KorAP: Find »[drukola/base=zeiță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...191 192 193 ...206 >

5,128 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

de o parte, Înspăimântă omul și, pe de altă parte, Îl fascinează. 2) Divinităților Începuturilor li se atribuie forme specifice, care coincid practic cu principiile active ale vieții (de exemplu, Nisabaxe "Nisaba", zeiță a cerealelor, Nikasi, zeița berii, Nintuxe "Nintu", zeița nașterilor). Atribuirea de forme antropomorfe divinităților este un fenomen posterior. Există, În orice caz, Încercarea de a-i apropia pe zei de oameni. 3) În „numinos” sunt identificate două principii: cel al binelui (protecția) și cel al răului (primejdia). 4

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
principii: cel al binelui (protecția) și cel al răului (primejdia). 4) Divinitățile sunt numite și identificate În funcție de formele și activitățile specifice diferitelor zone, menite să aducă „pâinea zilnică”. De exemplu, În zona Uruk, care a impulsionat mult dezvoltarea creșterii vacilor, zeița protectoare este Nin-súnxe "Nin-sún" („Stăpâna vacilor sălbatice”); În schimb, În zona ierboasă a stepei (eden), În centru Babiloniei meridionale, unde se dezvoltase mult creșterea oilor, era foarte venerat Dumuzixe "Dumuzi", zeul păstorilor. 5) Actele de „credință și obediență religioasă”, În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Persic până În sud, la Lagaș. Aici, divinitățile reprezintă forțele productive din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte departe de Eridu), zeița Dumuzixe "Dumuzi"-Abzuxe "Dumuzi-Abzu" (Kinirșa, la sud-est de Lagaș), zeița Nanșexe "Nanșe" (Nina/Șurgul), zeița Ninmarxe "Ninmar" (Gu’aba) etc. 2) Regiunea terenurilor cultivate și a grădinilor meridionale - pe cursul de jos al Eufratului, de la Uruk la Ur. Această zonă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte departe de Eridu), zeița Dumuzixe "Dumuzi"-Abzuxe "Dumuzi-Abzu" (Kinirșa, la sud-est de Lagaș), zeița Nanșexe "Nanșe" (Nina/Șurgul), zeița Ninmarxe "Ninmar" (Gu’aba) etc. 2) Regiunea terenurilor cultivate și a grădinilor meridionale - pe cursul de jos al Eufratului, de la Uruk la Ur. Această zonă cunoaște trei tipuri diverse de economie primitivă: cea a locuitorilor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte departe de Eridu), zeița Dumuzixe "Dumuzi"-Abzuxe "Dumuzi-Abzu" (Kinirșa, la sud-est de Lagaș), zeița Nanșexe "Nanșe" (Nina/Șurgul), zeița Ninmarxe "Ninmar" (Gu’aba) etc. 2) Regiunea terenurilor cultivate și a grădinilor meridionale - pe cursul de jos al Eufratului, de la Uruk la Ur. Această zonă cunoaște trei tipuri diverse de economie primitivă: cea a locuitorilor mlaștinilor, a păstorilor xe "Ninazu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ur. Această zonă cunoaște trei tipuri diverse de economie primitivă: cea a locuitorilor mlaștinilor, a păstorilor xe "Ninazu"și a cultivatorilor de diferite plante. Divinitățile regiunii reprezintă aceste tipuri de agricultură și au un pronunțat caracter htonian. Principalele divinități sunt zeița Ninazuxe "Ninazu" (Emeghir, Între Larsa și Ur), zeul Ningișzidaxe "Ningișzida" (Ghișbanda, lângă Ur) și zeul Damuxe "Damu" (Ghirsu). 3) Regiunile crescătorilor de animale - zona sudică a crescătorilor de vaci, unde protectori sunt zeul lunii, Nannaxe "Nanna"/Su’en (Ur etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
crescătorilor de animale - zona sudică a crescătorilor de vaci, unde protectori sunt zeul lunii, Nannaxe "Nanna"/Su’en (Ur etc.), zeul Nin¿arxe "Ninh~ar" (Ki’abrig, lângă Ur), zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș (Zararim/Larsa și chiar la Larsa), zeița Ninsunxe "Ninsun" (Kullab), zeul Anxe "An"/Anumxe "Anum" (Uruk). Apoi, mai există și zona centrală, bogată În ierburi, Încredințată protecției zeiței Inanna/Iștarxe "Iștar" (Uruk, Zabalam, ¾ursangkalamma, deja În zona akkadiană), zeului fertilității Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz" (Badtibira), zeului Șara

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Nin¿arxe "Ninh~ar" (Ki’abrig, lângă Ur), zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș (Zararim/Larsa și chiar la Larsa), zeița Ninsunxe "Ninsun" (Kullab), zeul Anxe "An"/Anumxe "Anum" (Uruk). Apoi, mai există și zona centrală, bogată În ierburi, Încredințată protecției zeiței Inanna/Iștarxe "Iștar" (Uruk, Zabalam, ¾ursangkalamma, deja În zona akkadiană), zeului fertilității Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz" (Badtibira), zeului Șara, fiul lui Inanna (Umma) și al zeului fenomenelor atmosferice Ișkurxe "Ișkur"/Adadxe "Adad" (Bitkarkara, Între Zabalam și Adab). Apoi, În treilea

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fertilității Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz" (Badtibira), zeului Șara, fiul lui Inanna (Umma) și al zeului fenomenelor atmosferice Ișkurxe "Ișkur"/Adadxe "Adad" (Bitkarkara, Între Zabalam și Adab). Apoi, În treilea rând, avem zona nordică a crescătorilor de măgari, aflată sub protecția zeiței Nin¿ursangaxe "Ninh~ursanga"/B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș"/Ninma¿xe "Ninmah~" (Adab și Kish). 4) Regiunile agricultorilor sunt situate la nord de zona ierboasă centrală, care ajunge până În interiorul regiunii Akkad; pe lângă acestea sunt și zonele situate

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care ajunge până În interiorul regiunii Akkad; pe lângă acestea sunt și zonele situate la nord de Lagaș. Zeii prezenți În orașele din aceste regiuni sunt legați de cereale, agricultură și de lumea rurală: zeul Enlilxe "Enlil" (Nippur), strâns legat de agricultură; zeița Ninlilxe "Ninlil", soția sa (Tummal la Nippur), strâns legată de cereale; zeița Nisabaxe "Nisaba" a trestiei și a cerealelor (Ereș, lângă Eridu, pe Eufrat); zeul Ninurtaxe "Ninurta" (Ghirsu/Tello, În regiunea Lagaș), patronul agricultorilor, cât și zeu al tunetului, furtunilor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
la nord de Lagaș. Zeii prezenți În orașele din aceste regiuni sunt legați de cereale, agricultură și de lumea rurală: zeul Enlilxe "Enlil" (Nippur), strâns legat de agricultură; zeița Ninlilxe "Ninlil", soția sa (Tummal la Nippur), strâns legată de cereale; zeița Nisabaxe "Nisaba" a trestiei și a cerealelor (Ereș, lângă Eridu, pe Eufrat); zeul Ninurtaxe "Ninurta" (Ghirsu/Tello, În regiunea Lagaș), patronul agricultorilor, cât și zeu al tunetului, furtunilor de primăvară și al altor fenomene asemănătoare; zeița Babaxe "Baba"/Bauxe "Bau

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
strâns legată de cereale; zeița Nisabaxe "Nisaba" a trestiei și a cerealelor (Ereș, lângă Eridu, pe Eufrat); zeul Ninurtaxe "Ninurta" (Ghirsu/Tello, În regiunea Lagaș), patronul agricultorilor, cât și zeu al tunetului, furtunilor de primăvară și al altor fenomene asemănătoare; zeița Babaxe "Baba"/Bauxe "Bau", numită și Nin-insinaxe "Nin-insina"; „Stăpâna lui Isin” (Uruku, În regiunea Lagaș și la sud de Nippur); zeul Meslamta’ea/Nergalxe "Nergal" (Kutha, În regiunea Accad). c) Cea mai veche religie semită din Mesopotamia (akkadiană) Sunt multe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
iubesc dreptatea, dar Îi depășesc limitele, sunt geloși, răzbunători, Îndurători etc. Antropomorfismul privește inclusiv diferențierea sexuală dintre zei; de fapt, această diferențiere stă la baza vieții lor, după cum s-a afirmat deja implicit la subcapitolul 1. Așadar, există zei și zeițe, căsătorii divine și filiații. Divinitățile masculine le Întrec pe cele feminine În număr și importanță. Pe lângă profilul său generativ, sexualitatea zeilor presupune și plăcerile conexe, În cadrul cuplului sau În afara sa. La Începutul poemului Erraxe "Erra" se povestește că acest zeu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Pe lângă profilul său generativ, sexualitatea zeilor presupune și plăcerile conexe, În cadrul cuplului sau În afara sa. La Începutul poemului Erraxe "Erra" se povestește că acest zeu războinic, obosit În urma luptei, se destinde cu Mamixe "Mami", soția sa. În schimb, În cazul zeiței Iștarxe "Iștar" se cunosc și plăcerile și iubirile din afara cuplului, iar despre virilitatea lui Ninurtaxe "Ninurta" se spune cu „nu cunoaște Întrerupere”. b) Simboluri divine Un alt mod de a vorbi despre divinitate este constituit de utilizarea simbolurilor divine care

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
mitologia sumero-akkadiană despre unele divinități aparținând lumii cerești care ajung să moară. 1) Innanaxe "Innana"/Iștarxe "Iștar", Dumuzixe "Dumuzi", Gheștinannaxe "Gheștinanna" - Trebuie citat În primul rând, mitul sumero-akkadian despre Coborârea lui Inanna/Iștar În Infernxe "Infern". Mitul povestește că marea zeiță, dornică să cunoască secretele surorii sale Ereșkigalxe "Ereșkigal", regina infernului, se hotărăște să coboare În regatul subpământean. Se Înfățișează mândră, Împodobită solemn cu Însemnele sale divine. Însă paznicul infernului, după ce se consultă cu regina sa, Îi spune vizitatoarei cerești că

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
fi primită atât de solemn În regatul infernului care este păzit de șapte porți. Astfel, paznicul Îi scoate rând pe rând toate Însemnele (coroana, cerceii, colierul, agrafele, etc), În timp ce o conduce prin cele șapte porți ale infernului. La ultima poartă, zeița ajunge complet goală. La protestele repetate ale zeiței, paznicul răspunde că „acestea sunt poruncile Stăpânei ținutului șcelor morțiț”, adică ale lui Ereșkigal. Aceasta din urmă, În momentul În care se găsește În fața mândrei sale surori, o tratează cu cruzime, o

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care este păzit de șapte porți. Astfel, paznicul Îi scoate rând pe rând toate Însemnele (coroana, cerceii, colierul, agrafele, etc), În timp ce o conduce prin cele șapte porți ale infernului. La ultima poartă, zeița ajunge complet goală. La protestele repetate ale zeiței, paznicul răspunde că „acestea sunt poruncile Stăpânei ținutului șcelor morțiț”, adică ale lui Ereșkigal. Aceasta din urmă, În momentul În care se găsește În fața mândrei sale surori, o tratează cu cruzime, o umilește În diferite feluri, iar apoi poruncește să

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a mitului, trupul său este agățat Într-un par pentru a se usca. Dispariția lui Inanna/Iștarxe "Iștar" de la locul său provoacă tulburare pe pământ de unde dispare fertilitatea atât a oamenilor cât și a animalelor. Se impune așadar nevoia ca zeița fertilității să fie scoasă din infern și să readucă rodnicia pe pământ. Acest lucru se Înfăptuiește: Inanna/Iștar este mai Întâi readusă la viață (Înviată), iar apoi scoasă din infern, trecând din nou, rând pe rând, prin cele șapte porți

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
scape din infern? Spre deosebire de alte vremuri, avem astăzi posibilitatea, datorită faptului că dispunem de unele izvoare cu precădere sumeriene, să dăm un răspuns adecvat la două probleme care se dovedesc a fi foarte legate una de alta. Răspunsul este următorul: zeița nu a putut părăsi infernul fără să plătească, ci a lăsat un Înlocuitor: este vorba despre eroul divin Dumuzixe "Dumuzi" (În akkadiană Tammuzxe "Tammuz", apropiat de Adonisxe "Adonis"), cunoscut din diferite izvoare ca iubit și soț al zeiței Inanna/Iștarxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
este următorul: zeița nu a putut părăsi infernul fără să plătească, ci a lăsat un Înlocuitor: este vorba despre eroul divin Dumuzixe "Dumuzi" (În akkadiană Tammuzxe "Tammuz", apropiat de Adonisxe "Adonis"), cunoscut din diferite izvoare ca iubit și soț al zeiței Inanna/Iștarxe "Iștar", prezentat uneori și ca rege În Uruk. Inanna/Iștarxe "Iștar" este deci Înlocuită de Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz". Dar și dispariția acestuia din urmă, cunoscut ca patron al turmelor, provoacă tulburare pe pământ. Pentru a rezolva și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
este locuința morților: din acest motiv, i se mai spune și „ținutul fără Întoarcere” (vezi subcapitolul 3.5c, În legătură cu miturile Coborârea lui Inanna/Iștarxe "Iștar", Dumuzixe "Dumuzi" și Gestinanna). Infernul are o regină, pe Ereșkigalxe "Ereșkigal" „Stăpâna marelui ținut”, sora zeiței Inanna/Iștar. Mitul Nergalxe "Nergal" și Ereșkigal povestește cum zeul ceresc Nergal a devenit soț al reginei infernului În urma unei pedepse. Ca zeu al infernului, Nergal este cumplit și Înfricoșător și poate aduce nenorociri pe pământ, care se abat oamenilor

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
săi sunt considerate și unele figuri demoniace (Utukkuxe "Utukku", Sibittixe "Sibitti" etc.). Soția zeului cerului În mediul akkadian este Antu(m), acest nume fiind femininul de la Anuxe "Anu"(m). Uneori, lui Anu(m) Îi este atribuită ca soție și principala zeiță feminină Inanna/Iștarxe "Iștar". Anxe "An"/Anu(m) avea ca principal centru de adorație cetatea sud-babiloniană Uruk (templul Eanna, „Casa/Templul lui An sau al cerului”). b) Zeul fenomenelor atmosferice Enlilxe "Enlil" Numele sumerian, același și În akkadiană, se scrie

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș Utuxe "Utu" și Șamaș Înseamnă „soare” În sumeriană, respectiv În akkadiană. Al doilea termen este pansemitic. Vorbim despre Soarexe "Soare" ca despre prima divinitate a triadei astrale, urmând sistemul nostru curent

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sublimă asemenea cerului și e Întinsă precum marea... Răsăritul tău este puternic asemeni celui al fiului tău Șamaș. Înaintea ta zeii cei mari Își pleacă genunchiul... În nenorocirea eclipselor lunare..., zeii cei mari te Întreabă și tu Îi sfătuiești. c) Zeița stelei Venusxe "Venus", Inanna/Iștarxe "Iștar" Sumeriana Inanna și corespondenta sa akkadiană Iștarxe "Iștar", divinitate pansemitică (Astartexe "Astarte" și altele asemenea) și corespondentă a Afroditei grecești și a Venerei latine, este cea mai importantă divinitate feminină a Mesopotamiei. Din acest

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
considerată soția mai multor zei mari, cum ar fi zeul sumerian Anxe "An" din Uruk. În plus, Iștar este identificată cu steaua dimineții (dar și serii) Venusxe "Venus". Figura lui Inanna/Iștarxe "Iștar" este foarte venerată. Este numită, de exemplu „Zeiță măreață”, „Stăpâna popoarelor”, „Zeița/Regina/Stăpâna oamenilor”, „Cârmuitoarea cerului și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]