6,137 matches
-
numai că poezia unui poet nu depinde deloc de o antologie. Și cu atît mai puțin de gustul unui critic. Dacă ar trebui să fiu sincer, eu gîndesc că în literatură există poeți, prozatori, dramaturgi și absolvenți. Absolvenții fiind așa-zișii "critici literari". Uneori, în literatură, pe lîngă poeți, prozatori și dramaturgi există într-adevăr și critici. Dar nu sînt mai mult de patru-cinci într-un secol! Chiar dacă nu te-ai gîndit vreodată la asta, sînt convins că în sinea ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bune! Al tău, Aurel Dumitrașcu Borca, 21 aprilie 1983 Bună, dragul meu! Sper că nu voi ajunge să-ți scriu doar între examene, pentru că, după cum observi, în ultimul timp am cam fost la cheremul unor conveniențe universi-toase. Pa timpul așa-zisei vacanțe de primăvară am fost la Iași, am avut sesiune. Am dat trei din cele șapte examene pe care le am de susținut în anul I. N-am fost prea bleg, se pare. Am luat 8 la fonetică, 9 la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bine că timpul rezolvă toate "caznele" preconcepute! Cert e că de un timp am o părere foarte proastă despre critici, cu excepțiile de rigoare! Mai clar: eu cred că în literatură există poeți, prozatori, dramaturgi și absolvenți. Absolvenții sînt așa-zișii "critici literari". E drept, uneori există și CRITICI LITERARI în bunul înțeles al cuvîntului. Dar refuz să cred că sînt mai de 4-5 într-un veac. Hai să ne uităm puțin ce critici literari moștenim din secolul XIX?! Dreptatea ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
faine pe care le vor scoate [a lui Rîpă (Florin Iaru n. red.) se va numi "Istoria marelui Hi și a preafrumoasei sale Fidelity" fain titlu!] aprecierile la adresa cărții tale. Mircea e un băiat minunat dacă facem abstracție de așa-zisul său orgoliu (funciar?!). Cred c-aș vrea să citesc și eu la "Confluențe"! Numai că nu știu cu cine să... intru în vorbă! Să-mi scrii în perioada cît ești acolo în orașul cel mare! M-a emoționat amintirea Luminiței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ar fi plăcut. Le-a plăcut la toți, era cea mai frumoasă de acolo! Pînă cînd?! Săptămîna viitoare voi pleca la București! Săptămîna viitoare voi ști clar dacă provizoratul meu continuă. Cred că mă irită un lucru: faptul că așa-zișii inspectori se fac că nu văd cît de pueril e să mă pună pe aceeași linie cu niște idioate discreditate profesional dar... protejate de niște lingăi cu post! Punct, totuși! Te rog frumos ca tu s-o duci bine! Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acum peste măsură! Astă-noapte am visat că am fost arestat! Era interesant! Am scris multe scrisori în ultimele două luni, ar primesc foarte puține! Ce-o fi în neregulă?! Învinuiesc numai frigul în continuare. Îmi pare rău că unii așa-ziși prieteni nu-mi confirmă nici măcar primirea cărților. De exemplu N. Băciuț, D.T. Savu, Gabriel Chifu, Anghel Dumbrăveanu! E o țară plină de mari scriitori! Și de umor, desigur! L-am citit pe Ioan T. Morar și mi se pare jenantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
spre nord, în direcția lacului Snagov, reuși să lungească călătoria, oprind adesea mașina sub pretextul că reglează frânele. Mihai scoase la iveală un pachet de țigări, care erau interzise în timpul instrucției școlare, și cei doi au fumat în timp ce discutau așa-zisele probleme din cauza cărora frânele mașinii au uneori de suferit. Tot timpul călătoriei nu și-a dezvăluit identitatea, căci îi plăcea să pară doar un mecanic de la Ford. Când s-a întors la atelier, duse mașina la casierie, de unde luă o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Iași și Fundației Cote în proiectul Leu cu leu vom construi parcul meu, în cadrul căruia s-au colectat bani, prin realizarea și vânzarea de mărțișoare și obiecte de decor obținute prin tehnica quilling și s-a contribuit la amenajarea propriu zisă a parcului de joacă pentru copii (transportarea nisipului în groapa cu nisip, vopsirea băncuțelor și a obiectelor de joacă). În luna aprilie 2011 Impact Miron Costin Iași a realizat proiectul Zâmbete îmbrăcate în lumină. Beneficiarii acestui proiect au fost opt
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
putut servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acum că, la 17 martie ies toate gângăniile care au dormit peste iarnă. De data asta, mai mult gospodarii fac focuri în grădini și ogrăzi, arzând gunoaiele și uscăturile. În felul acesta făceau o curățenie de primăvară și alungau așa-zisele duhuri necurate. Sf. Gheorghe. Este considerat de toți credincioșii, deci și de sătenii mei, cel mai mare sfânt peste vegetație. El a omorât balaurul, a distrus răul. Cu o seară înainte de 23 aprilie se obișnuiește încă să se pună brăzdițe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă) au luat din grădina naturii căldura și armonia culorilor vegetale. Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am greșit, n-am făcut-o intenționat, ci din dragoste. Eram foarte tânără, voi erați mulți, dar v-am iubit cu disperare, și vă iubesc! Trecutul nu se mai întoarce! Trăiți-vă viața și aveți grijă să nu repetați așa-zisele mele greșeli față de copiii voștri. Copiii m-au iertat, fără rezerve, cu mare drag, emoționați!Din acel moment am simțit că mi se ia un pietroi greu de pe inimă. Primul pas spre schimbarea mea l-am făcut. Mulțumesc lui Dumnezeu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
i)tali că ni-au jăluit bo(i)eriul nostru credincios dum(nealu)i Vasilac(h)e Costac(h)i biv vel stol(nic), zicând că are dum(nealu)i o moșie, anume Drăgușinii pisti codru la Cercejoae, cari moșie zis că să hotărăști cu Giurgeștii și cu Șăndrenii și cu alte moșii, și s ar scula un Ion Mătăsariul și cu frate(le) său Sandul, ce să fac moșeni În Giurgești, și ar intra În moșie Drăgușenii și ar dejmui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
luptă, care vedeau sosită În sfârșit ziua răfuielii cu hainul Adalbrecht. Sosirea neașteptată a stăpânului din Staufen dejucase planurile lui Simeon. Fugarii fură aduși În fața crudului cavaler și nu trecură decât câteva clipe până când acesta o recu noscu pe așa-zisa slujnică. În furia lui, primul gând fu să-i lase În seama slujitorilor, care abia așteptau să-i ardă pe cei doi nefericiți. Un asemenea spectacol i-ar fi făcut și lui plăcere... Apoi Își aduse aminte de convorbirile sale
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puși într-o situație fără ieșire. Erau niște roboți care îndeplineau automat comenzile primite. Atâta tot. S-a apropiat de ușa care, de fapt, era deschisă și a ordonat cu voce tare: Hei! Gata cu somnul! Treziți-vă! Acestea fiind zise, au deschis larg ușa care dădea în tindă, au intrat și au bătut la ușa camerei unde dormeam. Mama, când a auzit bătăile în ușă și strigătele caporalului, a întrebat mai mult moartă decât vie: Cine-i? Cine-i acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și de unele reviste importante din România, nu mai plătesc tribut atașamentului... inconștient față de acea parte a scrisului din stânga Prutului, care a rămas neschimbată, în cele mai rele apucături ale fostului realism socialist. Cu părere de rău, mai sunt mulți ziși scriitori la Chișinău care nu mai știu pe ce lume trăiesc... Dar nu, nu numai unii așa-ziși, ci chiar mai multă lume nu conștientizează încă (nu a observat) cât și cum s-a schimbat... lumea, cu toate / în toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din stânga Prutului, care a rămas neschimbată, în cele mai rele apucături ale fostului realism socialist. Cu părere de rău, mai sunt mulți ziși scriitori la Chișinău care nu mai știu pe ce lume trăiesc... Dar nu, nu numai unii așa-ziși, ci chiar mai multă lume nu conștientizează încă (nu a observat) cât și cum s-a schimbat... lumea, cu toate / în toate ale ei. Aspectele ei sunt cu totul și cu totul altele, față de cele de (chiar) acum 5-10 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sunt și altele, desigur, dar am avut un eșantion, sau un expresiv ,,pars pro toto'' la Ipotești, în iunie, 2014. A.B.Cum e critica de astăzi? Au obosit cumva criticii să mai citească, să mai analizeze, mai avem așa zisă "critică de direcție"? Sau mai multe "direcții"? Dacă răsfoiești doar revistele literare constați că nu lipsesc cronicile literare sau eseurile despre poezie, semnate de critici serioși, de la Daniel Cristea-Enache la Alex Goldiș, de la Dan Cristea la Cornel Ungureanu, de la Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bun... Literatura română există pur și simplu. Cît crește, asta nu o putem cuantifica. Dar ea adună în patrimoniul ei noi autori, noi cărți, uită pe unii, uită alte cărți, ignoră, demolează nu neapărat literatura în sine, ci unii așa-ziși ziditori ai ei. Cît de mult iese ea în lume, prin "marii noștri", cum spui, asta se vede și, făcînd pasul peste graniță, chiar constați că de acolo nu se vede mai nimic aici. Cîteva nume circulă cît circulă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și paie. Ca să devii, azi, membru al Uniunii Scriitorilor, nu ai nevoie nici măcar de ... paie. Până nu de mult, exista o critică de întâmpinare deajuns de dură. Acum, sunt declarați "genii" toți cei care copie inscripționările din pasajele underground. Așa zișii "critici" țin și ei de hip-hop, ca să fie în ton de... bonton. A.B.Când ați debutat și ce a urmat? Am debutat de (nu glumesc defel) două ori. Iată împrejurările. Eram, din 1955, student al Secției de limba și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cu un pic de abilitate (când coadă ursului nu se mai ajunge, e bine să o înnădești cu coadă vulpii), pe nesimțite, colegiul director a devenit "exclusiv responsabil" de refuzul promovării în revista a unor năzbâtii scrise de unii așa-ziși scriitori (veleitari notorii) sau de inși care se compromiseseră în regimul comunist, compunând, la comandă politică, ode și epode cuplului bicefal ceaușist. Lui Mircea Horia nu-I pasă deloc în acei ani că unii dintre ipochimenii respectivi îl agresau pur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu "Figuri ale romanului", 1997, Editura Domino. Vă mai aduceți aminte de drumul parcurs al manuscriselor? Distanța de aproape 30 de ani care desparte debutul meu publicistic de cel editorial se datorește în mod evident fantasmagoricei vieți literare din așa-zisul regim democrat-popular comunist. Cititorul ar trebui să înțeleagă că, în ciuda atâtor scriitori, mai mult sau mai puțin vizitați de talent, care în acele vremuri au făcut pactul cu diavolul pentru a-și vedea numele tipărit pe o carte, au existat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prietenia între scriitori e rară și, de aceea, când există, este cu atât mai frumoasă. Invidiile, gelozia conștientizată sau nu strică multe relații care, într-o viață, să-i spune normală, ar fi evoluat ... normal. Am avut în timp așa-ziși prieteni care, la un succes al meu, au avut reacții total neprietenești. Am întâlnit însă și colegi care știu că fiecare își are propriul drum și fiecare proprii cititori. I-aș numi pe Sanda Golopenția, pe Constantin Eretescu, (din Providence
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de notorietatea lui în țara respectivă. Critica, exegeza unui scriitor în străinătate depinde în mod evident de felul în care s-a scris, bine sau inteligent, despre scriitorul respectiv. A.B.Exista în urmă cu aproximativ 30 de ani așa-zisa "critică de întâmpinare" ce ajuta destinul unui scriitor; mai există astăzi? Critica de care foarte bine amintiți a existat până m-am lansat eu, cred. Astăzi cărțile apar în foarte puține exemplare, greu se difuzează, deci nici nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]