10,104 matches
-
malițios,dar și onest Hagienuș, știi că Ioanide are meteahna de a nu reclama banii. . - Nu se poate! respinse cu energie Gulimănescu aceastăenormitate. Ce interes are să construiască asemenea lucruri gratis? . G. Călinescu . - De! se mulțumi Hagienuș să exclame, mult mai vast înpsihologie și admițând motivările subtile. Hangerlioaica se ivi cu Hangerliu într-o mașină, cu secretarul lângă șofer. Nu se dădu jos, ci numai ordonă să i se deschidă portiera. De la distanță, privi binaua. - E interesantă, zise, dar de ce nu e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
văzuse în grabă din automobil, acum voia s-o studieze de aproape, ca specialist. Tresări pur și simplu când zări palatul comunal cu turnul. Piața avea un aspect impunător, inedit pentru București, unde sistematizarea e deficientă. Un spațiu atât de vast, dominat de două monumente simetrice, făcea o impresie curioasă de gravitate. Părea transportat cu totul din altă civilizație. Pustietatea pieței contribuia de asemeni la solemnitatea decorului. Pomponescu fu nevoit să-și mărturisească, nu fără strângere de inimă, că-i plăcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pași. l se răspundea că nu fusese nimeni. Câteodată deschidea singur ușa de la birou și privea în anticameră, unde avea aproape întotdeauna neplăcerea să nu găsească nici un vizitator. Madam Pomponescu propuse, din motive de economie, să nu se mai încălzească vasta sală de primire, însă Pomponescu respinse ideea, deoarece, credea el, după un timp de zăpăceală lucrurile își vor lua aspectul lor normal. Ca să fie sigur că n-are iluzii, ținea ușa deschisă la birou, spre a zări pe eventualul musafir
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îi acopereau fălcile și-i dădeau un aer speriat. Nu mai cerea să se schimbe și, când i se puneau la îndemînă cele de trebuință, uita să le ia. În mod normal, Pomponescu, chiar dacă nu ieșea din casă, posedând o vastă recuzită vestimentară, se schimba de cel puțin două ori pe zi, întrucît salonul, anticamera și biroul lui reprezentau locuri de exhibiție. Dimineața apărea cu un costum de ținută zilnică, la prânz, dacă reținea pe cineva, își punea un sacou negru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
separat, multe dintre statele europene exercită la nivel cultural o forță de atracție puternică: jumătate din cele mai răspândite zece limbi din lume sunt europene.77 Spaniola și portugheza leagă Peninsula Iberică de America Latină, engleza este limba Statelor Unite și a vastului Commonwealth, iar în lume există aproape 50 de țări francofone care organizează întâlniri la vârf din doi în doi ani, prilej cu care dezbat chestiuni politice și își sărbătoresc statutul de țări înrudite prin limba franceză. Franța investește anual în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și mulți catolici din întreaga lume aderă la învățăturile ei referitoare la chestiuni precum contracepția și avortul, datorită atractivității exercitate de Biserică, și nu pentru că ar fi constrânși. Alte organizații religioase printre care unele protestante, islamice sau budiste au întreprins vaste acțiuni misionare care i-au determinat pe milioane de oameni să adere la învățăturile lor, mai ales în ultimele decenii, pe teritoriile Americii Latine și ale Africii. Dar după cum am văzut în capitolul anterior, organizațiile religioase intolerante pot atrage și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
respectând și sprijinind autonomia administrativă, financiară și decizională a acestora, cu serviciile deconcentrate și cu alte instituții din județ, cu diverși factori de decizie din sfera vieții economico-sociale a județului, dar și cu reprezentanți ai societății civile, inclusiv printr-un vast efort de informare și comunicare, de creare a imaginii unei instituții moderne și profesioniste, flexibilă și receptiva la nou, pusă în serviciul intereselor țării și ale comunității în rândul căreia își desfășoară întreaga activitate, pe coordonatele și în perimetrul intereselor
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
mediu incomod și restrictiv. Lucrările de specialitate consemnează următoarele domenii ale artterapiei: artterapia vizual plastică; meloterapia/terapia prin muzică; terapia prin dans; terapia prin teatru; terapia prin poezie; terapia prin proză scurtă-basme. Deși categoria de persoane căreia se adreseză este vastă (indivizi aflați În situație de risc medical, educațional, social și psihologic), art terapia rămâne o metodă de intervenție, de comunicare și de dezvoltare dedicată copiilor și În mod special copiilor cu CES. Aplicată În spațiul educațional terapeutic artterapia constituie totodată
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
concret": pe scurt, societatea era în mare parte concepută ca și când ar fi putut fi transformată intenționat, și chiar bulversată prin acte individuale semnificative și mișcări sociale de emancipare. Această capacitate noetică de depășire a situațiilor contingente deschidea orizonturi hermeneutice foarte vaste, care-i făceau pe antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
eficacitatea simbolică a acestei asocieri este realizată astăzi prin intermediul pieței. De la microculturile de întreprindere la macrostructurile de piață în care se inserează și în care trebuie să se piardă întreprinderea, ambiția gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin mizele așa-zis "interculturale". Vălul "diferențelor culturale în management" având
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că actorii sunt aserviți acestor sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
financiare și contractuale din cadrul "politicii orașului". Cartierul Moulins este un sit emblematic al acestora din urmă. Fost sediu al producției textile din Lille, astăzi dezmembrată, acesta s-a văzut transformat progresiv de construcția în anii șaizeci și șaptezeci a unor vaste imobile HLM pentru o populație muncitoare fragilizată din punct de vedere economic și social de dezindustrializare și incluzând o largă fracțiune alogenă stigmatizată. Acest sector face așadar de douăzeci de ani încoace obiectul unei atenții speciale din partea municipalității, care conjugă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fracțiunile de clasă, dar și în reformulările raporturilor de rudenie și de sex, de exemplu, sau în elaborarea noilor registre ale politicului, ale autorității și ale supunerii. Capitolul 4 Economie și colonizare Congo, 1961* Gérard Althabe Regiunea nord-congoleză Această regiune vastă de 230 000 km2 (teritoriul Republicii Congo măsoară 350 000 km2 și este locuit de mai puțin de 200 000 indivizi) oferă, încă de la început, o impresie de monotonie dezolantă. Un peisaj fără relief: o câmpie întinsă cu o altitudine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
impus încă din 1910!) această restructurare a satului în jurul plantatorului individual, această anemiere a familiei tradiționale, care nu mai este decât o osatură descărnată. Cei mai mulți observatori ai acestui proces de transformare revoluționară s-au plasat într-o perspectivă temporală relativ vastă: satele sau regiunile studiate au adoptat cultura arborelui de cafea de mulți ani. Producția, importantă, aduce un venit relativ ridicat. Această perspectivă de ansamblu care înglobează toate aspectele revoluției arborelui de cafea nu este pertinentă și în cazul nostru; într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Această influență a administrației asupra producției este, în mod paradoxal, o etapă istorică importantă pe calea evoluției socioeconomice; de acum, compania nu mai este decât una din rotițele ansamblului economic nord-congolez; administrația va putea duce o politică de dezvoltare mai vastă. Mai mult, în 1938, ea a luat în calcul crearea unui sector de producție complet străin de CFHBC: arborele de cafea. Se inițiază difuzarea lui. Prin această acaparare administrativă a activității de producție a sătenilor, este rupt cercul strâmt al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe ori pe parcursul expunerii noastre. Această exploatare indirect forțată a palmierului natural este înlocuită într-un cadru mai vast de o activitate obligatorie care, în ce o privește, nu mai are nevoie de impozit ca intermediar: este vorba de munca forțată în adevăratul sens al cuvântului ei (deschiderea și întreținerea de șosele, de poduri, repararea satelor, lucrări în posturi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi, deși identică în fond: de ce nu a supraviețuit această exploatare a uleiului de palmier procesului de decolonizare din ultimii ani? (Producția voluntară este, evident, una din condițiile de bază ale acestei evoluții "politice"). Cele două întrebări se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acumulare de bunuri durabile de import cărora le-am făcut inventarul). Această calitate conferă consumului monetar o specificitate proprie, o originalitate fundamentală. Ar fi esențial de cunoscut raportul proporțional dintre autosubzistență și schimbul comercial: ar fi trebuit să organizăm o vastă anchetă statistică; ea ne-ar fi dezvăluit dinamismul care, inexorabil, restrânge sectorul autosubzistenței, care nu dispare complet decât la înalții funcționari din centrele urbane și la muncitorii agricoli imigrați pe plantațiile industriale (Etoumbi, Lebango, Ouesso). Vom analiza foarte pe scurt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Înțelegerea sacrului și profanului, a raporturilor dintre ele, precum și a importanței dialecticii sacru-profan În societățile arhaice, deoarece nu reduce sacrul, ca gânditorul german, numai la latura sa irațională. Considerat de Eliade ca obiect al istoriei religiilor, sacrul circumscrie o problematică vastă și complexă de a cărei Înțelegere depinde accesul nostru la Înțelegerea universurilor spirituale primitive. Ireductibile la credința În Dumnezeu, experiențele omului În relație cu sacru sunt de tip numinos (lat. numen-zeu), „Înspăimântătoare și iraționale”. „Numinosul se singularizează ca un fel
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Les relations compétitives/concurrentielles et les relations de coopération/collaboration / 147 Chapitre 6. Les relations interhumaines et les états affectifs / 181 En guise de conclusion / 295 Bibliographie / 317 Abstract / 325 Résumé / 333 Introducere Universul relațiilor interumane este unul pe cât de vast, pe atât de miraculos și de captivant. Am fost, suntem și vom fi mereu în legătură cu celălalt, cu semenul și convivul nostru. Așa am putut, putem și vom putea trăi omenește. Că ne-o dorim sau nu, viața noastră este o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celălalt să fie fericit și să descopere cauzele fericirii, compasiunea este "dorința ca ceilalți să poată fi liberi de suferință și de cauzele suferinței" (Matthieu, în Goleman, 2005, p. 229, p. 434). Compasiunea este un sentiment și un demers mai vast, mai profund și mai pozitiv decât mila, pe care o putem resimți în fața suferinței semenului nostru (André, 2009). Această stare sufletească este "starea în care reacționăm la emoțiile altora. Suntem în stare să apreciem și să simțim ceea ce simt ceilalți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
social, care pot deveni și o amenințare pentru societate" (2008, p. 175); vom vedea, mai departe, în ce condiții... 56 Este un fapt exploatat fără milă de mass-media. De altfel, întreaga industrie a reclamelor poate fi văzută ca pe o "vastă și complicată mașină de creat invidie" (Epstein, 2008, p. 27). 57 J. Epstein (2008) remarcă, în context, faptul că, pe lângă alte ocupații și cerințe de natură să faciliteze apariția invidiei, viața universitară este un domeniu "greu încărcat cu minele de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și pentru pregnanța lor expresivă, formulările lui Perpessicius merită să fie amintite: Când ai părăsit însă cele două texte de mici proporții (în Machiavelli abia zece pagini, în La Fontaine cel mult o sută de versuri) și ai dat în vastul platou al celor douăzeci și șapte de pagini mari ale ediției Zarifopol pe care se răsfață în plină lumină minunatul edificiu, de o construcție atât de familiară meridianului nostru, al nuvelei lui Caragiale, încântarea te întâmpină chiar de la piciorul plaiului
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pusă în fața psihologului. Metoda cea mai uzuală se bazează pe întrebuințarea planșelor pseudo-izocromatice, în special seriile Ishihara (complete sau prescurtate). Examinarea funcțiilor motorii se află de asemenea la o intersecție metodologică cu neurologia. Cu toate acestea, psihologia dispune de un vast arsenal de metode de examinare a acestor funcții. Printre cele mai des întrebuințate cităm: dinamometrele, impulsometrul (Moede), tremometre, proba tapping, proba firului de sârmă (Kraepelin). Evaluarea capacității de coordonare senzoriomotorie se face de obicei cu ajutorul probelor de reactivitate, disfuncțiile din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
oameni care nu răspund la administrarea unui antidepresiv vor răspunde la administrarea altuia sau a unei combinații de antidepresive. Noile metode psihoterapeutice s-au dovedit a fi la fel de eficiente ca și medicamentele, deși nu sunt încă testate pe un eșantion vast (extins). Programul include psihoterapie interpersonală (IPT), care se concentrează pe problemele din relații și ajută pacienții să scape de sentimentul de autoînvinovățire comun în depresie. Dezvoltată în anii '70, IPT a obținut rezultate bune în experimente, dar abia începuse să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]