8,047 matches
-
justificare. Reia și în articolul de față mitul luptei necontenite care a opus pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, bineînțeles, la inițiativa și instigarea celor din urmă. Și reia profetic: „Ce au comun cu Republica Moldova sângerosul cuceritor valah M. Viteazul, teoreticianul mișcării românești profasciste legionare M. Eliade, degeneratul mintal valah Vlad Țepeș, ministrul învățământului din România Spiru Haret, spionul român O. Ghibu”. Lăudabil momentul de sinceritate a lui Vasile Stati, după atâtea denigrări. Într-adevăr, toți aceștia nu au nimic
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
neam, deoarece Bogdan I a venit din Maramureș și, astfel, un român ne-a cucerit statalitatea și acest lucru sper să fie un început de bun augur și că la anul să recunoaștem și meritele lui Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul etc.”, a declarat Ion Varta. Și Sergiu Musteață, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova lua atitudine împotriva intereselor politice care au stat la baza organizării festivităților din 2009 de către guvernul comunist. El afirma că Guvernul Republicii Moldova face o greșeală atunci când
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lor prin lărgirea frontierelor unui principat pe contul celuilalt, cât și prin unirea reală a lor sub sceptrul unui domnitor. În mod deosebit au tins spre unificare cei mai buni domni: al Moldovei - Ștefan cel Mare și al Valahiei - Mihai Viteazul”. Alte încercări au fost întreprinse și de domnii din dinastiile următoare - Vasile Lupu, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
al II-lea, poporul nou plămădit pierdu pentru un timp îndelungat unitatea politică și abia la începutul secolului al XVII-lea și pentru scurt timp a avut loc unirea tuturor pământurilor românești: Muntenia, Transilvania și Moldova sub domnia lui Mihai Viteazul”. Aceeași viziune asupra unui singur popor, moldo-vlah sau român, a unei „populații românești” , se exprimă și în lucrarea Rusia la Dunăre. Crearea regiunii Basarabia. Tot pentru românitatea locuitorilor dintre Prut și Nistru se pronunțau, înainte de debutul primului război mondial, și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și susținut de surse documentare consistente și indubitabile, de unitatea în lupta antiotomană, ceea ce adepții moldovenismului neagă cu înverșunare. Un episod din anul 1595 poate fi relevant în această privință. Pus în fața îndepărtării lui Aron vodă de pe tronul Moldovei, Mihai Viteazul se plângea trimisului polon sosit la București: „dacă ar fi rămas în domnia Moldovei Aron, fratele meu, cu care făcusem jurământ ca unul pentru altul să ne punem capul [...] amândoi am fi putut să împiedicăm trecerea turcilor peste Dunăre”. Mărturii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
muntean nu s-a sprijinit pe masele largi populare. De asemenea, aceeași temă este prezentată În numeroase legende ale lui Bolintineanu care surprinde diferite aspecte și momente din lupta dusă de marile personalități pentru eliberarea țării: Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Petru Rareș. Tot aici Îl amintim și pe Vasile Alecsandri cu poemele istorice Dan, căpitan de plai și Dumbrava Roșie. În primul poem glorifică bărbăția, curajul și priceperea În luptă a doi bătrâni, foști oșteni În armata
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km de localitatea noastră) au trecut de-a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
platonică a Mamei, cu un maximum de participare la Formă. Adorație, iubire năvalnică, nostalgie, dor, admirație dar și îngrijorare, grijă, teamă: „Draga mea, poate că asta e una din ultimele scrisori pe care ți le pot scrie. Draga mea, fii vitează și puternică. Am să te iubesc toată viața, am să mă gândesc la tine în fiecare clipă a vieții mele, la fiecare suflare, la fiecare respirație. N-am să trăiesc decât ca să te văd.” (op.cit., p.159) Toate apelativele sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
chiar că regimul este ireversibil. Am discutat în altă parte această problemă capitală. Alții, printre care mă număram, admiteam, visam, speram etc. doar într-o schimbare, o eliberare cândva, teoretică, ipotetică, imposibil totuși de prevăzut în timp. După război mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care s-a bătut până la unul (pui de lei, viteji au fost, viteji sunt încă...). Un popor numai de eroi nu există. Rămâne doar să înțelegem, pur și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i putem însă opune un altul: al poporului de eroi, intransigent, care s-a bătut până la unul (pui de lei, viteji au fost, viteji sunt încă...). Un popor numai de eroi nu există. Rămâne doar să înțelegem, pur și simplu, ce s-a întâmplat de fapt. Cum s-a ajuns la această convingere ireversibilă? La rece, fără pamflete și recriminări inutile. încerc deci o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturale oficiale, strict centralizate, lipsite de orice autonomie de decizie și financiară. Linia de clivaj cultural între cele două Românii trece deci, în același timp, prin dirijism cultural, ierarhii oficiale, festivism ieftin, Cântarea României, Călugăreni de operetă (proastă), cu Mihai Viteazul călare... cu ceas la mână, cât și prin etnicism, naționalism, xenofobie. Cât timp acest proces va rămâne acut, problema celor două Românii va rămâne și ea, din nefericire, acută și nerezolvată. Cartea Alinei Mungiu nu este deloc optimistă. Dar ea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
antonomase se produce atunci când un sem aferent al unui nume propriu devine semul inerent al unui nume comun, de ex., trăsătura aferentă /avar/ în numele personajului Harpagon devine trăsătură inerentă /avar/ în numele comun harpagon. Același mecanism se produce când trăsătura aferentă /viteaz/ din numele personajului Egor devine trăsătura inerentă cu care acest nume intră în proza Domnișoara Christina, în momentul tratării lui ironic-intertextuale de către fetița diabolică, Simina: "Viteazul nostru Egor!" Fără a intenționa de a acorda câștig de cauză uneia sau alteia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
devine trăsătură inerentă /avar/ în numele comun harpagon. Același mecanism se produce când trăsătura aferentă /viteaz/ din numele personajului Egor devine trăsătura inerentă cu care acest nume intră în proza Domnișoara Christina, în momentul tratării lui ironic-intertextuale de către fetița diabolică, Simina: "Viteazul nostru Egor!" Fără a intenționa de a acorda câștig de cauză uneia sau alteia din marile paradigme (teoria sensului vid a lui Mill/Kripke sau teoria descriptivă a lui Russel/ Frege/Searle), Vaxelaire remarcă faptul că, pe plan lingvistic, niciuna
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la studierea onomasticii operei lui G. Coșbuc, Imagini livrești formate din nume proprii în opera lui Negruzzi, Observații asupra numelor de persoană din Craii de Curtea-Veche, Valori stilistice ale numelor unor personaje din basme, Onomastica operei "Românii supt Mihai Voievod Viteazul"), explicarea volumului mic de preocupări dedicate antroponimele din textul literar prin folosirea predilectă a numelor proprii obișnuite și dobândirea caracterului de simbol a numelor tocite prin uz (Elena Lința, Realitate și ficțiune în onomastică), explicarea diferitelor variante antroponimice de desemnare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau dublate de substantive cu determinanți nehotărâți: "din afară, din altă lume134" traduc teroarea (non) ființei ubicue a Christinei, iar sublinierea grafemelor redau plusuri de semnificație). Numele lui Egor ("nume ciudat..." 135) dobândește seme aferente datorită ironiei intertextuale din sintagma viteazul nostru Egor. Aluzia la poemul rusesc din secolul al XII-lea despre cneazul Igor Sviatoslavici anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație - limită (în astfel de situații "absolut fără ieșire" personajele din Podul își spun "trebuie să existe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Uniforme de general, Manolache este chemat în clipa morții: "Manole, Manole, Meștere Manole...". În Domnișoara Christina numele personajului masculin păstrează semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge pe cel de al patrulea, semul specific/viteaz/ din numele personajului, prin ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în clipa morții: "Manole, Manole, Meștere Manole...". În Domnișoara Christina numele personajului masculin păstrează semele macrogeneric (/uman/, /sex masculin/), mezogeneric (/mitologie/), microgeneric (/erou/) și îl respinge pe cel de al patrulea, semul specific/viteaz/ din numele personajului, prin ironia intertextuală: "viteazul nostru Egor"; raportarea la celebrul poem rusesc din secolul al XII-lea, despre cneazul Igor Sviatoslavici, anticipează eșecul final al personajului proiectat într-o situație-limită. Conform teoriei sacrului irecognoscibil, personajele își ascund natura în nume de camuflaj: Doftorul (din Pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 234. 290 Christian Ionescu, op. cit., p. 144; Ștefan Borbély în op. cit., p. 123, citează Dicționarul biblic de nume proprii și cuvinte rare al lui N. Moldoveanu: "Puternicul (eroul) lui Dumnezeu sau eroul (meu) este Dumnezeu. Dumnezeu este tare. Viteazul lui Dumnezeu". Deoarece numele sugerează o "dedublare", prin prisma acestei analogii, Gavrilescu apare ca "antieroul cenușiu al vieții banale, dar și "eroul" virtual al unei experiențe definitorii". 291 Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodoxă, 2005, vol. I
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la 1848, a f?cut planul unei revolu?îi rom�ne (care a avut loc �ntre 1848-1849, dar a fost �nfr�nt? prin interven?ia imperiilor vecine), a editat revista �Rom�nia viitoare�, a scris Rom�nii sub Mihai Voievod Viteazul ?i Chestiunea economic? �n Principatele Dun?rene. Mi?carea progresiv? a societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
idoli, ci trăiesc ca dobitoacele. Nu cultivă pământul, mănâncă carne de cal, de lup și de altele de acest fel. Beau lapte și sânge de cal. Au o mare bogăție de cai și de arme și în războaie sunt foarte viteji”. La înfățișare, ungurii erau „oameni urâți, cu ochii scufundați, mărunți la statură, barbari și sălbatici în năravuri și în limbă; un fel de monștri omenești”. Cum erau însă războinici, având și un bun conducător în persoana lui Arpad, fiul lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
treilea, cu numele Karas, îl prinde și-l trimite regelui, care era în drum spre Vidin. Un an mai târziu, ungurii ajung în Țara Bârsei, unde încep să ia contact cu triburile cumane retrase din Balcani, după ce nimiciseră, sub comanda viteazului lor general Coța, toate oștirile Bizanțului și prefăcuseră, între anii 1199 și 1206, Tracia întreagă, până la Marea Marmara, într-un adevărat cimitir. E adevărat, erau sătui de pradă, aici în sud-estul Europei, aceste „lifte neîmblânzite”, cum le numește cronicarul bizantin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
doar 33 de ani, până în anul 1241. Pentru a preîntâmpina incursiunile de pradă ale cumanilor, Andrei al II-lea, regele Ungariei, dăruiește, înainte de 7 Mai 1211, lui Hermann de Salza, marele maestru al Ordinului Teuton Țara Bârsei. În câțiva ani, vitejii cavaleri opresc cetele prădalnice în trecători și, ocupând munții cu versanturile de sud și răsărit, zidesc cetăți și cuprind teritoriul dintre Prahova-Ialomița și Siret, până la hotarele brodnicilor din Țara Brodnicilor, denumiri care vor dispare din istorie o dată cu Imperiul cumanilor. Pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În mijlocul Mongoliei, între Onon și Kerulen, locuiau mai multe seminții ale triburilor mongole: naimanii, cheraitii, merchiții, uiaații, tătarii, djelaririi și boreiganii sau bordjigin. Cel mai important centru economic al deșertului Gobi era la Caracorum. Șeful acestui ultim trib, Iesughei-bahadur (cel viteaz) izbuti, cam în jurul anilor 1160-1170, să înfrângă cerbicia tătarilor și să-și impună autoritatea asupra tuturor mongolilor. Dar stăpânirea lui nu a durat mult căci, prin anul 1179, a fost otrăvit de un tătar, pe când se afla în tabără, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ale bulgarilor în frunte cu șeful lor, Baciman, refugiat într-o insulă din mijlocul râului Itil, afluent al Volgăi. În 1238, Berke, fratele lui Batu-khan, îneacă în sânge mai întâi o răscoală a cumanilor, apoi zdrobește rezistența alanilor, condusă de viteazul rege Caciar Ogala, și determină exodul a vreo 10.000 de oameni, care-și găsesc adăpost tocmai în Moldova, pe râul Prut, unde înființează orașul Iași. Prin anul 1300, parte din aceștia vor trece, de aici, în Imperiul Bizantin. Același
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]