația de peste 50 de ani. Munca în gospodăria proprie reprezintă cea mai importantă, sau chiar singura sursă de venit, pentru populația aflată la vârsta pensionării, ceea ce explică procentul mare de vârstnici ce lucrează până la vârste înaintate. Astfel, o parte importantă a populației rurale ce are peste vârsta de pensionare continuă să lucreze (44% din populația cu vârste situate între 65 și 69 de ani, 37% din grupul de vârstă cuprins între
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este foarte important în viața lor. Totuși, dacă urmărim rezultatele la întrebarea legată de intenția de înstrăinare a pământului, se observă că ludoșenii sunt mai dispuși să vândă pământul pe care îl posedă. Există o diferență considerabilă între tineri și vârstnici, semnificativă statistic (calculul valorilor reziduale ajustate arată acest lucru) în ce privește importanța pământului în viața lor pământul este mai important pentru vârstnici decât pentru cei tineri. De asemenea este mai important pentru cei cu mai puțină educație. Tabel 6.11 Tipuri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că ludoșenii sunt mai dispuși să vândă pământul pe care îl posedă. Există o diferență considerabilă între tineri și vârstnici, semnificativă statistic (calculul valorilor reziduale ajustate arată acest lucru) în ce privește importanța pământului în viața lor pământul este mai important pentru vârstnici decât pentru cei tineri. De asemenea este mai important pentru cei cu mai puțină educație. Tabel 6.11 Tipuri de proprietate în Tălmăcel și Ludoș (datele sunt exprimate în procente) Ce fel de suprafață agricolă dețineți? Tălmăcel Ludoș Teren aflat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunități, ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei înregistrate în țară. Principalele surse de venit rămân însă salariul de la stat sau particular, pensia de la stat și pensia CAP (ponderea mare a acestora fiind dată de numărul mare de vârstnici). Anexa 6, graficele 1 a și b arată în ce măsură producția proprie acoperă nevoile gospodăriilor din cele două sate. Se observă că Ludoșul are mai mulți subiecți ce afirmă că produsele obținute în gospodăria proprie le acoperă nevoile în totalitate, probabil
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei / 149 8.2. Clasificarea tulburărilor depresive / 150 8.3. Criterii de diagnostic conform cu DSM
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]