6,121 matches
-
de fapt nu ar fi indispensabili. Nu s’au putut însă găsi vinovați neîndoioși, decât în decurs de timp, prin pre zentarea de dovezi de vinovăție care să fie indiscutabile, prin martori, prin mărturisiri. În situația actuală au fost numai zvonuri și presupuneri care s’au arătat că circulă pe piață, chiar și pentru fapte absolut legale și corecte. ÎN CONCLUZIUNE: 1). Nepregătirea organizării detașamentelor de lucrători evrei, urgența organi zării lor, a făcut să se comită erori care s’au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Marelui Cartier General. 2). Această îndreptare a produs eliberarea multor evrei, care de fapt nu trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s’a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile oficiale. 4). Nu trebuie să se dea curs nici unor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
trebuiau trimiși la detașamente, sau trebuiau să fie întrebuințați în alte părți. Aceștia au fost văzuți acasă și s’a dat loc la suspiciuni și zvonuri în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile oficiale. 4). Nu trebuie să se dea curs nici unor zvonuri anonime, ci numai la fapte concrete, pentru că s’ar putea prea bine ca să fie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în opinia publică. 3). Peste tot există o atmosferă de bănuieli, care amplifică orice zvon, care este în stare să acuze de corupție pe oricine și induce în eroare și autoritățile oficiale. 4). Nu trebuie să se dea curs nici unor zvonuri anonime, ci numai la fapte concrete, pentru că s’ar putea prea bine ca să fie o tendință de compromitere a tot ce este funcționar român. 5). Chestiunea controverselor medicale nu poate fi înlăturată niciodată, ca fiind de ordine profesională și de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizată, încât să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată „Opinia Publică” nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați la muncă, așa că bănuielile, zvonurile și colportajul va continua să compromită cinstea funcționarilor români civili sau militari. Aci poate fi și o ponegrire organizată de elemente dușmane neamului. Numai formarea de ghetto-uri, de zone pur evreiești, poate pune capăt acestei atmosfere, până se va găsi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a constatat că nu toate unitățile armatei dau atenția cuvenită acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor. În unele garnizoane, în special în garnizoanele din Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea zvonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
primele două neocupate pentru a evita orice pericol posibil. Simbolatorii au la dispoziție tot felul de mașini pe care scrie „taxi“ și am mai auzit de Computatori răpiți și duși mai știu eu unde. S-ar putea să fie doar zvonuri, nu știu nici un caz concret, dar puțină prudență nu strică. De obicei iau metroul sau autobuzul, dar de data asta eram prea obosit și somnoros și nu mă simțeam capabil să mă întorc acasă, la o oră de vârf, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ei sunt cei care ar supraviețui. Așa că-i mai bine să fie lăsați în pace și-atunci și ei își văd de-ale lor. — Dar am auzit că Întunegrii s-au aliat cu Simbolatorii, am intervenit eu. — E doar un zvon. Sau chiar dacă s-a întâmplat așa ceva, nu poate fi vorba decât de o mână de Întunegri. Din cine știe ce motive. Oricum, nu văd sensul unei asemenea alianțe, și dacă există, atunci e doar temporară, nu permanentă. Nu avem nici un motiv de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Oricum, nu văd sensul unei asemenea alianțe, și dacă există, atunci e doar temporară, nu permanentă. Nu avem nici un motiv de îngrijorare. — Se pare că Întunegrii l-au răpit pe Profesor. — Da, a ajuns și la urechile noastre un asemenea zvon, dar nu suntem siguri. Ne gândim și la posibilitatea ca Profesorul să fi înscenat totul... ca să mai adauge sare și piper situației. Nouă nu ni se pare deloc ciudat. — Dar de ce să însceneze Profesorul așa ceva? — Cercetările Profesorului sunt cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
zile de la asasinarea lui Mălin. Nichita Danilov, animat de un sentiment legitim, cunoscând întâmplările cu Mălin, l-a supranumit într-un articol inteligent scris , ... vestitorul Revoluției. Pe întinderea anului 1987, serviciul “D”al securității a început să răspândească în Iași zvonul, că familia Alexandru Tacu aparține unei organizații religioase oculte cu sediul în USA, care nu îngăduie membrilor săi să apeleze la serviciile medicilor fiind considerați “unelte ale satanei”, familia știa că băiatul este bolnav de LEUCEMIE ACUTĂ dar conform principiilor
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
311/MA/ D/001.776215 13 .11.1989 dosar nr. CATRE Inspectoratul Județean Iași al Ministerului de Interne Serviciul III Securitate IN ATENȚIA INDICATIVULUI 113/H.G. Instruiți oamenii de sprijin - Cristian, Spiru, Pană, Dumitru, Păruș, Salomeea, Gigel în scopul exploatării zvonului că în ziua de 14 decembrie 1989 ora 16 în Iași, Piața Unirii se va ține o adunare populară având ca obiectiv îmbunătățirea nivelului de trai. Aveți grijă să nu se întâmple nici un fel de evenimente . În raportul “Venus” și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
era fiica lui Icarius, mama ei fiind o naiadă numită Periboea. Se spune că ea a așteptat cu fidelitate timp de douăzeci de ani întoarcerea soțului ei de la război. O legendă, care nu apare în Odiseea, spune că Nauplios, răspândește zvonul că Ulise a murit în război. Auzind acestea, Penelopa se aruncă în mare dar este salvată de un grup de păsări care o aduc la țărm. Întors acasă, Ulise nu vrea să fie recunoscut, se deghizează și participă la o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
secătuiește de puteri pe locuitorii unui sat din Moldova (unul, printre multe altele) și, torturați de foame, ei se sting pe picioare sau se descurcă fiecare cum poate. Un misticism degradat reactivează arhaic eresuri, descântecele caută să îmbuneze natura ostilă, zvonuri anapoda sunt propagate, din gură în gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
de evenimentul Întîlnirii Celuilalt a reușit să fie relatată cu ironie și sarcasm: a reușit Marchizul de Sade, Nebunul redescoperit de istoria literară franceză abia după 1950. Povestea este altminteri destul de cunoscută și face astăzi dacă nu gloria cel puțin zvonul literaturii franceze contemporane. Personajul feminin X se Îndrăgostește de personajul masculin Y. X n-avea o imagine foarte clară despre sine Înainte de a-l cunoaște pe Y. Cunoscîndu-l, imaginea se bruiază pînă la opacizare, gesturile devine automate, X acționează ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie, în concepția autorului, modele explicative utile în înțelegerea propagării și a evoluției zvonurilor în perioada comunistă. Concluzia lui Septimiu Chelcea este aceea că „zvonurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie, în concepția autorului, modele explicative utile în înțelegerea propagării și a evoluției zvonurilor în perioada comunistă. Concluzia lui Septimiu Chelcea este aceea că „zvonurile sunt creații colective și au funcții și disfuncții sociale. Chiar dacă unele au o sursă de lansare bine sau - cel mai adesea - rău intenționată; prin retransmisii succesive, amprenta personalității colportorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie, în concepția autorului, modele explicative utile în înțelegerea propagării și a evoluției zvonurilor în perioada comunistă. Concluzia lui Septimiu Chelcea este aceea că „zvonurile sunt creații colective și au funcții și disfuncții sociale. Chiar dacă unele au o sursă de lansare bine sau - cel mai adesea - rău intenționată; prin retransmisii succesive, amprenta personalității colportorilor se imprimă adânc în conținutul lor, cu atât mai mult în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creații colective și au funcții și disfuncții sociale. Chiar dacă unele au o sursă de lansare bine sau - cel mai adesea - rău intenționată; prin retransmisii succesive, amprenta personalității colportorilor se imprimă adânc în conținutul lor, cu atât mai mult în cazul zvonurilor emergente, rezultat al «tranzacției colective», prin punerea laolaltă a resurselor intelectuale ale grupurilor umane în vederea interpretării unor evenimente importante, dar ambigue, despre care lipsesc informațiile oficiale” (pp. 156-157). Capitolul nouă aduce în discuție „memoria socială” ca proces psihic. Autorul pleacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
face publică hotărârea firmei de a conserva partea de piață actuală; • se anunță public planurile de construcție a unei noi capacități de producție, pentru a ține pasul cu creșterea prognozată a pieței sau chiar pentru a o anticipa; • difuzarea de zvonuri despre o nouă generație de produse, o inovație importantă În procesul de fabricație sau despre introducerea unui nou model de marcă. Ele sporesc riscurile ofensivei și Întârzie atacul; • firma se dedică În mod public unei politici concurențiale În strânsă corelație
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Cazaban, inginer de poduri și drumuri. Urmează, până în 1940, cursurile Liceului „N. Gane” din Fălticeni. În 1946 își dă licența în limba și literatura franceză la București, cu o lucrare despre Sentimentul religios la Baudelaire. Debutează în 1940, cu poezia Zvon de haiducie, la „Curentul literar”. În cursul anului 1941, colaborează la revista „Albatros”. Frate al actorului Jules Cazaban, se simte atras de luminile rampei și după câteva încercări, printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
românești. București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios. În Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Rughiniș, Cosima. (2007). Explicația sociologică. Iași: Editura Polirom. Stoica, Aurelian. (2004). Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Sociologie Românească, vol. 2, 4, 110-118. Veenhoven, Ruut. (2004). Hapiness as an aim in public policy. Disponibil online pe pagina prof. Veenhoven din site-ul Erasmus Universiteit Rotterdam, la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
București: Editura Universității din București. Rughiniș, Cosima. (2006). Religiozitate și scepticism religios. În Dumitru Sandu (coord.), Viața socială în România urbană. Iași: Editura Polirom. Rughiniș, Cosima. (2007). Explicația sociologică. Iași: Editura Polirom. Stoica, Aurelian. (2004). Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Sociologie Românească, vol. 2, 4, 110-118. Veenhoven, Ruut. (2004). Hapiness as an aim in public policy. Disponibil online pe pagina prof. Veenhoven din site-ul Erasmus Universiteit Rotterdam, la URL
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
XIII-lea, când Michael Scotus îi traduce tratatele despre animale din arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui Plinius cel Bătrân, o sinteză care nu doar că îl conspectează în multe cazuri pe Aristotel, dar și colportează multe legende, "zvonuri", acordând o pondere mai mare elementelor exotice, pitorești, "fabuloase"). În afara Bibliei, dar sub directa sa influență, apar și circulă în toate limbile vernaculare și nu numai diferite tratate care doar aparent sunt de zoologie: exemplul cel mai ilustru este cel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de șapte ori în Cartea Sfântă, era o certitudine, nu doar o figură de stil. O altă atestare a unui animal cu un singur corn găsim în lucrarea lui Caesar, Bellum Gallicum (VI, 26), unde împăratul preia un astfel de zvon: Există un fel de bou care seamănă cu un cerb și care are în mijlocul frunții, între urechi, un singur corn, mai înalt și mai drept decât coarnele cunoscute. Din vârful acestui corn pornesc niște ramuri lungi în formă de palmă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autori de enciclopedii sau tratate notează acest obicei al lupului de a-și potoli foamea. În Evul Mediu, chiar circula ideea că lupul s-ar hrăni "când cu pradă, când cu pământ și chiar cu vânt"38. Îndeobște reticent față de zvonurile nedemonstrate, Albertus Magnus (XXII, 114) nu ezită nici el să ia în considerație acest fapt, pe care însă nu-l pune pe seama înșelării foamei. De fapt, întregul șiretlic al Lupului cantemirian este descris de învățatul teolog: " Când sunt hămesiți de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]