5,418 matches
-
sute de insule înconjurate de un ocean în cea mai mare parte necartografiat. Termenul "arhipelag" este folosit doar pentru a desemna grupul central de insule din jurul insulei principale Havnor și a Mării Tăinuite. Insulele exterioare sunt grupate în patru Capete (Vestic, Nordic, Sudic și Estic) și în insulele Kargad, patru insule mari din nord-est locuite de națiunea războinică a kargilor. Insulele care stau în centrul acțiunilor romanelor sunt Roke și Havnor din Marea Interioară, Gont din arhipelagul nord-estic și Atuan, una
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
Arren, devin primii care traversează Munții Durerii pentru a reveni la viață. În "The Other Wind" se povestește că Tărâmul Pustiit a fost o încercare eșuată a magilor de a deveni nemuritori. Magii au furat de la dragoni jumătate din pământul "vestic din vest" pentru a crea un paradis în care să poată locui sufletele lor. Dar, când au împrejmuit ținutul, frumusețea lui s-a risipit, căzând sub o noapte eternă în care vântul nu mai bate și sufletele nemuritoare care merg
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
este considerată unică în iconografia moldovenească , fiind legată stilistic de picturile din biserica domnească de la Curtea de Argeș, realizate în secolul al XIV-lea. Frizele cu figuri au proporții diferite, iar în rândul de jos personajele sunt redate în întregime. Pe peretele vestic al pronaosului se află tabloul votiv care înfățișează un bărbat îmbrăcat cu o mantie de brocart albastru, ornată cu fire de aur, care poartă pe cap o beretă roșie brodată cu fir de aur. Soția sa poartă o tunică strânsă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Furtuna a scăzut însă în intensitate, iar Montgomery a anulat asaltul. În acea noapte, un sergent din Rhode Island a dezertat, ducând britanicilor planurile de atac. Montgomery a făcut atunci un nou plan; acesta impunea două atacuri diversioniste asupra zidurilor vestice ale Quebecului, conduse de Jacob Brown și James Livingston, în vreme ce vor fi pregătite două atacuri complexe în periferiile orașului. Arnold avea să conducă un atac pentru a trece prin fortificațiile din nordul orașului de jos, iar Montgomery avea să urmeze
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
a reveni în Cele Șapte Regate și de a le cuceri. Toate semnele prevestesc dezastrul teribil care stă să vină. Războiul civil pentru revendicarea Tronului de Fier devine tot mai complex, iar Casa Greyjoy lansează un atac masiv asupra coastei vestice a Nordului. La fortăreața Stark, Winterfell, se află la conducere fratele mai tânăr a lui Robb, Bran Stark. Când Jojen și Meera Reed sosesc din Rondul Greywater, Bran descoperă în ei doi prieteni interesați de visele sale ciudate. Fratele lui
Încleștarea regilor () [Corola-website/Science/321674_a_323003]
-
numeric, câteva fiind amestecate din cauza pierderilor mari suferite în timpul campaniei de pe continent. Batalioanele locale nu aveau experiență și, în unele cazuri, nici pregătire. Percival a dat celor două brigăzi ale general-maiorului Gordon Bennett din Divizia 8 australiană răspunderea pentru partea vestică a Singaporelui, inclusiv pentru principalele puncte de invazie din nord-vestul insulei. Zona era ocupată predominant de mlaștini cu mangrove și jungle, întretăiate de râuri și pâraie. În inima acestei „Zone de Vest” se afla RAF Tengah, la acea vreme principalul
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
comandat apărarea orașului Charleston, Carolina de Sud, la începutul Războiului Civil la Fort Sumter la 12 aprilie 1861. După trei luni, a ieșit victorios din prima bătălie de la Bull Run dată lângă Manassas, Virginia. Beauregard a comandat armate pe Teatrul Vestic de operațiuni, inclusiv în bătălia de la Shiloh din Tennessee, și în Asediul Corinthului în nordul statului Mississippi. S-a reîntors la Charleston și l-a apărat de atacurile terestre și navale repetate în 1863. Cea mai mare realizare a sa
Pierre Beauregard () [Corola-website/Science/320841_a_322170]
-
de prezență guvernamentală sau militară în Florida și nu putea opri războinicii Seminole care traversau frecvent granița și atacau satele și fermele americane. Până în 1819, Spania a fost obligată să negocieze, deoarece pierdea controlul asupra imperiului colonial din Americi, coloniile vestice fiind pregătite de revoltă. În timpul luptelor cu sclavii africani evadați, cu bandiții și cu amerindienii din Georgia americană din cadrul Primului Război Seminole, Andrew Jackson îi urmărise pe aceștia până în Florida spaniolă, dar, în același timp, a atacat și a capturat
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
cât de slabă ajunsese Spania pe continentul American. Abordând o poziție agresivă, Adams a reușit să negocieze niște condiții foarte favorabile. Spania avea o viziune foarte restrictivă asupra Achiziției Louisianei din 1803, considerând că aceasta se referea doar la malul vestic al fluviului Mississippi și la orașul New Orleans. Statele Unite, pe de altă parte, susțineau că pământul achiziționat se întindea până la creasta Munților Stâncoși. În cele din urmă, SUA au acceptat să traseze granița de vest pe râul Sabine, dar Spania
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
de la Golful Mexic spre nord pe râul Sabine până la paralela de 32 de grade latitudine nordică, și de acolo direct spre nord până la Red River, apoi spre vest de-a lungul Red River până la meridianul de 100 de grade longitudine vestică, de acolo direct spre nord până la râul Arkansas, apoi spre vest până la izvoarele acestuia, apoi nord până la paralela de 42 de grade latitudine nordică, și de acolo spre vest de-a lungul paralelei până la Oceanul Pacific. Neoficial, această graniță a fost
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
Texas, precum și părți din New Mexico, Oklahoma, Kansas, Colorado și Wyoming pe baza tratatelor de la Velasco dintre și Mexic. Granița de est cu Statele Unite a fost definită prin tratatul Adams-Onís semnat între SUA și Spania în 1819. Granițele sudică și vestică cu Mexicul au fost în dispută de-a lungul întregii existențe a Republicii, Texasul revendicând granița pe Rio Grande, iar Mexicul revendicând teritoriul de până la râul Nueces. Această dispută avea ulterior să ducă la declanșarea războiului americano-mexican, după anexarea Texasului
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]
-
lor, în frunte cu Houston, au susținut unirea Texasului cu Statele Unite și conviețuirea pașnică cu amerindienii. Trecând peste vetoul lui Houston, Congresul a adoptat o rezoluție prin care revendicau Californiile. Alegerile prezidențiale din 1844 au prezentat o polarizare dramatică, regiunile vestice mai noi ale republici preferându-l pe candidatul naționalist Edward Burleson, în timp ce zona plantațiilor de bumbac, îndeosebi regiunile de la est de râul Trinity, l-au ales pe Anson Jones. Amerindienii comanche erau principalul oponent băștinaș al Republicii Texas. La sfârșitul
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]
-
timp după zorii zilei de 7 martie 1936, nouăsprezece batalioane germane de infanterie și câteva avioane au pătruns în Renania. Ele au ajuns la râul Rin la orele 11:00 a.m.și alte 10 batalioane le-au urmat pe malul vestic al Rinului. Când trupele de recunoaștere au aflat că mii de soldați francezi se adună la granița franco-germană, generalul Blomberg l-a rugat pe Hitler să evacueze armata germană. Hitler a întrebat dacă trupele franceze au trecut granița și, când
Remilitarizarea Renaniei () [Corola-website/Science/320931_a_322260]
-
profesor la Școala Politehnică din București și șef de catedră. A predat de-a lungul anilor materiile: silvicultură, drept și protecția pădurilor, economie politică teoretică și aplicată, administrație forestieră și politică forestieră. A pledat pentru o silvicultură modernă, de inspirație vestică, dar adaptată specificului local. Publică "Prescripțiunea în materie forestieră" (1901), " Necesitatea modificărei dispozițiunilor penale ale codului silvic" (1902), "Proiect de cod silvic cu o expunere de motive" (1903), "Istoricul învățământului silvic în România" (1906), "Curs de politică forestieră" (1929). A
Paul Grunau () [Corola-website/Science/320950_a_322279]
-
ipotetici pentru a susține viața umană și care e legată de Oceanul Indian de pe Pământ printr-o Arcada. Oamenii colonizează această lume nouă și, cum era de așteptat, îi exploatează fără milă resursele, în special bogatele depozite de petrol din deserturile vestice ale continentului Equatoria. Lise Adams este o tânără care vrea să dezlege misterul dispariției tatălui ei, petrecut în urmă cu zece ani. Turk Findley este angajatul unei companii aeriene, care transportă oameni cu avionul sau pe nouă lume. Cei doi
Axa (roman de Robert Charles Wilson) () [Corola-website/Science/320987_a_322316]
-
1909, pe baza proiectului făcut de Inginerul Lucien Neu și executat arhitectural de Charles Viellard și Fernand Touzet. În mod clar a avut o estetică modernă și o decorare localizată în principal în părțile din nord și sud. Pe parte vestică a clădirii principale, existau încă trei instalații industriale care adăposteau cazanele. Din această veche centrală s-au remarcat subțirile coșuri de fum, unul din cărămidă și unul din fier, în formă de trunchi de con inversat. Fațadele nord și sud
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
a ocupat Buzăul în data de 28 august 1944, și, deoarece soldați germani erau baricadați în Palatul Comunal, s-a tras cu tunul, palatul arzând împreună cu arhiva. Palatul a fost reconstruit începând cu 1947. În Cimitirul Eroilor, aflat în partea vestică a orașului, au fost înmormântați soldații români, germani și sovietici care au murit atunci. După război, când guvernul român a fost preluat de regimul comunist, Buzăul a fost reședința regiunii Buzău, după care a pierdut statutul de reședință de județ
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
cu numeroase unități militare și cu Comandamentul Armatei a II-a (una dintre cele patru astfel de instituții din țară) având sediul în oraș, în seara de 23 decembrie au izbucnit lupte deosebit de violente în oraș, în special în zona vestică, unde se aflau mai multe unități militare și Comandamentul Armatei a II-a, precum și Pădurea Crâng. În total, Revoluția din 1989 s-a soldat la Buzău cu moartea a 47 de persoane. Procesul de demolare a caselor a fost stopat
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele coline și avene. Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
iulie. Numărul mediu de zile de iarnă, cu temperaturi mai mici de 0° Celsius, este de 47 zile/an, iar numărul mediu de zile cu temperaturi peste 25° Celsius, este de aproximativ 16 zile/an. Circulația atmosferei este preponderent oceanică vestică, în proportie de 45%, atât în perioada rece, cât și în cea caldă a anului, dupa care urmează ca pondere circulația polară, tropicală etc. Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel încât dacă pe valea Prahovei media anuală este de circa 6
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
Furnalul de la Govăjdia, județul Hunedoara, se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara (10 km pe terasamentul căii ferate înguste). Furnalul este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris, și fontă pentru oțelul produs pentru turnul
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
ai pridvorului există câte o fereastră de dimensiuni mari. Acoperișul pridvorului se desprinde din învelitoarea care acoperă pronaosul. Din pridvor se realizează accesul în pronaos. Acesta are o formă dreptunghiulară și nu se încheie înspre vest cu contraabsidă. În peretele vestic și în cel nordic se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Altarul are o absidă decroșată de formă
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și Voroneț. Altarul prezintă
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
timp. Obiectivele cercetării, rezultatele și interpretarea lor: A fost vizat spațiul de la sud de biserică (capela), spațiul funerar de pe latura nordică, zona de contact dintre colțul primei biserici și prelungirea de vest a bisericii gotice, precum și zona intrării de pe latura vestică. Colectivul șantierul arheologic: George Pascu Hurezan - responsabil științific, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Adrian Andrei Rusu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj)
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
definitivarea situației politico-administrative. Teritoriul Iordaniei, sărac în resurse, dar bogat în istorie, este menționat pentru prima oară în jurul anului 2000 î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului război mondial, pentru a submina dominanța otomană
Cisiordania () [Corola-website/Science/321780_a_323109]