51,082 matches
-
de exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității biologice. Are o suprafață totală de 32.663 ha, din care se află pe teritoriul județului Dâmbovița. Parcul Natural Bucegi a fost înființat în anul 1974, urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Munții Bucegi (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - "Bucegi" și dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Aria naturală se află în partea vestică a județului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul natural cu o suprafață de 4.186 hectare (este cel mai mic
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
județului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul natural cu o suprafață de 4.186 hectare (este cel mai mic parc național din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
hectare (este cel mai mic parc național din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, crește calcaroase, peșteri, cheiuri, văii, păduri, pajiști și fânețe) ce adăpostește o gamă floristica și faunistica variată, specifică Meridionalilor. În arealul parcului
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
național din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, crește calcaroase, peșteri, cheiuri, văii, păduri, pajiști și fânețe) ce adăpostește o gamă floristica și faunistica variată, specifică Meridionalilor. În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"), urmând ca în anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
abrupturi calcaroase, doline, lapiezuri, peșteri (Peștera Lenuța, Peștera de sub Padina Popii, Peștera Bijuteria), avene, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri. Acesta include rezervațiile naturale Cheile Nerei - Beușnița, Izvorul Bigăr, Ducin și Valea Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în sudul Munților Aninei. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
Ciclovei - Ilidia. Parcul a fost instituit ca arie protejată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar, aflate în sudul Munților Aninei. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului Clase de habitate semnalate în parc: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de fag de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
a Carpaților Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea. Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu. Prima propunere de instituire a Parcului Național Cozia a avut loc în anul 1966, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și peisagistică. Parcul național reprezintă un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Caraș-Severin
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Caraș-Severin (pe teritoriile administrative ale comunelor: Cornereva, Mehadia, Teregova, Topleț și Zăvoi și al orașului Băile Herculane), cea nord-vestică a județului Gorj (pe teritoriul comunei Padeș și al orașului Tismana) și în
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Podeni) și urmează a fi străbătută de drumul național 66 A, pentru a lega județele Hunedoara și Caraș Severin. Prima propunere de instituire a Parcului Național Domogled - Valea Cernei a avut loc în anul 1990, acesta urmând să fie declarat arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care ar urma să tranziteze aria protejată printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Parcul național reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
vârfuri, doline, lapiezuri, peșteri, avene , grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști și păduri); în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna - Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
Pinus nigra ssp. banatica" și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu. Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Domogled - Valea Cernei" cât și ariei de protecție specială avifaunistică omonime, la baza desemnării cărora aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]