49,948 matches
-
a fost desenată și proiectată de inginerul Lucien Neu, iar construcția a fost realizată de firma Vieillard & Touzet (acesta din urmă, Ferdinand Touzet, a fost un discipol al lui Gustave Eiffel). În decursul anilor, mașinăriile au fost modificate pentru a mării puterea centralei și, în anul 1912, moment în care toate echipamentele au fost instalate, centrala dispunea de cincisprezece mici cazane Belleville și cinci generatoare cu o capacitate de 7,75MW. Din anul 1916 și până când a fost dezactivată în anul
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
și ministrul de externe Evangelos Averoff au fost și ei prezenți. Printre delegații europeni s-au mai numărat și vicecancelarul Ludwig Erhard și ministrul de externe belgian Paul-Henri Spaak, un pioner al Uniunii Europene și laureat al Premiului Carol cel Mare la fel ca și Karamanlis. Aceasta a avut un efect benefic în economia izolată a Greciei, rupând dependențele economice și ajutorul militar al Statelor Unite în special prin intermediul NATO. Grecia a devenit prima țară europeană care a primit statutul de membru
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
rezistență stăteau în doi tineri prinți, frații împăratului Gong. Băiatul mai vârstă, Zhao Shi, de nouă ani, a fost declarat împărat. În 1277, când și Fuzhou a căzut în mâinile mongolilor, dinastia exilată a fugit la Quanzhou, unde Zhang Shijie, marele general al dinastiei Song, spera să obțină corăbii cu care să continue fuga. Negustorul musulman Fu Shougeng, însă, i-a refuzat, iar Zhang a confiscat proprietățile lui Fu și a fugit cu corăbiile furate împreună cu restul curții. Furios, Fu a
Bătălia de la Yamen () [Corola-website/Science/320975_a_322304]
-
centru și spre împăratul Emperor Bing, ucigând totul în cale. Acolo, Lu Xiufu a sărit în mare cu tânărul împărat, murind amândoi. Cronica "Song Shi" relatează că, la șapte zile după bătălie, sute de mii de cadavre pluteau pe suprafața mării. Trupul împăratului ar fi fost găsit lângă Shekou-ul de astăzi, îin Shenzhen, deși mormântul său nu a fost găsit. Zhang Shijie, scăpat din bătălie, spera ca regina mamă Yang să numească un nou împărat Song, și de acolo să continue
Bătălia de la Yamen () [Corola-website/Science/320975_a_322304]
-
de participare la teatru, așa numitul theorikon, o indemnizație care permitea și celor mai nevoiași să asiste la celebrări. Alături de cetățeni, mulți străini veneau înadins la Aten pentru a asista la aceste serbări-delegații cetăților din Liga aduceau phorosul chiar în timpul marilor dionisii de primăvară. Și femeile erau printre spectatori. Spectacolul, cu centrul în orchestra, aria unde se desfășurau evoluțiile corului, și în mijlocul căreia se află un altar dedicat lui Dionisos ce marca sacralitatea unei serbări ce debuta prin sacrificii și rugi
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și în 410, Thasos, Bizantion și Perinthos au fost recucerite. Alcibiades, care a contribuit cu succes la recucerirea acestora, a fost rechemat la Atena. În 406 însă, după o victorie năvală lângă insulele Arginousai, o furtună a împiedicat strângerea de pe mare a trupurilor celor morți în lupta, și întorși la Atena, cei șase strategi învingători sunt judecați și condamnați la moarte, unul dintre ei fiind și Pericle cel Tânăr, fiul lui Pericle. În 405, după o bătălie incertă pe mare, la
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de preot să fie înlăturate; Alfredo a unit toate scenele pentru a forma un singur film. Salvatore se împacă cu trecutul. "Cinema Paradiso" a fost turnat în orașul natal al lui Tornatore, Bagheria, din Sicilia, precum și în Cefalù, pe malul Mării Tireniene. Piața centrală faimoasă este Piazza Umberto I, din satul Palazzo Adriano, la aproximativ 46 de kilometri-sud de Palermo. ‘Cinema Paradiso’ a fost construit acolo, pe Via Nino Bixio, peste drum de fântâna octagonală în stil Baroc, care datează din
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
anul 332 î.Hr. În lucrarea "Problemata", Alexandru cel Mare se scufundă într-un butoi cu geam numit „Colympha” pentru a vedea munca scufundătorilor trimiși de el să ridice obstacolele aflate sub apă în timpul asediului portului Fenician Tir aflat pe coasta Mării Mediterane, în Libanul de astăzi. În anul 1535 Guglielmo de Lorena folosindu-se de un clopot de scufundare explorează epavele galerelor romane scufundate în lacul Nemi. 1538: la una din primele scufundări ce au avut loc cu un clopot de
Turelă deschisă () [Corola-website/Science/315297_a_316626]
-
de divizie Michael von Melas, apoi de Feldmareșalul Dagobert Sigmund conte von Wurmser ca general pentru armata în Italia, al cărei sediu nou a fost Trento. Beaulieu s-a retras la moșia sa în apropiere de Linz, unde sa dedicat marilor sale pasiuni, artei și arhitecturii.El a fost ulterior însărcinat cu decorarea palatelor imperiale.
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
pragurile propriilor locuințe, femeile erau violate, casele erau jefuite și incendiate. Gloata nemiloasă i-a măcelărit chiar și pe bolnavii din spitalul catolic. Puțini care au scăpat de ororile acestui masacru, denumit "Baia de La Constantinopol", au părăsit orașul pe calea mării, ducând prin țările occidentale apeluri la răzbunare pentru pângărirea fraților de credință. Capitala a scăpat de sub control, singura forță de nădejde, care se mai afla în mâinile guvernului, erau mercenarii rămași în viață și flota de sub comanda lui Andronic Contostephanos
Alexie al II-lea Comnenul () [Corola-website/Science/315308_a_316637]
-
se pregătea să plece în Polonia pentru a fi la capătul ei. La câteva săptămâni de la funerariile copilului, Victoria a fost înfuriată de refuzul Țarului de a-i permite surorii sale mai mici, Beatrice să se căsătorească cu verișorul lor, Marele Duce Mihail al Rusiei. După divorțul Victoriei de Ernst, sora acestuia, țarina Alexandra Fiodorovna, și-a convins soțul, Nicolae al II-lea să-l exileze pe Kirill în Extremul Orient. Părinții lui Kirill, Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei și
Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha () [Corola-website/Science/315305_a_316634]
-
regală spaniolă a permis Beatricei și familiei sale să se întoarcă în Spania unde ei și-au stabilit căminul la Sanlúcar de Barrameda. Anii 1930 au fost nefavorabili pentru familie, colapsul monarhiei spaniole și ulterior, războiul civil au micșorat în mare mare măsură averea familiei. După stabilirea cele de-a doua republici spaniole în 1931, regele Alfonso și familia lui au plecat în exil în Italia. În anii care au urmat, situația politică a Spaniei s-a înrăutățit, diverse grupuri luptând
Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha () [Corola-website/Science/315318_a_316647]
-
și lipsa dorinței de a lupta din partea acestora i-au silit pe romei să ridice asediul. Îndată ce au auzit ordinul, soldații, istoviți, au aruncat armele, au incendiat mașinile de asediu și, așezându-se la vâsle, au condus corăbiile acasă, peste marea furtunoasă, fără nici o ordine și rânduială. Manuel l-a instalat pe tronul Raskăi pe jupanul Ștefan Nemania, iar acesta le a cedat romeilor unele teritorii litigioase. Peste 5 ani, el s-a răsculat, dar, fiind învins, a depus pentru a
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
de lumea exterioară Casei Regale; la Balmoral, unde părea fericită, ea a vizitat localnicii care trăiau și munceau pe moșie. În 1854, în timpul războiului Crimeei, la unsprezece de ani, Alice a vizitat împreună cu mama ei și cu sora ei mai marea spitalele din Londra pentru militarii răniți. Ea a fost cea mai sensibilă emoțional dintre toți frații ei. În copilărie, Alice a dezvoltat o relație apropiată cu fratele ei, Prințul de Wales și cu sora cea mare, Victoria, Prințesă Regală. La
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
era prințesă moștenitoare a Prusiei și care a răspuns că ea nu poate să facă nimic "pentru a o scuti pe Alice de poziția dureroasă și stresantă". Influența a venit de la împăratul Rusiei, care a cerut regelui prusac să permită Marele Duce să-și păstreze tronul. Faptul că mama împăratului era mătușa Marelui Duce iar sora Alicei era prințesa moștenitoare a Prusiei probabil că a influențat generozitatea Prusiei. Totuși, Alice a fost mânioasă de vizita pe care prințesa Victoria a făcut
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
un puternic susținător al soțului ei, extrem de critică atunci când abilitățile sau talentele ei nu au fost pe deplin recunoscute. La 20 martie 1877, tatăl lui Louis a murit lăsându-l pe Louis moștenitor aparent. La 13 iunie în același an, Marele Duce Louis al III-lea a murit iar Louis și Alice au devenit Mare Duce și Ducesă de Hesse. Cu toate acestea, nepopularitatea ei a continuat în Darmstadt și Alice și copiii au petrecut lunile iulie și august, în Houlgate
Prințesa Alice a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315328_a_316657]
-
speranța de a se căsători morganatic, însă în cele din urmă el a cedat presiunii familiei și s-a căsătorit cu o mireasă potrivită rangului său. Relațiile dintre cei doi frați, deși cordiale, nu au fost niciodată calde. În 1867 Marele Duce Vladimir a fost numit președinte de onoare al Societății Etnografice ruse. În același an el și-a însoțit tatăl și fratele Alexandru la Târgul Mondial de la Paris, unde tatăl său a fost împușcat de un naționalist polonez. În 1871
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
celor trei împărați: al Rusiei, al Germaniei și al Austriei. În tinerețe Marele Duce Vladimir Alexandrovici a dus o viață agitată, plină de petreceri și de alcool. A făcut călătorii frecvente la Paris. În capitala franceză el a fost poreclit "Marele Duce, bon vivant". Atracția lui pentru o viață mai bună l-a lăsat corpolent de la o vârstă fragedă, deși mai târziu a slăbit. El a avut o gamă largă de interese. A iubit artele; a fost un pictor iscusit și
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
Duce Vladimr a întâlnit-o pe Ducesa Marie Alexandrine Elisabeth Eleonore de Mecklenburg-Schwerin (1854-1920), fiica Marelui Duce de Mecklenburg-Schwerin, Friedrich Franz al II-lea. Ea avea 17 ani și era deja logodită cu o rudă îndepărată, Prințul George de Schwarzburg. Marele Duce avea 24 de ani. Ei s-au îndrăgostit unul de celălalt. Maria era strănepoata Marii Ducese Elena Pavlovna a Rusiei, fiica împăratului Pavel I al Rusiei. Ca să se căsătorească cu Vladimir, Maria a rupt logodna însă a refuzat să
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
fost ucis și a fost urmat de Alexandru al III în 1881. Vladimir și-a recâștigat calmul mult mai rapid decât fratele său și a anunțat publicului moartea tatălui lor. Vladimir a moștenit biblioteca personală a tatălui său, pe care Marele Duce a adăugat-o la vasta sa colecție de carte, amenajând trei biblioteci la Palatul Vladimir. După Revoluția rusă aceste cărți au fost vândute la întâmplare și în prezent fac parte din mai multe colecții ale câtorva universități americane. Deși
Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315338_a_316667]
-
cel mai mic copil dintre cei șapte ai Marii Ducese Wihelmine von Hessen, sora mai mică a țarinei Elisabeta Alexeievna. Ultimii patru copii au fost probabil copiii biologici ai baronului August von Senarclens de Grancy, însa pentru a evita scandalul, Marele Duce de Hesse a recunoscut pe Alexandru și pe Maria drept copii ai săi; ceilalți doi au murit de mici. Când în 1838 țareviciul Alexandru Nikolaievich făcea turul Europei în căutarea unei soții, s-a îndrăgostit de tânăra Maria în
Maria de Hessa () [Corola-website/Science/315348_a_316677]
-
cunoscută, care a raportat descoperirea unui continent antarctic în vestul insulelor Balleny. Acea parte din Antarctida a fost numită ulterior „Wilkes Land”, nume care se menține și astăzi. Exploratorul James Clark Ross a trecut prin ceea ce este cunoscută acum ca Marea Ross și a descoperit Insula Ross ( ambele luând numele lui) în 1841. El a navigat de-a lungul unui imens zid de gheață, care mai târziu a fost numit „Ross Ice Shelf” (de asemenea numit după el ). Muntele Erebus și
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
des deoarece erau mai ușor de construit și permiteau refolosirea fecalelor ca îngrășământ. Folosirea fecalelor umane era foarte importantă într-o țară în care budismul și vegetarianismul erau asociate cu reducerea dependinței de animale, cu toate că peștele și alte fructe de mare au fost întotdeauna o parte importantă a alimentației japoneze. Fecalele oamenilor bogați erau vândute mai scump, deoarece aceștia avuseseră o alimentație mai bună. Mai multe documente istorice din secolul al IX-lea descriu legi care reglementau construcția canalelor de apă
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
de marcă ale acestor aparate este "Otohime" (în japoneză: 音姫), care poate fi tradus ca "Prințesa sunetelor", numit după zeița cu același nume "Otohime" (numele ei se scrie însă cu alt kanji, (乙姫) însemnând „prințesa fecioară”), frumoasa prințesă a zeului mărilor "Ryūjin". Aparatul poate fi găsit în majoritatea toaletelor pentru femei din clădirile publice noi, și în multe toalete mai vechi unde a fost instalat ulterior. Aparatul "Otohime" poate funcționa cu baterii (fixat pe perete) sau integrat în washlet. Aparatul este
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
Narishkina. De atunci, cei doi soți au început să petreacă mai mult timp împreună. Prin 1825 sănătatea Elisabeta Alexeievna era fragilă. Doctorii i-au recomandat să se odihnească într-un climat temperat și i-au sugerat sudul orașului Taganrog de la Marea Azov. Cuplul imperial a tăit fericit aici într-o simplitate intimă. La 17 noiembrie 1825 Alexandru a revenit la Taganrog după o vizită în Crimeea cu febră tifoidă de care a și murit în decembrie în brațele soției sale. Văduva
Louise de Baden () [Corola-website/Science/315389_a_316718]