481,658 matches
-
Robu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 35,48,66 Asociația Artiștilor Plastici ieșeni după 25 de ani - Gheorghe Bălăceanu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 40, 41; Premiul ÎI cu lucrarea LACRIMI"," la Salonul de primăvară, Iași -1998; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara - 2002; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul de primăvară, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
25 de ani - Gheorghe Bălăceanu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 40, 41; Premiul ÎI cu lucrarea LACRIMI"," la Salonul de primăvară, Iași -1998; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara - 2002; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul de primăvară, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia VAPORUL, la Expoziția Națională de Artă Fotografică Viitorul Mării Negre, Constantă - 2004; Premiul I cu
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
cu lucrarea LACRIMI"," la Salonul de primăvară, Iași -1998; Premiul Special, cu lucrarea de pictură NOAPTEA VRĂJITOARELOR, Festivalul de Artă Naivă, Timișoara - 2002; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul de primăvară, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia VAPORUL, la Expoziția Națională de Artă Fotografică Viitorul Mării Negre, Constantă - 2004; Premiul I cu lucrarea EXORCIZARE, la Salonul de primăvară, Iași - 2007; Premiul I cu lucrarea ÎN GURĂ
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
de pictură RITUALUL MESEI, la Salonul de toamnă, Iași - 2003; Premiul I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul de primăvară, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia VAPORUL, la Expoziția Națională de Artă Fotografică Viitorul Mării Negre, Constantă - 2004; Premiul I cu lucrarea EXORCIZARE, la Salonul de primăvară, Iași - 2007; Premiul I cu lucrarea ÎN GURĂ LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007; Premiul pentru sculptură „Din Vasilescu”, la Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești - 2007; Premiul al II-lea cu lucrarea DON
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
I cu lucrarea DUCÂNDU-ȘI CRUCEA, la Salonul de primăvară, Iași - 2004; Mențiune cu fotografia VAPORUL, la Expoziția Națională de Artă Fotografică Viitorul Mării Negre, Constantă - 2004; Premiul I cu lucrarea EXORCIZARE, la Salonul de primăvară, Iași - 2007; Premiul I cu lucrarea ÎN GURĂ LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007; Premiul pentru sculptură „Din Vasilescu”, la Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești - 2007; Premiul al II-lea cu lucrarea DON JUAN, la Salonul de primăvară, Iași - 2008. Premiul Special, cu lucrarea
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
cu lucrarea EXORCIZARE, la Salonul de primăvară, Iași - 2007; Premiul I cu lucrarea ÎN GURĂ LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007; Premiul pentru sculptură „Din Vasilescu”, la Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești - 2007; Premiul al II-lea cu lucrarea DON JUAN, la Salonul de primăvară, Iași - 2008. Premiul Special, cu lucrarea de pictură, NOAPTEA ÎNVIERII, Salonul Național de Artă Naivă ,Înviere și lumina” - Galați, 2011; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură CRĂCIUNUL UNUI PENSIONAR, Salonul de primăvară, Iași - 2012
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
lucrarea ÎN GURĂ LUMII, la Salonul de toamnă, Iași - 2007; Premiul pentru sculptură „Din Vasilescu”, la Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești - 2007; Premiul al II-lea cu lucrarea DON JUAN, la Salonul de primăvară, Iași - 2008. Premiul Special, cu lucrarea de pictură, NOAPTEA ÎNVIERII, Salonul Național de Artă Naivă ,Înviere și lumina” - Galați, 2011; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură CRĂCIUNUL UNUI PENSIONAR, Salonul de primăvară, Iași - 2012; Premiul III cu lucrarea de pictură PESCUITUL LA COPCA, Salonul de toamnă
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
de Artă Naivă, Pitești - 2007; Premiul al II-lea cu lucrarea DON JUAN, la Salonul de primăvară, Iași - 2008. Premiul Special, cu lucrarea de pictură, NOAPTEA ÎNVIERII, Salonul Național de Artă Naivă ,Înviere și lumina” - Galați, 2011; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură CRĂCIUNUL UNUI PENSIONAR, Salonul de primăvară, Iași - 2012; Premiul III cu lucrarea de pictură PESCUITUL LA COPCA, Salonul de toamnă, Iași, 2013; Premiul I pentru sculptură la Salonul Internațional de Artă Naivă - București, 2013. Musée Internațional D’Art
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Salonul de primăvară, Iași - 2008. Premiul Special, cu lucrarea de pictură, NOAPTEA ÎNVIERII, Salonul Național de Artă Naivă ,Înviere și lumina” - Galați, 2011; Premiul ÎI cu lucrarea de pictură CRĂCIUNUL UNUI PENSIONAR, Salonul de primăvară, Iași - 2012; Premiul III cu lucrarea de pictură PESCUITUL LA COPCA, Salonul de toamnă, Iași, 2013; Premiul I pentru sculptură la Salonul Internațional de Artă Naivă - București, 2013. Musée Internațional D’Art Naïf , Vicq- Franța; Muzeul de Artă Populară - Tulcea; Galeria de Artă Naivă a Muzeului
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
seceriș, mecanizarea agricolă, obținerea de noi soiuri de fructe, legume și plante decorative. Cercetătorii institutului sunt cadre didactice în instituții de învățământ superior în Israel și în cadrul unor cursuri pentru studenți din Israel și străinătate, si servesc de conducători de lucrări ale unor candidați la titluri academice. La lucrează circa 200 oameni de știință cu titlul de doctor în științe, circa 300 ingineri și tehnicieni și pește 220 studenți candidați la titluri universitare. Încă 73 persoane lucrează la filialele și fermele
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
în zona Rishon Letzion-Beit Dagan (pe Dereh Hamakabim -Aleea Macabeilor) și pe parcursul a mai mulți ani diverse secții ale institutului au fost transferate acolo. Una din secții a rămas până în zilele noastre la Rehovot. Elyakim Vega a efectuat în cadrul institutului lucrări care au pus bazele dezvoltării ramurii florăritului în economia israeliană. În anul 1966 premierul Levi Eshkol l-a numit pe Efraim Katchalski ca președinte al comisiei răspunzătoare de organizarea sistemelor guvernamentale de cercetare și dezvoltare. Comisia a acordat un loc
Institutul Volcani () [Corola-website/Science/336366_a_337695]
-
congres în casa sa la Sân Remo, astfel nemaiavând posibilitatea de revizie. Kuntze a fost descris ca un „reformator polemic de nomenclatura" și "petrelul furtunos al nomenclaturii", iar controversele care l-au înconjurat cauzate contemporanilor săi deghiza vederea corectă a lucrării sale. Trebuie recunoscut faptul, că el a obligat pe botaniști să abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatura. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Vox maris („"Glasul mării"”) este un poem simfonic pentru voce de tenor, cor și orchestră compus de George Enescu, dedicat marii pianiste românce Elena Bibescu. Multe surse atestă faptul că lucrarea a fost scrisă între anii 1929 și 1951. Cert este faptul că premiera a avut loc la București postum, în anul 1964. Cu toate că nu se cunosc detalii despre modul de interpretare al acestei lucrări, identificăm în volumul lui Bernard Gavoty
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
Bibescu. Multe surse atestă faptul că lucrarea a fost scrisă între anii 1929 și 1951. Cert este faptul că premiera a avut loc la București postum, în anul 1964. Cu toate că nu se cunosc detalii despre modul de interpretare al acestei lucrări, identificăm în volumul lui Bernard Gavoty că George Enescu a menționat pe larg despre "" în "Amintirile" sale: „Dar, fiindcă am introdus pe amabilii mei cititori în atelierul meu de lucru, vreau ... să le încredințez ultimul meu proiect; când spun ultimul
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
percuție (timpani, toba mică, piatti, gran cassa, tam-tam și mașină de vânt). În ansamblu, sesizăm o libertate de tratare a plajei sonore, în care vocile și orchestrația sunt foarte complexe, iar limbajul sonor întrunește elemente modale. Orchestrația depășește în această lucrare nivelul atins în Simfonia a 3-a (1916-18). Astfel, întregul discurs muzical este construit pe ideea literară descrisă de Enescu în "Amintiri": „Închipuiți-vă o mare furtunoasă. Un marinar, nemișcat, o contemplă, având ochii pironiți asupra orizontului. Vântul se întețește
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr. 3 și "Oedipe", fiind una dintre cele mai compoexe lucrări ale lui Enescu și una dintre cele mai îndrăgite lucrări ale sale. Prima audiție absolută a avut loc la New York, sub conducerea lui George Enescu, la 2 februarie 1939. Un articol din ziarul „Adevărul” din decembrie 1937, dedicat activității compozitorului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr. 3 și "Oedipe", fiind una dintre cele mai compoexe lucrări ale lui Enescu și una dintre cele mai îndrăgite lucrări ale sale. Prima audiție absolută a avut loc la New York, sub conducerea lui George Enescu, la 2 februarie 1939. Un articol din ziarul „Adevărul” din decembrie 1937, dedicat activității compozitorului, susținea că înainte cu un an de publicarea lucrării, Enescu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
îndrăgite lucrări ale sale. Prima audiție absolută a avut loc la New York, sub conducerea lui George Enescu, la 2 februarie 1939. Un articol din ziarul „Adevărul” din decembrie 1937, dedicat activității compozitorului, susținea că înainte cu un an de publicarea lucrării, Enescu avea deja o bună parte a Suitei și lucra deja la partea a IV-a a compoziției, „Pârâu sub lună”. Se poate presupune astfel că patru părți ale lucrării erau terminate cu mult timp înaintea datei înscrise pe ultima
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
activității compozitorului, susținea că înainte cu un an de publicarea lucrării, Enescu avea deja o bună parte a Suitei și lucra deja la partea a IV-a a compoziției, „Pârâu sub lună”. Se poate presupune astfel că patru părți ale lucrării erau terminate cu mult timp înaintea datei înscrise pe ultima filă a manuscrisului. Se cunoaște faptul că Enescu nu își considera o creație încheiată decât în momentul finisării definitive, iar deseori acestă finisare se întindea pe un interval de timp
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
definitive, iar deseori acestă finisare se întindea pe un interval de timp îndelungat. Emanoil Ciomac afirma cu privire la Enescu că „ani de zile câte un manuscris e păstrat fiindcă un mic fragment, uneori o măsură doar, nu-l satisface.” În 1939 lucrarea a fost dirijată de autor în primă audiție în România, în interpretarea Filarmonicii „George Enescu”, în 26 octombrie. Spre deosebire de primele două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu construiește o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente se concretizează în caracterul pronunțat programatic, autorul fixând prin titlu un cadru descriptiv și evocator. George Manoliu își încheia lucrarea „George Enescu, poet și gânditor al viorii” într-un mod cât de poate de original. El spunea: „Interpreții români
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente se concretizează în caracterul pronunțat programatic, autorul fixând prin titlu un cadru descriptiv și evocator. George Manoliu își încheia lucrarea „George Enescu, poet și gânditor al viorii” într-un mod cât de poate de original. El spunea: „Interpreții români s-ar putea apropia cu mai multă ușurință de lucrare și prin lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
prin titlu un cadru descriptiv și evocator. George Manoliu își încheia lucrarea „George Enescu, poet și gânditor al viorii” într-un mod cât de poate de original. El spunea: „Interpreții români s-ar putea apropia cu mai multă ușurință de lucrare și prin lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile lor. Lucian Blaga scria în poezia "Întoarcere": „Lângă sat iată-mă iarăși
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]